4,741 matches
-
de Armată, un om foarte aspru, dar corect. Făcea alergie la mustăcioși. A venit într-o zi la mine la cazarmă la Pantelimon, înainte de a mă muta la Divizie, deci după Revoluție, și ofițer de serviciu era căpitanul Melnic, șeful înzestrării cu armament, care i-a dat raportul. Voinea i-a spus: Pleacă de aici cu mustața ta, du-te și ți-o taie!" Am mers apoi să inventariem depozitul de muniție, că băgam muniția înapoi. Șef de depozit era unul
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
foarte buni, dar sunt și scursuri din astea. S. B.: Pe Stănculescu îl știați? M. M.: Da. Foarte bine. Un om de un caracter și o verticalitate exemplare. Îmi pare grozav de rău în legătură cu ceea ce a pățit. El era pe Înzestrare. S. B.: Îi vedeți cumva o culpă? M. M.: El e țapul ispășitor. Doar că nu s-a raliat cu ei. S. B.: Cu ei, cine? M. M.: Cu cei care vor fi descoperiți de către procurori sau istorici. Cineva a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
rromi din localitatea voastră. Orice inițiativă grafică la computer va fi listată și atașată portofoliului personal de evaluare. II. FIERUL. UTILIZĂRI ECONOMICE 1. Tradițiile specifice rromilor Cea mai importantă ocupație a rromilor a constituit-o prelucrarea metalelor considerată ca o Înzestrare moștenită Încă din antichitatea indiană, iar pe de altă parte, ca o necesitate de supraviețuire, completând nevoile unei economii de tip pastoral-agrar. O cercetare făcută la Începutul secolului al XX-lea constată faptul că nu exista În Vechiul Regat gospodărie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
popular, să ia înfățișarea „autorilor cărturărești ca Rabelais și în linia lui ca Sterne și Anatole France.”1 În replică, Vladimir Streinu ne propune o atentă analiză estetică a operei humuleșteanului, pornind de la următoarea premisă: „Susținută dar cu o superioară înzestrare de artist, creația întreagă a scriitorului va prelungi, rafinând, sensul eroic popular. De la cuvinte până la viziunea însăși, se face simțită tendința la enorm.”2 Creangă probează o extraordinară „forță verbală”; opera reprezintă un „adevărat ciclu rapsodic țărănesc”, „operă de Homer
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Despre cea mai importantă prozatoare a literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu - Vladimir Streinu emite această judecată de referință: „...PapadatBengescu reține pe cititorul rezistent nu atât cu umanitatea cazuală, interesantă în sine ca tot ceea ce se exceptează de la legea comună, atât cu înzestrarea de prim ordin de a ne introduce în sufletele anormale, de a ne face să pătrundem în noaptea scorburilor unor trunchiuri omenești, ale căror „rădăcini” se răsucesc, se încalecă și se cuprind inextricabil, de a crea viață din ceea ce atacă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nr. 9, august 1966, p. 9, 23 3 Al. Piru - Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, București, E.P.L., 1968, p. 506 4 idem , p. 507 5 Leon Baconsky - Marginalii critice și istorico-literare, E.P.L., București, 1968 95 plan secundă, dovedind toți „o înzestrare ce depășește cerințele obișnuite ale breslei.” 1 Autorul stabilește apoi notele definitorii ale poetului intelectualist, de tăietură clasică, stăruind asupra lui Vladimir Streinu, ale cărui scrieri reliefează „un critic și un eseist de înaltă distincție, cu vederi ferme și chibzuite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
trebuie regândite traseele, conținutul formării profesionale a cadrului didactic, standardele de formare profesională ințială, cu competențe ce vor trebui demonstrate la terminarea studiilor, dar și standardele de formare profesională continuă. Este necesar ca formarea inițială a cadrului didactic să urmărească înzestrarea acestuia cu competențe care îl vor face să se simtă la largul său în clasă, oricare ar fi situațiile ce apar în timpul activității sale educaționale. Pentru a fi un bun profesionist, cadrul didactic trebuie să fie încrezător în sine și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
că cea mai mare parte erau răniți sau bolnavi, i-a evacuat spre vest1. Cauzele dezastrului de la Stalingrad au fost prezentate, într-un lung memoriu, de mareșalul Antonescu, lui Hitler. Se reproșa, conducerii germane, că nu-și ținuse promisiunile privind înzestrarea armatei române. Argumentația memoriului sublinia că înfrângerea a fost o consecință a proastei înarmări a trupelor române. Generalul Ion Gheorghe, însă, punea eșecul, în primul rând, pe criza strategică generală de pe frontul de răsărit și a accentuat faptul că argumentele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
neințeles participarea armatei române cu forțe care o plasau, numeric, pe locul doi, după al Treilea Reich. Un alt aspect care poate fi imputat mareșalului Antonescu vizează dotarea armatei române. Ca militar, avea obligația, prin ochiul specialistului, să radiografieze obiectiv înzestrarea armatelor românești de pe frontul de est, care se găsea cu mult sub cerințele impuse de un război modern. În plus, este de neînțeles subordonarea totală a structurilor militare românești față de cele germane, și deciziile 1 Ibidem, p. 491. - 87 aberante
