8,762 matches
-
De unde e familia ta?>- o întrebase soldatul. <Din Cluj!> - răspunsese fata. Scena aceasta trecu prin fața lui ca un film. Acum îi privi zâmbetul și descoperi gropița din obrazul drept. Când fata termină acel <îhîîî> lung, Ioniță nu se mai putu abține, se repezi la ea, o luă în brațe șI începură să se sărute ca nebunii. Pe fața fetei apăruseră lacrimile, plânge în hohote: -Acolo mi-au rămas ultimele amintiri, îngâna ea printre lacrimi. Și vin e a ta...Dacă mă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
de câte ori incep să citesc o proză scrisă de Mada nu o pot lăsa din mână până nu o termin. De data aceasta, la un moment dat, după atâtea întâmplări stranii ca un joc al destinului, nu m-am mai putut abține și am sărit pagini să văd cum se termină narațiunea. Apoi m-am căit și, disciplinată, am revenit acolo unde pusesem semnul de carte. Nu poți să nu urmărești mersul acțiunii scris cu atâta talent, nu ai voie să pierzi
UN NOU ROMAN AL SCRIITOAREI MADELEINE DAVIDSOHN de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355167_a_356496]
-
ale orașului. Liniște, calm, obsesia clipelor ce trec prea repede reapare, întunecând nopțile albe. Nu am energie să-mi flutur mâna ca să o înlătur... Oricum, gândurile rămân, consumate într-un cotidian plictisitor și fără scenariu... Poate ar trebui să mă abțin de la gânduri. Să creez un vid în care să stau o vreme, să mă simt una cu bătăile inimii pe care nu le mai aud. Mi-am pus palma în dreptul inimii. E tot acolo! Se tânguie, murmură același cântec de
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355263_a_356592]
-
să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte ... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă ... și-i apasă; Cum de-o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Oare vrea? Vai, se sfiiește. Râde, s-a desprins din vrajă Și aleargă-n sus, pe scară; Ce credeți că-i prima oară... Când umil îi stau de strajă? Să-și spună că nu-nțeleg Un capriciu de copil! ... Eu
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
fac acum? Mi-ar părea rău să nu mergem la cununie. A fost, totuși, cel mai bun prieten al meu. Nu vreau să-l pierd. De ce să nu o mai văd din când în când și pe Olga? Mă pot abține. O pot respecta. Ea a fost doamnă. Nu m-a dat de gol." S-a îndreptat încet către mașină după ce mirii au dispărut în fruntea unei coloane impunătoare de autoturisme ce se forma din mers. Îngândurat, s-a așezat la
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
mult; o îndemnam cu precădere la fiecare ocheadă, să guste cabernet, să nu mai consume atâta Pepsi, că e scump. Am avut confirmarea că sunt singurul care-și pune băutura-n cap fără să se cunoască și nu m-am abținut ... le-am demonstrat dând gata câteva coniace și sticle de trei sferturi asemănătoare popicelor, mai ales că însemnau, încă un moca fabulos pentru mine. Totuși ieșisem din comun, în timp ce toți se prosteau cu țigările, eu refuzam din răsputeri să intru
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
mult timp proptit cu bărbia în pumnii adunați unul într‑altul și strânși așa de tare, încât brațele încă mai tremurau de încordare pe coatele înfipte în masa de lemn. Era poziția în care el găsise tăria de a se abține să riposteze verbal ori fizic la vorbele grele ce ieșeau din gura femeii nervoase, plină de supărare, de mânie și ură.S‑a ridicat încet, parcă îmbătrânit de această discu-ție, ce părea să pună capăt relației de cuplu cu Amalia
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
i s‑a adus la cunoștință consemnul particular al postului, șeful de schimb l‑a dus acolo și a asistat la predarea‑primirea postului în cauză. Pe măsură ce trecea timpul, curiozitatea lui Gabriel creștea în intensitate. Până la urmă, nu s‑a abținut și, după orele două, când afară era liniște și, practic, nimic nu putea naște evenimente de natură a solicita intervenția sa, a intrat pentru a arunca o privire. Nu văzuse niciodată un club de noapte. Nu știa ce se petrece
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
un biet agent de pază, treaba ta. Te mulțumești cu atât, pentru că ești prost și laș! De asta te‑a lăsat nevasta, amărâtule și... - Nu încurca treburile astea că nu‑ți permit, nerușinato! Tu vrei să te pocnesc? Abia mă abțin... Să‑ți iei lucrurile și să pleci dracului din casa mea, a bătut el iar în masă cu pumnul, privind‑o amenințător și cu atâta dușmănie, încât a convins‑o că așa va face. - Am să plec, nu‑ți fie
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
învârtindu‑se în jurul singurului fotoliu din încăpere, până ce a ajuns la ușa pe care a tras‑o cu putere după ea. Ca să se stăpânească, Gabriel s‑a reașezat pe scaun. Și‑a sprijinit capul în pumnii strânși pentru a se abține de la alte vorbe grele ce le simțea că vor să năvălească din gura‑i încleștată. Simțea duritatea mesei în coatele rezemate de ea și se mira în sine de greutatea cuvintelor pe care le asculta fără să riposteze. L‑a
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
patul de spital al Vișinicăi. De pe colțul său de masă, nea Marmy se foi din nou, mormăi ceva la fel de neinteligibil ca și prima dată și din nou se liniști. Agentul ar fi mai avut un comentariu, pe seama bătrânului, dar se abținu la timp, amintindu-și ca Procurorului nu-i plac astfel de chestii, așa că se mulțumi doar să lanseze o întrebare legată de subiectul în discuție: - Și nu ți-au înghețat, dracu', garoafele-alea, p-o astfel de vreme? - Nu știu
