1,603 matches
-
pas în terenul advers. Există în el, după părerea mea, un prim cadru de film european, după ani de imagini băștinaș-agitatorice. Fory Etterle, mascul malefic dominator, o înșfacă de păr pe fascinanta Dana Comnea și îi dă capul pe spate, șuierându-i ce-o așteaptă dacă îl trădează. Este imaginea complexă a doi oameni vii, a două personaje adevărate, nu încarnări de scheme propagandistice. Nufărul roșu, Pe răspunderea mea (1956) sau Să n-ai dreptate singur Până la La Moara cu noroc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
simte că îl va pierde pe mai tânărul Nelu, atras de tânăra Ani, recurge la „avertismente” veninoase gen „Tu ai viitorul în față, vrei să-ți strici dosarul cu fata asta ? !...”. Pentru că Nelu își bate joc de „povețele” ei, îi șuieră, în culmea furiei, desfigurată : „Îți fac raport !”. Întrezărim, pentru o fracțiune de secundă, abisul de ticăloșie al turnătoriei în comunism. Dar tonul fundamental al Probei de microfon nu este unul politic critic. Daneliuc are inteligența artistică să contrazică sistemul prin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în statisticile oficiale, dar care se răspândesc fulgerător, mai ales în colectivități, atingând repede cifre înspăimântătoare. Nu pot uita cum, în întunericul devenit regulă generală, pe peronul gării din Craiova, un profesor disperat îmi arăta câteva lumini ale spitalului municipal, șuierând furios printre dinți că și acolo, dar și la crescătoria de porci din marginea orașului, întreruperile frecvente de curent electric duseseră la moartea a sute de nou-născuți, dar că pentru purcei se făcuse o anchetă; pentru copii nu. Contactele mediilor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
desparte. / Eu nu pot întinde / Tu să le poți prinde / Vârfurile mele / Să treci peste ele / Că-n mine a puiat / Din inimă spurcat / Roșu șoimuleț / Cu ochiul sumeț / Când nici vei gândi / Puii te-or simți / Și ei or șuiera / De te-i speria / În mare-i cădea / Și te-i îneca...(...) / Hai, brade, hai, / Mult mă mai rugai / O rugare mare, / Cu multă răbdare. / Brade, brade / Am și eu un frate / Un frumos păcurărel / Și are un toporel. / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când ești bolnăvioară, / Că pe mine tot mă doare / Din cap până în picioare. / Rău îi, doamne, nu pot spune, / De-mi vine să merg în lume / Și să-mi fac casă-n pădure, / Ca s-aud cucul cântând / Și păsările șuierând. Plâng și florile-n grădină, / Și păsările-n crâng, de milă, / Și eu stau și mă bocesc / Ce să fac, cum să trăiesc, / Că pe mine tot mă doare, / Din cap și până-n picioare." 129Repetiția paralelistică, accentuată de utilizarea polisindetului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mâncat. / La tulpina mărului, / Împuiatu-s-a vidra neagră; / La mijlocul mărului, / Împuiatu-s-a șarpe verde; Sus la vârfu mărului, / Împuiatu-s-a șoimul vânăt; / Dară Dulful mării-ei, / Când sare din mare-afară, / Vidra-ncepe de-a lătrară, / Șarpe verde-a șuierară, / Șoimul vânăt de-a țipară."362 Șarpele fertilizator și apotropaic, ca substitut al Arborelui cosmic, este reprezentat în colinde, prin intermediul usturoiului crescut din capul îngropat al șarpelui, făcând legătura dintre forțele teluricului și energiile acvatice. În poezia populară, șarpele este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
caracterizate prin micșorarea numărului de silabe (uneori având ca scop păstrarea măsurii și a ritmului dintr-un vers): ce-ai spus (< ce ai spus), de-abia (< de abia), unde-ai găsit (< unde ai găsit), de-al nostru (< de al nostru), " Șuieram l-a ei chemare/ Ș-am ieșit în câmp râzând" [... la a ei ... Și am ieșit...] (Mihai Eminescu); * despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând cu precizarea că, în unele lucrări (cf. Dimitriu, 2004, pp. 30-33), cratima este diferențiată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alegorică, ne 214 spune adevăruri, care prezentate direct, n-ar fi ascultate și urmate, tocmai pentru că ar fi percepute ca „morală”, cicăleală, etc. Pelerinii. Doi pelerini mergeau pe drum. A izbucnit furtuna. Vântul le biciuia fețele cu gheață și le șuiera lugubru pe la urechi. Înaintau foarte greu, aplecați în față, ca să nu-i dărâme vântul puternic, abia mișcându-și picioarele. Dacă nu ajungeau destul de repede la refugiu, mureau înghețați. Cu inima cât un purice și orbiți de viscol, pelerinii ajung lângă
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