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
că cea mai mare parte erau răniți sau bolnavi, i-a evacuat spre vest. Cauzele dezastrului de la Stalingrad au fost prezentate, într-un lung memoriu, de mareșalul Antonescu, lui Hitler. Se reproșa, conducerii germane, că nu-și ținuse promisiunile privind înzestrarea armatei române. Argumentația memoriului sublinia că înfrângerea a fost o consecință a proastei înarmări a trupelor române. Generalul Ion Gheorghe, însă, punea eșecul, în primul rând, pe criza strategică generală de pe frontul de răsărit și a accentuat faptul că argumentele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
neințeles participarea armatei române cu forțe care o plasau, numeric, pe locul doi, după al Treilea Reich. Un alt aspect care poate fi imputat mareșalului Antonescu vizează dotarea armatei române. Ca militar, avea obligația, prin ochiul specialistului, să radiografieze obiectiv înzestrarea armatelor românești de pe frontul de est, care se găsea cu mult sub cerințele impuse de un război modern. În plus, este de neînțeles subordonarea totală a structurilor militare românești față de cele germane, și deciziile aberante pe care generalii români au
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
toate calitățile de inimă (cum ar zice un autor de novele, iubitor de amănunte psihice), toate calitățile morale; dar despre cele intelectuale, dacă vrem să fim drepți, trebuie să spunem că natura a fost foarte vitregă În privință-i...”. Lipsa Înzestrării ei intelectuale e compensată, evident, de certele calități morale. Și mai ales de faptul că e mamă. Femeia, În creația comică a lui Caragiale, apare la vârste, sufletești și biologice, diferite; evident, variază și condiția ei socială și preocupările-i
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sintactică a umplerii obligatorii a specificatorului TO. Astfel, reprezentarea (40) se poate rescrie pentru română ca în (43): (43) vP ei DP v' [i] ei [uT] v TOP ei DP/CPi TO' ei T0 VP [EPP] ei V ti Opțiunea înzestrării centrului TO cu o trăsătură EPP garantează că specificatorul proiecției maximale TOP este întotdeauna umplut; complementul centrului V se extrage în mod obligatoriu și sistematic din VP, iar VP se poate deplasa ca grup, dând senzația că se deplasează drept
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
VP, iar VP se poate deplasa ca grup, dând senzația că se deplasează drept centru, repectându-se astfel dezideratele expuse în §2.1 supra. Comentarii 1) Din perspectiva concepțiilor curente privitoare la variația lingvistică, este parametrizarea de tipul celei propuse aici (înzestrarea centrului TOcu o trăsătură EPP) corectă? Parametrizarea în această manieră este în perfect acord cu Ipoteza Borer - Chomsky (44), formulată de Mark C. Baker: trăsătura EPP este o trăsătură (formală) a unui centru funcțional. (44) The Borer - Chomsky Conjecture All
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
postverbală a nominativului; ridicare obligatorie a verbului la I, notat aici ca TS(ubject) după Pesetsky și Torrego 2004) [TsP latrăj TS[u] [vP câinele[uT, i] [ToP [DP ei][uT, i] TO[u: EPP] [VP tj ti] În concluzie, înzestrarea centrului TO cu o trăsătură EPP explică fenomenul de extracție sistematică a complementului centrului V în română, fenomen care asigură deplasarea VP în condițiile descrise mai sus (§2.1 supra) 2.6 Concluzii. Rezumat Plecând de la observațiile din §1 referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
incompatibilitatea celor două auxiliare. 48 O altă soluție pe care am sugerat-o pentru a rezolva această tensiune dintre distribuția auxiliarelor românești, care este dictată de categoria de mod, și intuiția că auxiliarele marchează și unele valori de temporalitate este înzestrarea auxiliarelor cu o trăsătură de (c-)selecție [iT] (v. Nicolae 2015e). 49 Ar fi fost, de altfel, ciudat ca - în situația românei - gramaticalizarea auxilarului a avea din structura perfectului compus să acționeaze prin eliminarea trăsăturii originare [prezent] și substituția ei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de măsuri necesar pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu și lung. Principalele constrângeri sunt: * lipsa de resurse financiare proprii ale producătorilor din agricultură; * deficiențe grave în domeniul infrastructurii, atât în ceea ce privește infrastructură generală a țării, cît și cea specifică agriculturii; slabă înzestrare cu mijloace de transport și forță motrice; * organizare instituțională defectuoasă reliefata prin: persistentă unor structuri monopoliste atât în amonte (furnizori de material semincer sau alte servicii conexe), cît și în aval (sisteme de preluare-distribuție de produse); * sisteme de finanțare necorespunzător
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
