308,881 matches
-
Nicolae Manolescu De la Începutul lui 1989, un cunoscut al meu s-a întîlnit cu doi foști colegi de liceu ca să pună la cale agapa de nu știu cîți ani de la bacalaureat. O dată listele de adrese și telefoane alcătuite și sarcinile fiecăruia precizate, cei trei s-au dus la un restaurant să serbeze evenimentul. După cîteva pahare de vodcă, unul dintre ei le-a spus celorlalți doi: "Lăsați
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
dintre acești oameni sînt capitaliști convinși și pariază fără ezitare pe economia de piață; din punct de vedere politic, ei n-au nimic contra pluralismului ori a democrației în măsura în care nu le lezează interesele materiale (de aceea votează cu PSD: se știu apărați mai bine, atît ca foști securiști, cît și ca actuali capitaliști). Eventual moralmente condamnabili, ei stîrnesc furia anticomuniștilor sau pur și simplu a cetățenilor onești care au suferit și înainte și după 1989 (din motive, ce e drept, foarte
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
Eseista observă cu luciditate fenomenul de rescriere selectivă a istoriei. Scopul acestuia este aruncarea oprobriului public asupra scriitorilor cu eventuale simpatii de dreapta, dar și ștergerea cu buretele a oricăror urme care să trădeze colaborarea altora cu regimul comunist. Nu știu dacă la nivelul României s-a făcut o statistică neagră a victimelor celor două totalitarisme ale secolului XX (fascism și comunism), dar este sigur că politicii de exterminare a unei întregi generații intelectuale (anii '50) cu greu i s-ar
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
Iorga (asasinarea profesorului Iorga a stîrnit un cutremur în conștiințele „inocenților" Mișcării, așa cum mărturisește Theodor Cazaban în cartea sa Captiv în lumea liberă, Editura Echinox, 2002). Or, textele lui Cioran și Eliade sînt anterioare acestei perioade. Ei nu aveau să știe în momentul în care și-au scris textele cum avea să evolueze Mișcarea Legionară. în plus, Cioran nu a fost niciodată un adept fanatic al legionarilor. Același Theodor Cazaban amintește mai multe situații în care filozoful i-a înjurat cu
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
lagăr a unui evreu. Revenind la scriitorii care au colaborat cu regimul comunist, este greu de crezut că niște intelectuali de calibrul lui George Călinescu și Camil Petrescu nu auziseră de Iuliu Maniu sau de Gheorghe Brătianu. Sau că nu știau unde se aflau aceștia în vreme ce ei preamăreau virtuțile „regimului popular". Cît despre Mihail Sadoveanu, s-a demonstrat în anii din urmă ( Stelian Tănase a făcut-o, printre alții) că a semnat cu mîna lui condamnări la moarte. Iar romanul său
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
Liviu Dănceanu Din fericire, pântecele omului nu are fereastră ca să vezi ce a mâncat. Nici mintea-i nu e prevăzută cu hublouri ca să știi ce gândește. Altminteri, ne învrednicim să ținem diete care de care mai punitive ori, dimpotrivă, mai simandicoase, răsfățând astfel zicala conform căreia "omul trăiește cu ce bagă în gură". Iar uneori și cu ce bagă în cap, ca o trestie
Ce ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14414_a_15739]
-
ca în reprezentarea simbolică a șarpelui care își înghite coada, brâncușianul Apostu este în același timp marele precursor al lui Brâncuși. Pînă și Ion Georgescu și Ionescu-Valbudea îi sunt urmași mai tineri. Patriarh al sculpturii românești contemporane, Ion Irimescu a știut, în- tr-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
niciodată bilanțul: "nu fac bilanț; cînd vocea n-o să-mi mai răspundă, atunci o să fac!"... Fiecare meserie cu stresurile ei!). Raportîndu-se la Țoșca, pe care o "întruchipează" și, mai ales, îi dă glas, interpreta își recunoștea afinități temperamentale cu personajul ("știu și eu ce înseamna pasiunea, gelozia, dragostea"), cu o singură rezervă: violență ("cu violența nu pot să fiu de acord"; moment în care cineva de la conferința de presă a avansat ipoteza că, dacă Puccini ar fi scris opera pentru Angela
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
realități dramatice sau cel puțin trezesc amintiri neplăcute, de care preferă probabil să nu vorbească; uneori și din convingerea că circumstanțele acelor timpuri rămîn oricum greu de înțeles. Pentru cei foarte tineri, paginile respective pot părea discursuri suprarealiste - sau, cine știe, dovezi ale unei mentalități foarte depărtate în timp. Comicul involuntar e singura certitudine a acestor texte. Dincolo de pura curiozitate pentru pitorescul unor citate incredibile, răsforirea presei vremii are totuși o anume relevanță pentru actualitatea noastră: cel puțin în măsura în care demonstrează unde
