18,258 matches
-
lipsească simbolul suveranității naționale, coroană regală", a declarat pentru istoricul Filip Iorga, care ne-a explicat de ce punerea actualei steme pe drapel reprezintă o greșeală. "Stema care urmează să fie pe steag este incompletă din punct de vedere ierarhic, și așezarea pe steag a acestei steme nu cred că face altceva decât să urâțească steagul, pentru că stema în sine este urât construită", susține dl Filip Iorga. Lipsește coroana, simbolul suveranității naționale Principalul inconvenient al actualei steme îl reprezintă lipsa coroanei regale
"Stema de pe steagul României, incompletă, nereprezentativă și urâtă. Coroana regală trebuie să fie pe stemă!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36715_a_38040]
-
confiscat și interzis. Iată articolul: Locul nostru în Europa S’a discutat adesea în trecut, sub alte împrejurări și în alte perspective, asupra locului nostru în Europa, asupra misiunii noastre aici, asupra a ceea ce reprezentăm ca factor de civilizație în raport cu așezarea noastră geografică și cu popoarele conlocuitoare. Niciodată însă această discuție n’a fost mai actuală ca astăzi,- nu pentru noi și nici pentru cei ce sunt deplin clarificați,- dar pentru aceia care încearcă în aceste vremuri frământate să pescuiască în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
volumului nostru creator de valori proprii. Reprezentăm aici o civilizație autentică, cu caracteristicile ei originale și nimeni de bună credință nu poate contesta cuceririle efective de progres pe care le-am smuls treptat, de două mii de ani, acestui pământ, acestei așezări geografice peste marginile căreia vigurosul trunchiu românesc și-a întins chiar ramurile lui mereu în desfășurare, pașnică și creatoare. N’am fost niciodată, în cursul istoriei noastre, de două ori milenare, o apă care se întinde în puhoiu pentru a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
că și Claudiu Goga repetă același text la Teatrul de Comedie. Coincidențele astea incită. Și se transformă într-un exercițiu teribil pentru orice om de teatru bucuros să însoțească idei, gînduri, obsesii, accente regizorale, cheia fiecărui spectacol, performanța actorilor sau așezările în spațiu, nota costumelor sau cromatica imaginilor. Pentru orice spectator, fiecare desen contaminează ochiul și mintea, care se impregnează de tușe zdravene, de o stilistică ce poate să reașeze anumite structuri umane și teatrale. Pescărușul este, din punctul meu de
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
florin, Florin Pupăză „Încă nu știu cum se va concretiza această regionalizare. Este un fel de aliniere la o practică general europeană cu regiunile. E o chestiune care încă necesită așezare, studiu pentru a vedea care este formula cea mai potrivită, dar, independent de configurația regiunilor, județele rămân cu funcțiile lor în cadrul regiunilor și în funcționarea generală”, a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, Ion Iliescu. „Aveam regiuni, raioane, localități
Iliescu, despre regionalizare: Întoarcere la raioane by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/34803_a_36128]
-
lui Dan C.), colegi fiind la ICR, confirm pe de-a-ntregul - din cu totul alt unghi, firește - calitățile umane și intelectuale ale acestei minunate și discrete ființe. Pot, așadar, să-mi imaginez cât îi datorează Dan C. în materie de „așezare existențială”. Secvențele pe care i le dedică se numără printre cele mai emoționante rânduri care pot fi scrise despre cineva care îți este simultan partener și model. N-am să insist asupra acestor fragmente, deși ele fac deliciul lecturii. Îi
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
despre „noul val” care începuse deja să se configureze). Intenția era una legitimatoare. Circula pe atunci o lege nescrisă a publicisticii literare, conform căreia nu „ieșirea la rampă” (juvenilă, frenetică prin definiție), ci „pasul al doilea”, de relativă maturitate, de așezare și sedimentare a unei poetici proprii, certifica un autor. Vor intra, așadar, în această categorie și Mariana Marin, și Elena Ștefoi, și Florin Iaru, și Mircea Cărtărescu, și Traian T. Coșovei, și Ion Stratan. Despre unii dintre ei, poeta convertită
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
bloc descrierile, observă comentatorul. În același timp, el găsește că la Homer construcția este mai liberă, căci poetul epic nu caută neapărat o anumită imagine concretă, asemenea prozatorului român. Superioritatea expunerii homerice deschise, fără constrângeri, pare evidentă, de vreme ce compoziția pretinde așezarea de la sine a lucrurilor (pp. 364-366). Studierea atentă a felului în care a compus Homer îi oferă adnotatorului român o cale de înțelegere profundă a scriitorului antic și, totodată, stabilește peste veacuri o înrudire de substanță și o comunitate de
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
a zeci de cadavre datând de cel puțin șapte secole. Arheologii susțin că descoperirea îi va ajuta să dateze mai bine nașterea Parisului. Unii consideră că actuala Ile de la Cité ar adăposti urmele Lutetiei galice, după ce galoromanii ar fi reconstruit așezarea. Alții, tot mai numeroși, situează Lutetia la Nanterre. Vom trăi și vom afla. Până una, alta, studiem scheletele strămoșilor.
