3,981 matches
-
canapeaua moale, după modelul american, cu picioarele întinse pe un scaun din apropiere, cu ochelarii agățați de nas gata-gata să-i cadă peste romanul deschis la întâmplare, începu să citească în gând, aproape silabisind: "Locotenentul Ghenea trânti cărțile... Turnă altă țuică și fredonă interminabilul cântec, monoton și idiot, care făcea ravagii în toată divizia... A fost odată un mic copilaș / Ce nu știa, / Ce nu știa a înota? / Dar după una două trei patru cinci șase șapte săptămâni, / A început / A
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Mișu, moștenise de la răposatul său tată, pe lângă casă, și un cavou cu patru cripte, din care numai una era ocupată. Ce crezi că a făcut? Noaptea de vineri spre sâmbătă, beat criță, după ce dăduse pe gât o cantitate apreciabilă de țuică de prună și fumase și câteva țigări Mărășești, a dat lespedea de o parte cu o rangă și a vrut să intre în interior, probabil să-l aerisească, dar nu a mai apucat. Paznicul l-a zărit spre dimineață căzut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bunicii și nepoții, ca să se ajute unii pe alții. Prin urmare, frumoasele sărbători de iarnă le-au petrecut împreună cu câțiva copii zburdalnici, cu câteva bunicuțe și cu trei-patru moșneguți cu care servea din când în când câte un păhărel de țuică în timp ce susțineau că, dacă vor fi în fruntea țării, ar ști ce trebuie făcut, ar transforma-o rapid într-un adevărat colț de rai. Dacă ești așa de bun, de ce nu-ți depui candidatura? Îl întrebă odată Bidaru pe unul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și mai câte îndeletniciri și meserii pentru a putea supraviețui și oarecum a întreține familia. A confecționat o mașină de tors lână și cânepă, un război de țesut semimecanic, o presă de ulei, un aparat de fotografiat, un alambic pentru țuică, o mașină de tricotat, un incubator de ouă.... Repara orice, de la încălțăminte până la bijuterii... Era în sat la noi un orb, Gică Moșuleț îi spunea, care avea o armonică din care se întreținea dar care se strica mereu și tot
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
atunci cum se străduiau să-și încerce noile încălțări... Ca din senin, nu știu unde le ținuse până atunci, pe masă au apărut: mămăliguță și friptură de porc cu cârnați, chișcă cu varză murată, brânză cu smântână, plăcintă cu brânză, vin și țuică ca la orișicare gospodar. M-au invitat la masa de Crăciun. Le-am mulțumit și le-am urat sărbători fericite și sănătate lor și copiilor lor. Le eram recunoscătoare pentru pentru omenia lor. în timp ce ne ospătam, afară se iscase zarvă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la sărbătorile creștinilor. Văd ibricul de cafea, îmi place cafeaua, aș vrea să beau, dar o forță interioară îmi spune: nu bea! O sticlă cu vin roșu la care i se alătură o sticlă de lichior preparat de mine din țuică de casă de la adoratele mele surioare: Ileana din Oșești, sora cea mai mare mai în vârstă cu patru ani decât mine, Eva din Dănești, mai mică decât mine cu șapte ani și Via din Tăcuta mai mică cu nouă ani
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
având în vedere volumul foarte scăzut al producției în cazul primului și calității destul de slabe pentru cel de-al doilea (doar 40% corespunde parametrilor comunitari de calitate); a fost obținută recunoașterea pe piața europeană a mai multor produse de origine: țuica, palinca, vinarsul, mai multe tipuri de brânză, lapte, cașcaval, cârnați, salam (Sibiu), magiun, etc.; de asemenea, mai pot fi depuse până la data aderării cereri de înregistrare pentru produse noi, acest lucru generând oportunități largi producătorilor autohtoni. Privit într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe retină, fără idilisme. Copila frânge pita "țărănește pe ștergar" (Rugă); stă la rând "la moara dintre munți" dar apa care mișcă instalația e înghețată (La moară); Cosașii "bat coasele / și gușterii fug speriați"; fetele vin cu