microcolecții, cuprinzând medaliile și plachetele dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE T. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, În pădurile din creste șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având ca preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui”, Șurănești (Emil
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bürgeriana Lenore, poetul scrie Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine să-și ia logodnica spre a o aduce în galop pe muntele sfânt al Daciei: Luna luce - Butul fuge, Peste munte, prin hârtop, Vântul șuieră și muge, Roibul sare în galop, Ș-amu-i duce p-amîndoi, "Doamno, oare nu-i strigoi?" În Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Romanticii cădeau în melancolii în fața lacurilor. Pe Alecsandri îl umple de o surdă spaimă șuierul vîntului: Ziua scade: iarna vine, vine pe crivăț călare, Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare. Boii rag, caii rânchează, cânii latră launloc, Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc. Prin temperamentul său de șopârlă, Alecsandri notează în chip fericit plăcerea nemișcării la soare, pirotirea euforică: Aburii ușori ai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca liane, a netrăire, În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, Iar pădurile din creste șuierau când de pieire Spre stihiile vrăjmașe șerpilor ascunși în spini. Ștefan Popescu (acesta nu din Ardeal, însă publicând acolo) se întreabă cu simplitate asupra cauzei finale și ridică un fel de Laus creaturarum: Încerc bucuria pomilor care nu citesc și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
microcolecții, cuprinzând medaliile și plachetele dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE Ț. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpastii de lumini, În pădurile din crește șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având că preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui” {\cîte 116
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
peste altul, ruine spirituale/ Și se resping teribil...”), afundarea În „turmente”. Nouă zile ține căderea și, pentru a da sugestii de vuiet cosmic, Heliade repetă unele sunete: „mai răpezi vîjÎiesc”, „să mai vază”, „ca flacăre În vortici”... , „vîrteje ascuțite”, „și șuieră vîlvoarea”, „deschide volborînd”, din nou „vîrteje de fum”, apoi: „tremură-n turbare”, „bubuiesc”, „lung urlă și răsurlă, vendictă, răzbunare”, „la ceruri greu hulesc” etc. Dinamismul căderii este exprimat mai ales plastic: „universul plesnește”, „abisul se despică”. Tartarul deschizîndu-se, Îngerii rebeli
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o căsuță drăgălașă cu ferestrele lucind”. Aici călătorul urmărit de viscol află dulcea, zîmbitoarea „ospeție”. Focul este simbolul ambivalent al acestui adăpost: este un combustibil și, În același timp, o sursă de lumină. CÎnd iarna vine călare pe crivăț, vîntul șuieră prin hornuri, boii rag, cîinii latră... omul se retrage spre acest obiect ocrotitor și luminos („omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc”). Succedaneu al soarelui, focul mai are o funcție stimulatorie: provoacă meditația și eliberează imaginația... El
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să pufăie din pipă. Oamenii vîsleau și se opinteau ca niște apucați, pînă cînd auziră porunca mult așteptată: Ă Ridică-te, Tashtego! Atinge-o! Harponul fu lansat. Ă înapoi peste tot! Oamenii vîsliră înapoi; în aceeași clipă, ceva fierbinte trecu șuierînd pe lîngă încheieturile tuturor: era saula fermecată. Cu o clipă înainte, Stubb o mai răsucise de două ori în jurul tamburului, de unde, din pricina rapidității sporite cu care se desfășura saula, țîșnea acum un fum albăstrui, de culoarea cînepii, amestecîndu-se cu fumul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
necauciucate obținute prin coasere| |sau asamblare de părți de stofă tricotate sau croșetate (croite sau tricotate direct în forme) | +------------+---------------------------------+--------------------------------------+----------------------+ | 6305 |Saci și sacose pentru ambalaj | Fabricare din*2): | | | | |- fibre naturale | | | | |- fibre sintetice sau artificiale | | | | |discontinue cardate sau nepieptănate | | | | |sau altfel șuierate pentru filatura, | | | | |sau | | | | |- substanțe chimice sau paste textile | | | 6306 |Prelate, storuri pentru exterior;| | | | |corturi; vele pentru | | | | |ambarcațiuni; plânse cu vela sau | | | | |vehicule cu vela (landcraft), si | | | | |articole de camping: | | | | |- nețesute | | | | | |Fabricare din*1)*2): | | | | |- fibre naturale, sau substanțe | | | | |chimice sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