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
murdare în tot ce mișcă în țărișoară? Pentru ca umilința să fie totală, Iliescu a anunțat, jubilând, că ideea renunțării la anticipate nu-i aparține, ci își are originea în celebra rectitudine a lui Năstase A. Cu alte cuvinte, premierul nu știe ce vrea și ce spune. Nici că se putea afront mai mare adus unui individ ce se crede alfa și omega politicii naționale. Diferendul nu se va opri aici. în ciuda zâmbetului stroboscopic, Iliescu nu uită și nu iartă. Iar Năstase
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
dar esența conflictului rămâne aceeași. Năstase și-a dat seama că puterea lui în partid nu e atât de mare cât își închipuia, ba chiar că în guvern există destui oameni ce joacă pe mâna iliesciană. Stranie situație: cu cât știi mai mult, cu atât ești mai slab! Dacă n-ar fi intervenit conflictul cu Iliescu, Năstase n-ar fi descoperit niciodată cât de fragilă îi e poziția. Abia acum el trebuie să fi identificat duplicitarismul multora dintre cei care nu
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
atâtea și atâtea petroliere se scufundă pline vârf. Dacă ne va lovi ghinionul de a nu avea, în 2003, alegeri anticipate, vom avea poate șansa leului greu, vom retrăi duioasele timpuri cu leul și cârnatul, rapperi zglobii vor cânta așa cum știu ei "am un leu și vreau să-l beu", la ora veselă, la televizor, va apărea scheciul "zăresc în portofelu-ți o hârtie/ de o mie/ dă-mi-o mie". Leul cel nou nu va fi cât roata carului, ci cât
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
umbra unor ascunse complexe de o natură pe care mai bine o tac. Cît privește hotărîrea cu ascunderea cătușelor, ea pare o glumă proastă de felul celor de la Radio Erevan de pe vremuri. "Un ascultător ne trimite o scrisoare. Vrea să știe dacă Leonid Brejnev are cancer. Răspundem cu toată sinceritatea: n-am primit scrisoarea dv." CNA nu vrea să ne protejeze pe noi de abuzurile poliției, ci vrea să protejeze abuzurile poliției de ochii noștri: dacă nu vedem cătușele, ele nu
CNA a pus cătușe cătușelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14418_a_15743]
-
că, în esență, orice scriitor este un disident sui generis, intrînd într-un inevitabil conflict, măcar parțial, cu mediul proxim și cu contextul istoric: "Un intelectual este un scriitor împotriva căruia toți sînt aparent ostili, dar el totuși scrie, chiar dacă știe că nimeni nu s-a născut profet în țara lui". Intelectualul deține un prestigiu imprescriptibil în fața "puterii terestre", dar și a societății în genere, prestigiu care se bizuie pe competența cultural-profesională, pe cea morală (o independență a gîndirii care girează
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
unică a fost transformarea temelor ideologice în sentimente active"), prin literatura tolerată din rațiuni propagandistice, până la adoptarea tezelor protocroniste din anii '80 care serveau atât de bine politicii izolaționiste și triumfalismului național-comunismului lui Ceaușescu. Cum stau lucrurile, în mare se știe. Nu voi insista nici asupra viziunii religioase (urmărită cu acribie de critic) din substratul sistemului propagandistic. Peisajul e bizar, „ar fi necesare alte ustensile", spune autorul, căci avem de-a face cu o adevărată morfopatologie literară care a creat mentalitate
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
și banal (stau însă diferit lucrurile la șaizeciști?), iar în ceea ce privește „amânarea momentului firesc al închiderii capitolului experimentalismului optzecist", cred că promovarea lui agresivă postdecembristă de care se sperie criticul s-a produs chiar pe fondul istoricizării lui. Fără să o știe probabil, tabloul prozei românești sub comunism pe care ni-l înfățișează criticul stârnește mai degrabă compasiune decât curiozitate, iar admirație „cât un presărat". îi înțelegi pe prozatori, îi compătimești, dar atât. Povestea pe care ne-o spune E. Negrici este
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
Dl Iliescu l-a pus la punct pe fiul risipitor, nemaiașteptînd întoarcerea acestuia la sentimente mai bune, ci obligîndu-l pe dl Năstase să declare că de fapt nici n-a plecat bine. În contul aceleiași relații de familie, dl Năstase știe că poate ricana fără riscul de a fi pus pe liber. Așa se explică de ce premierul a acceptat să fie pus la colț de dl Iliescu, dar de acolo a răbufnit că despre alegerile anticipate se va mai vorbi, chiar dacă