bucate și cu țuică; bătrânul fierar potrivește potcoave boilor, dar cuiele "ajung în carne"; "le scoate apoi însângerate" (Drum); șerpi și alte vietăți aprind imaginația. O buhă (Cioica) prevestește moarte; oamenii își amintesc de legendarul Negru-Vodă, cu "zece meșteri mari după el". Sfârșitul copilăriei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu gospodării frumoase și am locuit într-o cămăruță la Costică Voicu, o familie cu care ne-am acomodat repede și ne-am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și ne-am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ale credinței. Sub privirea împăciuitoare a unui episcop ghiftuit, un popă lumeț și șugubăț vorbea mirenilor de virtutea scăpătăciunii. Prin boscheți, zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
stabili domiciliu obligatoriu În orice localitate. Cei mai mulți dintre deportați erau țărani, considerați, conform clasificărilor ideologizante din epocă, drept „mijlocași” sau „chiaburi”. Aveau Între zece și 35 de hectare de pământ arabil (rareori mai mult), mașini agricole, animale, uneori cazane de țuică sau o moară. Criteriile după care erau Încadrabili În categoria chiaburilor nu erau Încă precis definite și generau ușor abuzuri. Abia În 1952 Secretariatul Comitetului Central al PRM a elaborat „Indiciile de bază pentru identificarea gospodăriilor chiaburești”22. A fi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de studenții Universității din București, secția de Comunicare și Relații Publice, se relevă că românii se consideră ospitalieri, ingenioși, harnici, ipocriți, leneși, ignoranți, săraci; românul tipic este bărbatul între 30 și 40 de ani, căsătorit, care mănâncă sarmale și bea țuică. Stereotipurile variază în timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt sângeroși și negustori hrăpăreți, elvețienii - cruzi și grosolani, scandinavii, polonezii - aprigi și apucați, sicilienii își păzesc bine
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
798/189/78/111/0 bea: apă (250); sete (76); vin (60); alcool (31); suc (29); bere (26); ceai (17); băutură (12); înghite (12); hidratare (10); pahar (10); alcoolic (9); lichid (9); cafea (8); bețiv (7); lapte (7); mult (7); țuică (7); Coca-Cola (6); beat (5); beție (5); consumă (5); însetat (5); mănîncă (5); apa (4); cinstește (4); consuma (4); vodcă (4); gustă (3); rău (3); băuturi (2); a consuma (2); dependență (2); distracție (2); gît (2); hidrata (2); înghiți (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
piatră; de piatră; pierdere; pompe funebre; popă; protecție; război; rece; mă rog; roșu; scîrbă; seara; semn bisericesc; semn religios; senin; sfinți; sfințită; sfinx; ceva sfînt; slab; smerenie; sobru; stîlp; stop; supărare; talisman; teamă; temelie; tradiție; trei; sf. Treime; trist; trup; țuică; unică; veșnicie; viață; voință (1); 790/167/62/105/1 cu: împreună (182); fără (37); și (37); mine (35); el (28); tine (28); alături (19); ea (14); cineva (12); ce (11); cine (11); pe (9); pentru (9); plus (9); ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de judecată; scaun; scrupule; sever; siguranță; singur; a socoti; spaimă; spune; striga; strigăte; strîmb; subiectiv; supărări; superioritate; surpriză; ști; fără a ști; fără să știi; ta; tachinare; tăcea; teamă; tipologie; nu trebuie; nu trebuie să judeci; tribunalul; trist; nu tu; țuică; umili; ură; vedea; viața; viață; vinovăție; vinovatul; vorbește aiurea; vorbi; a vorbi fără știre; vorbii; zău (1); 758/313/90/223/0 jumătate: întreg (72); pereche (55); parte (30); iubire (28); o parte (24); inimă (23); măr (21); sfert (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă; stilou; străbunicul; șoric; șorici; tată; tavă; tradițional; turtă; țuică; Ucraina; șunculiță; uscată (1); 782/139/47/92 soare:lumină(169); căldură(135); cald(77); lună(47); galben(32); vară(23); mare(19); cer(17); strălucitor(17); bucurie(15); plajă(15); stea(13); viață(13); raze(12); luminos(12); zi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
