130,509 matches
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Nu este pentru prima dată când se inițiază la noi o serie reprezentativă a operelor lui Freud. Pe la începutul deceniului Editura Științifică pornise pe un asemenea drum - cu oarecare succes, dovadă cele patru volume apărute până în '96. Tenacitatea întreprinzătorilor nu s-a ridicat însă, pe cât se vede, la înălțimea entuziasmului lor. De vreo doi ani Editura Teora promite și ea o ediție
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
aromânești", este aproape obligatorie prezența unor explicații preliminare asupra denumirilor populației și ale dialectului în discuție. Așa cum arăta Max Demeter Peyfuss în 1971, în Chestiunea aromânească (citez după traducerea românească, apărută la București, Editura Enciclopedică, 1994, p. 11): "deși literatura științifică generală, istorică, etnografică și lingvistică despre aromâni este foarte bogată, nu s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în limbajul științific și în cel oficial lucrurile sînt destul de clare: e preferat termenul aromân, care are
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
citez după traducerea românească, apărută la București, Editura Enciclopedică, 1994, p. 11): "deși literatura științifică generală, istorică, etnografică și lingvistică despre aromâni este foarte bogată, nu s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în limbajul științific și în cel oficial lucrurile sînt destul de clare: e preferat termenul aromân, care are, împreună cu derivații săi, avantajul lipsei de ambiguitate; continuă totuși să se folosească și compusul macedo-român, cu oarecare tradiție, dar e în genere respins macedonean, care poate
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
popular), aromânu (cult), macedo-vlahu (preferat de autoare), vlahu (utilizat de vecini); e delimitată o categorie de porecle (Cuțo-vlahu, țințaru, Gogâ, garagunu) și este înregistrat un mare număr de denumiri după localități (aminceanu, cândruveanu, crușuveanu, fârșirotu, muscupuleanu etc.) Independent de disputele științifice amintite, limbajul colocvial contemporan, și în special acea parte a sa care se reflectă în presă, pare a avea propriile preferințe și frecvențe. Se observă ușor că termenul jurnalistic predilect pentru a-i desemna pe aromâni - sau cel puțin pe
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
în perioada "cenzurii totalitare" dinainte de război, devin de nerecunoscut în perioada "cenzurii totalitare" postbelice. întreaga cultură română suferă un proces de alienare, ale cărui consecințe - tragice - nu se știe dacă vor putea fi înlăturate vreodată. Adrian Marino privește cu detașare științifică această distrugere sistematică a unei culturi, trecând în revistă instituțiile care se ocupau de cenzură, evocând câteva cazuri de scrieri cenzurate etc. Era de așteptat ca un savant de prestigiul lui să "povestească" străinătății, fie și în câteva cuvinte, ce
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
foarte îngusta bază "documentară". Se pot găsi oricînd texte sau expresii potrivnice. Dar e drept, pe de altă parte, că demersuri de acest tip nu au nici o șansă dacă autorul ar dori să epuizeze bibliografia. Ele nu sînt propriu vorbind științifice. Speculația (în care Noica este maestru) reprezintă în astfel de abordări aproape totul. în orice caz, ambele idei merită o privire atentă. Și chiar dacă nu se vor dovedi "adevărate" (ceea ce, în fond, nici nu pretind a fi, rostul lor situîndu-se
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
metamorfozat în vedete naționale de televiziune, iar femeiuștile specializate în naveta nădușită între paturi acaparează primele pagini ale ziarelor. Oricărui prostănac lovit cu leuca i se face loc în puzderia de "talk-show"-uri, de unde împărtășește vulgului ambetat marile sale descoperiri științifice. Muieri despletite, în privirea cărora citești nebunia, sunt proclamate "vizionare mistice", iar în jurul lor cohorta de "paranormaliști" se înghesuie adorator mai ceva decât la statuia Sfintei Bernardette. Nu mai vorbesc de realizatorii emisiunilor de televiziune. Parcă au turbat cu toții, ahtiați
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
fie criticat sau luat peste picior. Este căsătorit cu Vela, om de știință de succes, născută în România, o femeie deosebit de frumoasă, care, conștientă de farmecele ei, îi subjugă întreaga emotivitate și sexualitate. Narcisiacă insensibilă, Vela își urmărește doar cariera științifică, sacrificînd fără regret viața de familie și obligîndu-l pe Chick să accepte singurătatea și lipsa oricărei comunicări. Aparent singurul motiv pentru care nu îl părăsește este nevoia de a apărea în societate în compania unui bărbat rafinat, care se pricepe
