1,860 matches
-
România a apărut mai târziu decât în Occident, începând la finele anilor 1960, și a durat până în primii ani optzeci. Limita superioară a intervalului indică ultimele promoții de elevi care s-au integrat în organizații de masă socialiste (cel puțin Șoimii Patriei, în cazul preșcolarilor, urmată de Consiliul Național al Pionierilor din România și Uniunea Tineretului Comunist - în cea din urmă au intrat cei născuți mai devreme de 1976).
Generația X () [Corola-website/Science/314107_a_315436]
-
în est care merge spre Sofia și Istanbul, si mai departe, spre Orientul Apropiat. Zona centrală a orașului, se află la o altitudine de 194 m deasupra nivelului mării. Cel mai înalt punct din zona orașului este "kamen Sokolov" (Stâncă șoimului) pe Muntele Suva Planina (1523 m), iar cel mai jos punct se află la Trupale, lângă gură de vărsare a Nišava (173 m). Zona orașului acoperă 596,71 km². </table> Climatul din zona Niš este moderat și continental, cu o
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales în zona Parcului Național Quttinirpaaq, au fost observate în total 34 de specii de păsări, majoritatea fiind migratoare. Singurele păsări răpitoare sunt șoimii vânătorești norvegieni și bufnițele polare. Singura specie de pește de apă dulce din insulă, și de altfel specia dominantă în zona arctică a Canadei și cu cea mai nordică răspândire este păstrăvul alpin ( (Salvelinus alpinus)). Pe insulă au fost observate
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), filomelă
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei specii de plante (incluse în aceeași anexă a "Directivei Europene
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de casă ("Delichon urbicum"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de munte ("Emberiza cia"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
de către voievodul cărturar Dimitrie Cantemir în limba latină în perioada 1714-1716. Este descris acolo astfel: ""Cartal, așezat pe Dunăre, la vărsarea Ialpuhului, față în față cu Isaccea, o cetate fără însemnătate"" . Denumirea satului provine din limba tătară și înseamnă vultur (șoim). Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
stârc. Este varianta egipteană a phoenix-ului grecesc. În astronomia veche egipteană reprezenta planeta Venus. El era considerat zeul ocrotitor al berbecului sfânt. În periada Regatulului Mijlociu din Egipt, vechii egipteni credeau că la apusul soarelui zeul Benu este un șoim, care în zori sub formă de stârc aduce înapoi soarele. Zeul mai era considerat că până la reînviere, el îngrijește sufletul lui Osiris.
Benu () [Corola-website/Science/322890_a_324219]
-
alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
organizează o patrulă care se deplasează la locul atacului și-i găsește pe pasageri uciși și scalpați. Cercetașul localnic Barney (Traian Costea) nu crede că trenul a fost atacat de indieni și se duce în rezervație, unde află de la căpetenia Șoim Negru și de la fiul său, Săgeată Iute (Constantin Brînzea), că trenul a fost atacat de bandiți deghizați în indieni. Barney se duce în oraș cu cei doi indieni pentru a le spune locuitorilor adevărul, dar un pistolar stângaci (Marcel Iureș
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
fiul său, Săgeată Iute (Constantin Brînzea), că trenul a fost atacat de bandiți deghizați în indieni. Barney se duce în oraș cu cei doi indieni pentru a le spune locuitorilor adevărul, dar un pistolar stângaci (Marcel Iureș) îl ucide pe Șoim Negru, iar Wheeler pe Barney. Săgeata Iute reușește să fugă și se adăpostește în camera fraților Brad. După ce-i ascultă povestea, Traian decide să-l adăpostească în odaia sa de hotel. Fiind îndrăgostit de Anabell, Traian începe să o curteze
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