loc; piatră; planetă; planetă îndepărtată; plăcut; plece; punct; rece; reușită; romantism; romanță; seninătate; solară; sora lunii; spațiu; stagnare; stea; steluță; steluțe; străluci; strălucit; succes, aspirație; suferință; sunet; supremație; sursă de lumină; sus; sus răsare; ședea; șură; tată; transcendență; tristețe; țel; țuică; unic; vechi; vedete; Venus; viață; visare; visător; 812/181/65/116/0 stejar: copac(207); pom(51); bătrîn(37); putere(36); lemn(33); pădure(31); puternic(27); arbore(19); înalt(19); ghindă(15); umbră(13); bătrînețe(10); bere(10); frunze
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
9); apă (8); bere (8); strugure (8); acasă (7); gustos (7); amețeală (6); licoare (6); plăcere (6); poamă (6); veselie (6); pleacă (5); ajung (4); mă duc (4); gust (4); lichid (4); merg (4); Moldova (4); must (4); romantism (4); țuică (4); vie (4); degeaba (3); distracție (3); negru (3); pahar (3); repede (3); sărbătoare (3); sosesc (3); alb sec (2); amar (2); Bachus (2); bețiv (2); bucurie (2); de casă (2); chef (2); Cotnari (2); demisec (2); deplasare (2); duc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Nu costă mult, nu mi-l ia nimeni și nici nu fac greutăți celor care or să mă conducă. Dom' le, eu găsesc că e singurul lucru serios și durabil: un cavou. Oricum, rămîne ceva de pe urma mea. Mai beți o țuică? (toarnă în pahare: pauză în care nimeni nu e în stare să intervină). Totuși, Ilie Popescu nu se cantonează în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
omului. Deci să dormim! Să dormim! Mina: (contribuind la refacerea unui tonus convenabil) Dar nu acum... nu acum, că vin cum ai spus tu iubiții și primul lucru pe care or să vrea să-l vadă e o sticlă de țuică pe masă... Rămîneți să mîncați cu noi? Vera: Nu știu. Nu cred. Vreau să trec pe la magazin să mai cumpăr cîte ceva pentru mama... Mina: Atunci să-ți dau și eu niște bani... Vera: Lasă, că facem împărțeala după... (se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
costă mult, nu mi-l ia nimeni și nici nu fac greutăți celor care or să mă conducă. (entuziasmat) Dom'le, eu găsesc că e singurul lucru serios și durabil: un cavou. Oricum, rămîne ceva de pe urma mea. Mai beți o țuică? (toarnă în pahare: pauză în care nimeni nu e în stare să intervină) Vera: Cumnate Ilie, să fiu a naibii dacă știu ce să spun. Habar n-am ce să spun. Mina: Bine, Ilie, dar mie nu mi-ai spus
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cum ar spune buldozărașele mele de fete... Salut! (pleacă) Ilie: Salut! Mina: (cei doi pleacă: Mina îi conduce, după care intră din hol în bucătărie. Ilie se ridică de la masă, se duce spre fereastră. Mina strînge sticla și paharele de țuică, pune o față de masă, farfurii, tacîmuri, după care se duce din nou la bucătărie de unde aduce un castron cu ciorbă; pune în farfurii. După ce s-a asigurat că totul e aranjat) Poți veni la masă! (Ilie stă nemișcat la fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
serioasă, gravă, se duce din nou spre colț și modifică poziția unor lucruri aflate acolo, în așa fel, încît să lase impresia că face loc calului; nu mai rîde; se duce la bufet și bea din sticlă o gura de țuică; intră Ilie care o surprinde cu sticla la gură.) Ilie: (uluit) Da ce Dumnezeu faci acolo? Mina: Am băut o gură de țuică. Ilie: Da ce-ți veni! Și nu puteai să-ți pui într-un pahar? Mina: Dar ce cauți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că face loc calului; nu mai rîde; se duce la bufet și bea din sticlă o gura de țuică; intră Ilie care o surprinde cu sticla la gură.) Ilie: (uluit) Da ce Dumnezeu faci acolo? Mina: Am băut o gură de țuică. Ilie: Da ce-ți veni! Și nu puteai să-ți pui într-un pahar? Mina: Dar ce cauți acasă la ora asta? Ilie: Am plecat. Am plecat, pur și simplu, mai devreme. Mina: (cu ironie) Tu! Ai plecat tu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]