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
cu o autenticitate pe care doar banda de magnetofon o poate conserva. * Despre proaspăta carte de la Paideia, care n-a ajuns încă în librăriile bucureștene, aflăm din recenzia Otiliei Hedeșan că, fiind "o treabă nemțească", adică făcută după toate rigorile științifice, conține, în afara interviurilor, și trei studii de factură antropologică și de imagologie etnică, semnate de Rudolf Gräf, Valeriu Leu și de coordonatoare. Orizont ne prezintă fragmente incitante din ele. Astfel, Smaranda Vultur, în Despre buna folosire a memoriei, după ce își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
era internetului, se află într-o vânătoare masivă de creiere. Centrați aproape exclusiv pe integrarea est-germanilor și pe regândirea spațiului european (ei rămân în continuare principalul vehicul al ideii de Europă unită), n-au calculat corect impactul uriaș al descoperirilor științifice petrecute în ultimii ani. La același capitol al imigrărilor, o țară precum Canada (angajată cu o decizie extraordinară în noul război al bunăstării) nu a reușit să-și facă, în 1999, cota de "achiziții". Din cei două sute de mii de
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
Andreea Deciu Închipuiți-vă următoarea situație: un tînăr bărbat, dispunînd de o splendidă sănătate dar preocupat totuși de menținerea în bune condițiuni a vigorii sale, se decide să accepte oferta unui mare spital și centru de cercetare științifică de a-l ajuta să-și conserve tinerețea. Acest Dorian Gray al anului 2000 recurge la următorul procedeu: e supus unei intervenții chirugicale în urma căreia creierul lui este divizat în cele două emisfere, fiecare urmînd să fie transplantată într-un
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
intimitatea. Mai nuanțată (pentru că dă o șansă și... metodelor alternative!) pare a fi emisiunea unei tinere oacheșe, etern pofticioasă, Nadine, care vorbește de binefacerile "penisului vibrator" și ale tehnicilor sexuale ce fac de râs nu doar "Kama-Sutra", ci și tratatele științifice despre deviațiile comportamentului sexual. Noroc cu ea, altminteri, în urma "telefoanelor fierbinți", am fi riscat să ajungem în zece ani la populația Chinei (fără a avea, însă, după cum nădăjduia Țuțea, și destinul Franței!) La o emisiune a sus-numitei, două cântărețe cu
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
științei materialiste, grosiere, bazate pe evidența unei experiențe privilegiate ne împiedică să cunoaștem structura adevărată a lucrurilor. De unde, efortul salvator al fenomenologiei. A pleca, în știință, de la un anumit "comportament simplist". "La conduite du miroir" (Georges Bachelard) - prejudecata materialistă - schemă științifică primitivă... Aventura spațială - imposibilă prin această gîndire depășită, sec. 19... Sîntem mai liberi decît ar fi necesar.
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
s-a scris în legătură cu ele. Pe baza acestei competențe, a corectat aserțiunile greșite ale altor cercetători, nu din plăcerea de a polemiza, ci de pe poziția cuiva care vrea să colaboreze pentru a ajunge împreună la o cât mai mare rigoare științifică. Succesul lui Z. Ornea se explică, apoi, prin serioasa lui pregătire filosofică, despre care în general nu se vorbește pentru că nu este imediat vizibilă în paginile cărților sale. Istoricul literar nu face paradă de cultură, dar are o cultură imensă
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. Fizionomii, București, Editura Nemira, 1997. Medalioane, Iași, Editura Institutului European, 1998. Portrete, București, Editura Minerva, 1999. Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Editura Allfa, 1999. în colaborare: A. D. Xenopol, București, Editura Științifică, 1966. Falansterul de la Scăieni, București, Editura științifică, 1968. P.S. Continuarea cronicii la volumul lui Ioan Groșan în numărul viitor.
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Fizionomii, București, Editura Nemira, 1997. Medalioane, Iași, Editura Institutului European, 1998. Portrete, București, Editura Minerva, 1999. Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Editura Allfa, 1999. în colaborare: A. D. Xenopol, București, Editura Științifică, 1966. Falansterul de la Scăieni, București, Editura științifică, 1968. P.S. Continuarea cronicii la volumul lui Ioan Groșan în numărul viitor.