Cadavrele de sub prefectură () [Corola-journal/Journalistic/3497_a_4822]
-
că zonele în care stau pot fi afectate de inundații, oamenii nu au vrut cu niciun chip să plece din locurile natale. "Legislația noastră chiar interzicea amplasarea unor construcții în aceste zone inundabile. În astfel de zone, nu trebuie amplasare așezări omenești. Din păcate, oamenii s-au așezat în aceste zone. Sunt țări care folosesc niște pârghii economice pentru a descuraja construcția caselor în albia majoră a râurilor. Oamenii ar trebui să evite amplasarea locuințelor în albia acestor râuri. De spus
Digurile pot provoca INUNDAȚII . De ce soluția premierului nu ar funcționa în zonele afectate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35750_a_37075]
-
același timp, și de specificitate și de specializare, întrucât moartea este reprezentată prin intermediul teoriilor despre moarte (Edgar Morin, Philippe Ariès, Emmanuel Lévinas, Jean Ziegler, Vladimir Jankélévitch etc.), iar când nu, moartea este supusă tendinței autoarei de a filosofa - nepeiorativ, de așezare în discurs filosofic. Sunt supuse deconstrucției culturale mai multe elemente care intră în alcătuirea paradigmei morții postmoderne, precum obsesia pentru fitness, puterea medicală, substitutele de imortalitate etc. Acest prim palier este unul al teoretizării morții și are o relevanță crescută
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
Subprefectul de Iași a cerut municipalității să amplaseze un bust al poetului Adrian Păunescu în Parcul Copou. „Ar fi primul bust al marelui poet național contemporan cu noi. Ținând cont de prietenia care i-a legat pe Vieru și Păunescu, așezarea busturilor aproape unul de celălalt ar fi cea mai nimerita", a declarat subprefectul Bogdan Abalași, citat de Ziarul de Iași. Solicitarea subprefectului ar putea fi dusă la îndeplinire în cursul anului viitor. Conform viceprimarului Mihai Chirica, instalarea unui bust al
Poetul Adrian Păunescu va avea un bust în Parcul Copou din Iași by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35893_a_37218]
-
avariile unei lumi vicioase, ce plonja în apocalipse previzibile. Prozatorul este interesat de analogiile dintre haosul totalitar și cel postrevoluționar, insistând asupra defrișării spirituale. Între singurătatea forțată demografic și căderile în viciu și boală se resemna și eroul din romanul Așezarea (1989). Șerban Ghika, un filosof trecând prin experiența unui Hans Castorp autohton, deosebea, tardiv, condiția derizoriului. Între supraviețuire și așteptare, el anunță căderile în text ale eroului din cel mai recent roman: Ceață pe Tamisa. Hans Christian Dietrich descoperă șapte
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
spațiale, tabloul își ia revanșa prin conținutul spiritual, caz în care pînza încetează să fie un accesoriu inert, devenind în schimb centrul în jurul căruia se organizează încăperea. Nu tabloul e ornament, ci încăperea e decorul care își trage sensul din așezarea pînzelor în ea. Aceasta e impresia pe care o încerci în atelierul lui Horea Paștina de pe str. Simetriei nr. 74. Acuarelele lui pot sta foarte bine în raftul unei biblioteci sau pe speteaza unui fotoliu, după cum ochiul privitorului simte că
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
brio și cu discreție, intervențiile lor fiind oportune și neostentative. O a treia dificultate privea organizarea structurală a materiei. Monografia a apărut atât separat, cât și împreună cu ghidul de care vorbeam - intitulat Că- lăuza orașului Brașov și împrejurimi (sic!) -, iar așezarea informației în pagină a urmat mai puțin regulile monografiei, și mai mult pe cele mai laxe ale textului turistic. Editorii au procedat, așadar, la o grupare a paragrafelor informative, sub formă de tabele, ceea ce ușurează considerabil utilizarea textului în scopuri
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual dându-le și alte sensuri. Astfel, noile așezări, modeste nu aveau „rostra”, „basilica” - biserici, s-a păstrat în contrast cu cortul umblător gotic kyriko - casa Domnului, pavimentum-ul a devenit o fudulie mai întâi ironică, silva-ele devin în mlaștinile Dunării „păduri”, „âmbletul” din orașe devine mergere etc. Goții, când vin, îi
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
în Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi (Socec, 1931), ilustrează prima direcție, în care mica istorie se amestecă lejer cu detaliile pitorești, ferindu-se, însă - ne-o spune prefața - de romanțiozitate și de invenție. Povestea străzii mari, aceea ce străbate oricare așezare și pe care se perindă mărimile urbei, dar și poporul, unde au loc evenimente de stat și fapte comune, îi este dedicată mamei autorului, Tanți Locusteanu, fiica celebrului colonel. În treacăt fie spus, în Patul lui Procust, scris de admiratorul