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
Iliescu, fără a se trezi a doua zi vehement contestat din PSD? Dacă dl Năstase va risca pe ideea unicității sale inestimabile ca premier, înaintîndu-și totuși demisia, nu va exista o superofertă din PSD pentru această funcție? Lucrurile astea le știe și dl Năstase, așa că el nu va împinge criza mai departe de simple bombăneli pentru uzul presei și al, de fapt, micilor sale satisfacții tolerate de președinte. În ceea ce privește mentalitățile, crizele de personalitate ale premierilor, ca și reacția dură dinspre Cotroceni
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
stângism înfiorător, numărând pe degete și jubilând la extinderea în Europa a păguboasei social-democrații. Destui dintre ei au ajuns să-și convertească vocația de turnători refulați în vocație de vânători de "conservatori" (ce-o fi asta, doar Dumnezeul corectitudinii politice știe!) E suficient să ai un cât de neînsemnat respect pentru dreapta spre a fi imediat calificat de extremă-dreaptă. Dacă te ocupi (chiar blamându-i) de Mircea Eliade ori Cioran, ți se lipește automat pe frunte eticheta de "reacționar". (A pățit
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
securiștii de anțărț încercau să ne aducă pe drumul cel bun. Drumul literaturii pure. Si dure ca fularul. Fie ca în 2003 să rămân fără subiecte care să-mi stimuleze "polemismul excesiv"! Aș fi primul să mă bucur. Dar nu știu de ce (poate pentru că am citit o grămadă de romancieri postmoderniști români!), tare mi-e teamă că ne vom reîntâlni încă multă vreme pe aceiași contraforți atât de greu digerabili de către esteții stângiști. Prin urmare, lor, mai ales lor: "La mulți
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
verifica în lumea teatrului la afișarea fiecărei distribuții. Carierele tinerilor talentați n-au nevoie de discursuri de încurajare, ci de atenție față de posibilitățile lor de expresie, de consecvență și nu în ultimul rând de măsură în întrebuințarea lor. Nu mai știm mare lucru despre mulți dintre talentații din urmă cu zece ani, supraîntrebuințarea momentului le-a creat un statut rămas fără consecințe: tânărul devine vedetă înainte de a fi artist. Câteva roluri memorabile - și diverse - pe o scenă importantă, cronici bune, emisiuni
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
aici decât o simplă dorință, firească până la urmă la orice artist, de a se pune pe sine în valoare; e impulsul la fel de firesc de a face auzită vocea unei generații, nemulțumită de lumea primită moștenire de la generațiile anterioare, fără să știe prea bine cum trebuie să arate lumea unde ar dori să respire și să creeze. ibertatea înțeleasă ca spațiu al responsabilității, tinerețea care nu așteaptă pentru ideile ei noi încurajări din partea celor îngrășați de pe urma ideilor vechi, creatorul de teatru complet
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
a mai și luat unu-n plus, atunci are-n mustață ceva de Sadam. Întoarce de la perete cîteva pînze, mi le pune dinainte și, cu mîinile-n șold, mă somează: Îți plac? Zic: Dacă nu mă gîtui, îți răspund. Și cum știindu-i bine pictura și de altfel apreciindu-i-o, nu mi-e greu să recunosc: Îmi plac. Dar nu-i de-ajuns: ia una din lucrări și mi-o bagă sub nas, gata să mi-o vîre pe gît: Spune
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
interpretate, debitate de însuși scriitorul, de prietenii ori apropiații lui, de conținutul arhivelor sau, mai curând de lipsa lor. Prudență se vădește cuvântul de ordine impus în asemenea spinoasă cercetare de chiar cel care a înțeles, responsabil, că "nu se știe exact " nu egalează cu o negare, oricâte semne de întrebare ar fi răspândite, cu destinația de a le fi găsit răspunsul pe studiul său introductiv, două prilejuri aflându-se pe parcursul bogatului în informații Curriculum vitae. În secțiunea temporală 1946-1963, editorul
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
Gluma, un tribunal alcătuit din trei studenți îl judecă pe Ludvik pentru o frază pe care o trimisese iubitei sale; el se apără spunând că o scrisese în mare grabă, fără să se gândească; i se răspunde: "așa cel puțin știm ce se ascunde în tine", căci tot ceea ce acuzatul spune, murmură, gândește, tot ce ascunde va fi pus la dispoziția tribunalului. Procesul este absolut și prin faptul că el nu rămâne între limitele vieții acuzatului; dacă pierzi procesul, îi spune
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]