drumurile inițiatice nu se vor termina nicicînd. Închid ochii. E trecut de miezul nopții într-o gară pustie. Doi bărbați însoțesc o femeie. Nu se aud cuvinte. Ciudat... Sînt numai gesturi, multe inutile, care își doresc să îmblînzească despărțirea. Locomotiva șuieră de departe. "Pleci..." spune sobru Tucu. În noaptea adîncă și grea, Alexa murmura monologul Soniei din Unchiul Vania. Despărțirea doare. Înainte să urc în tren, mă întorc către Alexa. Rostea totul ca pe o rugăciune. Iar lumina ei se întinsese
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scrâșnetul pietrișului cu care era acoperită dușumeaua scenei scrâșnet îngemănându-se straniu cu melodia suferințelor mocnite și, de câteva ori, explozive ale personajelor cehoviene. Cum nu pot uita nici momentul magnific din celălalt spectacol, când unul din meșterii lui Manole șuiera exaltat: "Noi suntem dracii lui Cristos !" iar gigantica schelă, mirosind a lemn proaspăt geluit, construită de regretatul Vittorio Holtier din fosa orchestrei și până în tavanul boltit al sălii Teatrului Național, devenea, sub ochii noștri, zidul bisericii care se clădea, magic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
blană groasă de promoroacă, și să împingi ușa grea, care ceda cu un icnet scurt foarte viu. Iar acolo, în încăpere, puteai să stai o clipă fără să aprinzi lampa, privind ferestruica joasă inundată lent de amurgul violet, ascultând cum șuieră la geam rafalele ninsorii. Cu spatele rezemat de soba încălzită, Charlotte simțea cum îi pătrunde încet căldura sub palton. Își lipea mâinile înghețate de piatra călduță și soba era parcă inima uriașă a acelei izbe vechi. Iar sub talpa cizmelor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
plată, mică și imponderabilă, precum Alaska. Am ieșit la aer. Deasupra capului aveam brazi înalți, uscați, care se luptau, se frângeau între ei. Dimineața se pârlise pe buzele verii, după-amiaza sângera în poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se apleca peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
desparte./ - Eu nu pot Întinde/ Tu să le poți prinde/ Vârfurile mele/ Să treci peste ele/ Că-n mine-a puiat/ Din inimă spurcat/ Roșu șoimuleț/ Cu ochiul sumeț,/ Când nici vei gândi/ Puii te-or simți/ Și ei or șuiera/ De te-i spăria/ În mare-i cădea/ Și te-i Îneca.../ - Las să fie așa! (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288) Dialogul se reia de Încă două ori, bradul invocând de fiecare dată existența unui alt cuib, cel al vidrei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
raza ochilor noștri, rămânând În urmă, ca un țărm Îndepărtat. Ne Înghesuim cu toții la geamurile deschise, asemenea unui stol de porumbei, avizi de a gusta apa nemuritoare a cunoașterii misterelor pădurii tropicale. Bătrâna locomotiva cu aburi, parcă scoasă din muzeu, șuieră răgușit, din când În când, anunțânduși parcă prezența pe aceste mirifice meleaguri, gâfâie Împingând din răsputeri cele șase vagoane colorate haios, și Înaintează cu prudență cu doar 20 km /h, ca un adevărat pirat ajuns la vârsta senectuții, ce trage
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mi se lipesc obraznic pe nas. Cad Într-un fel de transă, cu ochii pironiți pe vălurile Încrețite ale uriașilor de bazalt. Mă desprind cu greu din această fascinație de „Fată Morgană”a Împărăției Munților... Vântul se năpustise asupra mea șuierând printre stânci. Privii În jos, și mă cuprinse amețeala. Bezmetică Încerc să negociez cu Atotputernicul!!! Trufia m-a prins În cursă! Și mă putea costa viața! Încă o dată Karma mi-a surâs!!! Mă scutur cu putere pentru a mă Încălzi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zbuciumului universal!... Puterile adâncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, Își dezlănțuiră asupra pământului Îngrozit furia lor prăpăditoare. Uraganele umplură jgheaburile largi ale munților, și ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la vale; vântul șuiera, gemea și urla În răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de arbori zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frântă ale fulgerelor spintecau, laserele dumnezeirii supreme
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]