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
unul elegant, ca din Tolstoi. Tălmaciul trăiește ecourile altor războaie, interoghează ceceni fugari, ascultă amintiri despre torturi, e martor la tot mai apăsata lepădare a omului de omenesc. Bella pleacă din Rusia, ajunge la Paris, trăiește, în anii ‘20, relativa așezare a lucrurilor, se bucură de o iubire burgheză, ca mai apoi să cunoască din nou disperarea, moartea copilului abia născut, dorința de a lăsa o urmă pe lume. Tălmaciul, care oricum cunoaște amănunte nebănuite din viețile tuturor celor care-i
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
este marele oraș vestic românesc. Ar fi să mai spun că este marele oraș vestic cosmopolit al României, astfel cum s-a configurat în decursul celor două secole de existență. Mai ales în privința acestora Fondul Deleanu produce mărturii semnificative. Istoria așezării bănățene e desigur mai veche, dar acesta e intervalul luat mai mult în atenție de povestitor. De „povestaș”, cum se autodenumește. Pentru sfârșitul de veac XVIII povestașul se vede în situația de a vorbi despre „Banatul otoman“ al cărții sale
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
precise. Impresia pe care o lasă e cea a unui spirit la care puzderia cunoștințelor ascultă de o rigoare de tip speculativ. Înainte de a fi savant, Eliade e filosof înzestrat cu intuiții religioase, de aceea în volumele lui speculația precede așezarea informațiilor. Cauza nu stă în pedanteria unui intelectual pentru care mania fișelor e act cotidian, ci în profunzimea unei minți care gîndește în scheme abstracte. Tocmai de aceea Eliade nu are aerul învățatului steril care face galimatie ca scop în
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
fixării viitorului, al scripturii; ce e azi și ce va fi în 2030, de pildă, a fost scris, spune poetul în Cum e scris, așa va fi, soarta se decide în simplul gest al întoarcerii unei pagini, dar și în așezarea cărților ghicitoarei ori a biletelor de papagal, „bilețele ale sorții”, cum le numește întrun poem cu acest titlu. Totul e scris și citit, ce e scris trebuie să se întîmple, iar cînd protagonistul liric din Substanțe interzise nu înțelege textul
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
Timișoara, Grapini nu a ratat ocazia de a vorbi despre proiectele pe care le-a lansat în timpul mandatului său pentru a promova turismul românesc. Minsitrul Turismului a menționat ultimul loc vizitat, stațiunea balneară Tășnad, care a impresionat-o: „Este o așezare dumnezeiască acolo, cu apă termală, cu trei bazine imense de apă termală". "Oamenii erau deja acolo la tratament, este indicat tratamentul pentru reumatism și, Slavă Domnului, jumătate dintre români suferă de această boală. Dar este interesant faptul că o localitate
Maria Grapini recidivează by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31472_a_32797]
-
apă termală". "Oamenii erau deja acolo la tratament, este indicat tratamentul pentru reumatism și, Slavă Domnului, jumătate dintre români suferă de această boală. Dar este interesant faptul că o localitate cu 9.000 de oameni a reușit să facă o așezare excelentă", a afirmat Maria Grapini. Maria Grapini nu este la prima gafă. Întrebată de presă într-o conferință cum își explică scăderea numărului de turiști la nivel național în luna ianuarie, ea a spus: "Foarte bine, n-am avut zăpadă
Maria Grapini recidivează by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31472_a_32797]
-
ce nu este întotdeauna în defavoarea lui. Undeva, o carieră de piatră, ce păstrează urmele agresivității umane, va fi luată în primire de ape și brutalitatea șocantă a primei fotograme se îmblânzește, devenind, dacă se poate spune așa, pitorească. Sunt și așezări omenești încremenite, iar acolo unde timpul se exprimă prin acțiunea umană, natura se contemporaneizează, făcând un transfer fulgerător, ca și când un veac și jumătate ar curge brusc în prezent. Spuneam la început că prezentul unei acțiuni poate să devină mai durabil
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
În lunga și glorioasa domnie a Creatorului Independenței României, Regele Carol I, au luat parte la cea dintâi Întregire de țară din 1913, cu gând curat au slujit pe acela care, prin epopeea dintre anii 1916.18, a fost simbolul așezării Neamului Românesc În hotarele sale istorice, Regele Ferdinand I, și cu aceeași nețărmurită dragoste și sinceră Însuflețire, cu tot devotamentul, ca și până acum, și cu onestă muncă de toate zilele Își va sluji țara și Monarhul, M. S. Regele
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]