transparență, generator de presiuni inflaționiste, alocare greșit direcționată, ineficientă în folosirea resurselor; * lipsa unei strategii clare privind integrarea producției agricole (finanțe-producție-comerț) care a favorizat apariția și dezvoltarea unor intermediari inutili, cu influențe directe asupra prețurilor finale. Astfel, în locul unei necesare înzestrări a producătorilor agricoli, cu utilități și a unui ajutor de ordin logistic și informatic, s-a ajuns la sărăcirea intensă a acestora, pe de o parte, precum și la crearea unui grup extrem de avut de intermediari, de cealaltă parte; * lipsa unei
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
păcii în Europa și în lume. - Situația actuală a armatei Armata a fost și rămâne un factor de stabilitate important și respectat în societatea noastră. Armata este angajată într-un proces amplu de reformă a concepțiilor, organizării, structurilor, instruirii și înzestrării, proces marcat însă de insuficiență cronică a resurselor financiare alocate prin bugetul de stat care, în ultimii patru ani, s-au redus sub 25% din necesar. Calitatea înzestrării cu armament și tehnică, starea de operativitate a acestora, precum și nivelul de
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
într-un proces amplu de reformă a concepțiilor, organizării, structurilor, instruirii și înzestrării, proces marcat însă de insuficiență cronică a resurselor financiare alocate prin bugetul de stat care, în ultimii patru ani, s-au redus sub 25% din necesar. Calitatea înzestrării cu armament și tehnică, starea de operativitate a acestora, precum și nivelul de instruire a militarilor sunt componentele capacității de luptă a armatei celei mai afectate de insuficiență resurselor financiare. Doar o parte foarte mica din tehnică de luptă, armament și
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
demonstrat voința și capacitatea de reformă dar îndeplinirea tuturor obiectivelor acesteia este condiționată de sporirea resurselor financiare ce se vor asigura îndeosebi pentru achiziționarea de tehnica de luptă și armament cu performanțe superioare precum și pentru modernizarea și exploatarea celor din înzestrare. - Direcții de acțiune în domeniul politicii de apărare națională - Măsuri de creștere a capacității de luptă a armatei: * organizarea funcțională a conducerii armatei și creșterea flexibilității și capacității de adaptare la diferite tipuri de criză; * dislocarea proporțională a forțelor armate
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
intervenție și de lovire eficace, precisă și la distanță mare, în orice zona de operații și pe orice direcție; * definitivarea reformei învățământului militar; * îmbunătățirea organizării și a concepției de pregătire și întrebuințare a forțelor de rezervă. - Măsuri de îmbunătățire a înzestrării armatei: Cel puțin un sfert din unitățile armatei vor fi dotate cu tehnică de luptă și armament nou sau modernizat, la nivelul performanțelor anului 2000. Priorități: * sisteme pentru comandă, control, comunicații și informații; * echipamente pentru lupta de noapte; * sisteme de
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
de noapte; * pregătirea unităților destinate pentru acțiuni de menținere a păcii; * aplicațiile în comun cu partenerii și viitorii aliați. Se vor îndeplini condițiile de interoperabilitate prevăzute de standardele NATO, în domeniile conducerii, comunicațiilor, instruirii și, parțial, în domeniile operațional, al înzestrării și al logisticii. - Măsuri de protejare a sectorului industriei de armament și de tehnica de luptă: Pentru viabilitatea apărării, precum și din rațiuni economice, România trebuie să-și mențină o capacitate adecvată de cercetare și producție a tehnicii de luptă și
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
vor diversifica formele de inițiere și pregătire a jurnaliștilor în cunoașterea problemelor apărării armate. Se va dezvolta colaborarea dintre armata și instituțiile civile de învățământ, pentru sporirea implicării acestora în abordarea unor teme de cercetare privind politica de apărare și înzestrare a armatei. Se va încuraja organizarea de activități în comun cu organizațiile neguvernamentale, pentru aprofundarea conceptelor privind strategia apărării, precum și pentru înțelegerea și reliefarea necesităților și a priorităților instituției militare. B. Politică de siguranță națională Obiectivul politicii de siguranță națională
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
nefavorabile sau altor factori obiectivi, prezintă risc major de depreciere calitativă, vor putea fi valorificate, în condițiile prevăzute la art. 1 lit. b), la prețuri mai mici decât prețurile produselor proaspete cu cel mult 15%, pe baza aprobării șefului Departamentului înzestrării și logisticii armatei. Influentele negative determinate de eventualele diferențe de preț se vor suporta din fondurile bugetare alocate în anul următor pentru executarea operațiunii de împrospătare. Articolul 4 Pentru agenții economici care se obliga prin contracte să preia produsele armatei
ORDONANŢA nr. 36 din 27 august 1996 (*actualizat*) privind unele măsuri specifice pentru împrospătarea stocurilor de produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114224_a_115553]