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
apoi îmi dau seama că nu mai am cui. E atît de dureros! În afară de Marian, celălalt prieten român foarte, foarte apropiat e Mihaela Mancaș. Ne cunoaștem din tinerețe și avem același fel de a vedea lucrurile nu numai în planul științific al profesiei noastre. Îmi plac discuțiile cu ea fiindcă știu că, de fiecare dată, plec cu ideile clarificate. Îi admir calmul și capacitatea de a discuta constructiv. Am mulți prieteni și la Cluj, unde am fost mai des în ultimul
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea d-lui Gh. Carageani Studii aromâne care, reunind exegeze despre această inflamabilă chestiune (unele comunicări la conferințele periodice ale aromânilor), o ia în dezbatere științifică. E, poate, greu de acceptat opinia distinsului autor că limba română s-a născut deopotrivă la stînga și la dreapta Dunării, cînd, se știe, nașterea ei e la dreapta marelui fluviu. Dar din epoca tulbure a etnogenezei poporului român unii
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
formativă a procesului instructiv: dezvoltarea abilității de comunicare lingvistică a elevilor trece astfel în primul plan. Ceea ce, în cadrul organizat al procesului de învățămînt, presupune un efort de învățare conștientizat, care nu se poate dispensa de un bagaj minim de informație științifică. Atît explicitarea mecanismelor complicate presupuse de exprimare, "montarea" și "demontarea" structurilor lingvistice - care, cel puțin în cazul limbii materne, se transmit mai ales pe cale mimetică, prin preluare "din mers", în cursul exercițiului practic al comunicării sociale -, cît și deprinderea normelor
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
membru instruit al unei comunități) a constituit obiectivul principal al procesului de învățămînt, devine în etapa actuală un auxiliar necesar în efortul de ameliorare și rafinare a competenței comunicative a elevului; cunoștințele lingvistice și conceptele teoretice reprezintă astfel o informație științifică, dar și un instrument în predarea limbii române. Reevaluarea priorităților în predarea limbii române, proces anunțat programatic de mulți ani, dar desfășurîndu-se lent avînd de luptat cu deprinderi didactice și formule tradiționale adînc înrădăcinate, pare a-și fi găsit, în
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
stilistică introduse în învățămîntul preuniversitar, ceea ce permite o mai mare varietate a textelor, care, și în această lucrare, constituie suportul principal al testelor: fragmentele supuse discuției sînt extrase din opere beletristice, de cele mai multe ori, dar și din lucrări cu caracter științific sau administrativ. Testele se organizează tematic urmărind problematica domeniilor lingvistice indicate de programele școlare. Structura testelor (texte și "cerințe") variază în funcție de specificul temei supuse examinării: testele care detaliază problema abordată (Substantiv, Adjectiv, Articol, Verb, Părți de propoziție, Lexic, Stilistică etc.
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
prin rezolvările explicitate și comentariile care le însoțesc, lucrarea Gabrielei Pană Dindelegan propune reflecției profesorilor de limba română o bogată informație capabilă să contribuie atît la ameliorarea învățării, cît și la perfecționarea predării în sensul aducerii la zi a informației științifice, teoretice și metodologice. Preocuparea armonizării cunoștințelor predate în învățămîntul preuniversitar cu concluziile și achizițiile cercetărilor lingvistice este comună celor trei lucrări amintite și se manifestă în forme diferite, mai mult sau mai puțin explicite. Reorganizarea în sensul opticii moderne a
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
cunoștințelor de limbă română variază ca amploare și ca manieră de realizare de la o lucrare la alta în funcție de nivelul de instrucție și, evident, de selecția personală a autorilor. În toate cazurile, efortul de a pune de acord didacticul cu evoluția științifică a domeniului este stînjenit de o anumită închistare tradițională - de prezentare mai mult decît de conținut -, pe care o impun programele didactice și o perpetuează, în pofida evidentului efort de înnoire, manualele școlare.
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
Elena Bortă Înainte de a așterne cîteva rînduri despre rigurosul volum dedicat operei științifice a lui Mircea Eliade, Reconstructing Eliade: Making Sense of Religion 1), citesc, cu întîrziere în "The Journal of Religion" (University of Chicago Press, nr. 1/1998) o recenzie semnată de G.L. Ebersole care îmi atrage atenția prin vehemența cu care
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
of Religionswissenschaft" -, care ar fi, totuși, argumentele, pentru care opera în discuție nu ar merita travaliul unei apologii, care ar putea fi și ea o formă sau un rezultat al atitudinii critice, în orice caz al unei viziuni culturale sau științifice? Familiar cu imensul volum de texte eliadești - mai puțin cunoscută fiindu-i beletristica lui Eliade, exceptînd traducerile din engleză și franceză - , Bryan Rennie subliniază diferența calitativă dintre diversele moduri de interpretare ale operei gînditorului și scriitorului: "demersul radical critic, iconoclast
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]