zeități asociate cu ea. În limba egipteană, cuvântul pentru acest simbol era „Wedjat”. Se credea că sursa puterii lui Horus se afla în ochii acestuia. "Hor", în limba egipteană antică înseamna față, chip și era reprezentat printr-un cap de șoim (zeul Horus). Ochiul drept era alb și reprezenta soarele, cel stâng era negru, simbolizând luna. , "Wedjat" sau "Udjat" (numit ochiul minții, al adevărului absolut) este un simbol protector, aducător de înțelepciune, claritate și luciditate purtătorului. Se zice că dacă te
Ochiul lui Horus () [Corola-website/Science/318925_a_320254]
-
sit: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
sat Crăiești, pct. Ilau și pct. Raducu; Refacere 1 100 m drum vicinal , Sat Iaz, pct. Stanciu și pct. Matei; Refacere 1000 m drum local sat Rădeana; Refacere podeț sat Valea Seacă, pct. Popa Vasile; A Sânnicolau de Beiuș, com. Șoimi Refacere 4 podețe pe DJ 768A în com. Șoimi Refacere Acostamente și șanțuri care afectează DJ 795 în com. Tulca Refacere podeț pe DJ 795 în com. Tulca Refacere 2 podețe acces pe DJ 795 com. Tulca A în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
100 m drum vicinal , Sat Iaz, pct. Stanciu și pct. Matei; Refacere 1000 m drum local sat Rădeana; Refacere podeț sat Valea Seacă, pct. Popa Vasile; A Sânnicolau de Beiuș, com. Șoimi Refacere 4 podețe pe DJ 768A în com. Șoimi Refacere Acostamente și șanțuri care afectează DJ 795 în com. Tulca Refacere podeț pe DJ 795 în com. Tulca Refacere 2 podețe acces pe DJ 795 com. Tulca A în localitatea Borz com. Șoimi Refacere șanțuri, acostamente și podețe care
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
podețe pe DJ 768A în com. Șoimi Refacere Acostamente și șanțuri care afectează DJ 795 în com. Tulca Refacere podeț pe DJ 795 în com. Tulca Refacere 2 podețe acces pe DJ 795 com. Tulca A în localitatea Borz com. Șoimi Refacere șanțuri, acostamente și podețe care afectează DJ 709 Refacere DC 148 Teleac-Belejeni Refacere stradă în sat Teleac afectată pe 0,9 km Ceica-Incești Refacere străzi în Corbești afectate pe 3,5 km Refacere stradă în Incești afectată pe 0
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
km (sat Boiștea) Refacere platformă din balast str. Nechifor pe L = 0,5 km (sat Boiștea) Refacere apărare de mal din gabioane S+2E L = 0,03 km mal stâng pr. Calu aval pod Cazaci, │ │ │ │ │pentru protecție pod (sat Piatra Șoimului) │Comuna Piatra Șoimului │ 137 Refacere apărare de mal din gabioane S+2E L = 0,006 km mal stâng pr. Calu amonte pod │ │ │ │ │Zbrancani, pentru protecție pod (sat Piatra Șoimului) Refacere platformă din balast DC 81 pe L = 2,0 km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Refacere platformă din balast str. Nechifor pe L = 0,5 km (sat Boiștea) Refacere apărare de mal din gabioane S+2E L = 0,03 km mal stâng pr. Calu aval pod Cazaci, │ │ │ │ │pentru protecție pod (sat Piatra Șoimului) │Comuna Piatra Șoimului │ 137 Refacere apărare de mal din gabioane S+2E L = 0,006 km mal stâng pr. Calu amonte pod │ │ │ │ │Zbrancani, pentru protecție pod (sat Piatra Șoimului) Refacere platformă din balast DC 81 pe L = 2,0 km (sat Săcăleni) Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
stâng pr. Calu aval pod Cazaci, │ │ │ │ │pentru protecție pod (sat Piatra Șoimului) │Comuna Piatra Șoimului │ 137 Refacere apărare de mal din gabioane S+2E L = 0,006 km mal stâng pr. Calu amonte pod │ │ │ │ │Zbrancani, pentru protecție pod (sat Piatra Șoimului) Refacere platformă din balast DC 81 pe L = 2,0 km (sat Săcăleni) Refacere platformă din balast drum sătesc pct. Valea Rea pe L = 1,0 km (sat Bunghi) Refacere platformă din balast drum sătesc Ciuntuc pe L = 0,9
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
de jos (de la barajul lacului de acumulare Dubăsari până la mare) au fost identificate circa 140 de specii de pești : Nistrul apare în mai multe scrieri literare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii lui Nicoară Potcoavă se îndreaptă, în romanul "Șoimii" (1904), spre Nistru, dorind să treacă în Polonia. Ei poposesc într-o noapte la hanul armeanului Ariton din apropierea graniței, dar hangiul anunță iscoada. Deoarece apele râului erau umflate în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este nevoit să dea o luptă
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]