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
își încheie Procuroru' povestea cu-n licăr melancolic în priviri. Bebe zâmbea încântat. Îi plăcuse povestea, deși era foarte sceptic în legătură cu veridicitatea finalului acesteia, motiv pentru care, deși nu intenționa să facă nici un comentariu verbal, în gând nu se putu abține să remarce: „Al dracu'!... P-asta cu fata de la cofetărie, a scornit-o ca să dreagă maioneza.” - Dom' Petrică!... strigă el - după ce ultimele cuvinte din cugetare i se stinseră în minte - întorcându-se spre cel numit și arătându-i trei degete
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
bruște cu brațele. Alții pândeau momentul în care să‑și poată trece palma, chiar și numai pentru o fracțiune de secundă, pe fesele apetisante, ce păreau că încearcă să evadeze pline de nerv din strânsoarea pantalonilor. Alții, mai sensibili, se abțineau cu greu să nu‑și ducă mâna pe părul ei bogat, ușor buclat, ce‑i cădea în valuri pe umerii rotunzi. Uneori încercau să o sărute pe obraji ori pe gură. Atunci Iuliana se supăra. Ochii i se umpleau de
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
prietenă cu toată lumea, în mod egal. Dorea să termine liceul și să meargă la facultate. Acolo era hotărâtă să aibă un anumit fel de viață personală. Atunci, ar fi împlinit 18 ani și gândea să pună problema altfel. Deocamdată se abținea, deși, uneori, simțea nevoia să fie mângâiată, sărutată, plimbată prin parcuri pe timp de seară în afara capitalei ori undeva la munte. Dorea să fie iubită cu trup și suflet. Să fie iubită de un bărbat adevărat. Așa cum și‑l imagina
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
să te gândești la vreo prostie, că de mâna mea mori, târfulițo! Nu a mai fost abuzată până dimineața, dar nici nu a putut dormi. Lacrimile‑i curgeau în neștire pe perna ce mirosea a mucegai și cu greu se abținea să nu țipe, să nu urle, să nu lovească. Teama de acest bărbat și de pornirile lui sadice o paralizau... * Silvia spăla îngândurată vasele la bucătărie. Știind că Iuliana sosește acasă între șapte și opt seara, aproape în același timp
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
parcă îi luau foc, s-au înroșit dintr-odată. La capătul aleii care ducea înspre stația de taxiuri se vedea un bărbat care aștepta, în același timp însă am observat că și Ema privea înspre el. Nu m-am putut abține și am întrebat-o dacă îl cunoaște și cine este el? De această dată a răspuns imediat, poate chiar prea repede. - Este unchiul meu, fratele mamei mele. El m-a luat după ce părinții mei au murit într-un accident. S-
EMA, UN INGER DE COPIL! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346199_a_347528]
-
te mai obișnuiești cu ciudățeniile mătușii și deveniți amice, caută să o convngi să nu mai sperie trecătorii pe stradă că am avut deja mai multe reclamații la carabinieri și a plătit și amenzi însă ea tot nu se poate abține să n-o mai facă! - Andrea, dar cum sperie ea lumea dacă e înlăuntrul casei, în scaunul cu rotile? - Ai fost în camera ei? Ți-a arătat panoul acela cu tot felul de butoane, manete și lumini ce seamănă cu
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
asemănătoare. De bucurat ne-am bucurat la fel an de an, în ciuda faptului că ajungeau desfăcute și cu lipsuri, vămuite de vigilenții controlori comuniști. Cât de mare mi se pare acum sacrificiul pe care l-am făcut atunci! Ne-am abținut de la a mânca ciocolata, doar de dragul de a repeta bucuria de a mai avea odată un pom la fel de frumos! Nu e cazul însă să devenim melodramatici. La drept vorbind, „masochismul” nostru nu durea prea tare, căci în viziunea noastră de
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
mâna mea?”. Recunosc că m-au durut spusele ei, mai ales că nu mă văzuse decât o singură dată în viață, și deci nu avea cum să-și facă o opinie despre mine, pentru că nu mă cunoștea. Însă m-am abținut și am continuat ca și când nu aș fi auzit ceea ce a spus: „Spune-i te rog să facă o rugăciune scurtă să-și aducă aminte exact cum s-a întâmplat, iar după aceea sunați-mă”, am spus eu, după care am
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
Numai simțirea poetică de înaltă sensibilitate, împletită cu sinceritate și onestitate, reușește să descopere aceste "pete" din soarele Iubirii. De aici valoarea poemelor de dragoste ale poetului adjudean. Cele patru tablouri de toamnă sunt edificatoare, din care nu mă pot abține să nu citez: " Din înfloriți copacii verii/ ce au rămas străini și goi/ te prinde-n chingile visării/ lumina umbrelor din noi.// Se trec culori din roua florii/ ce cântu-și pierd în depărtare/ se pierd și razele fierbinți,/ se-afundă-n marea
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Doar trebuie și ei să desfășoare activitate universitară de calitate, de prestigiu, să nu se plictisească cumva, săracii! Poți vedea nivelul de cognitiv al fiecăruia citind ce scriu. Vezi cum gândesc. Dacă ar avea o fărâmă de inteligență,s-ar abține să-și expună ideile. -Atunci pot și eu să mi construiesc un Cv. Îmi voi pune anii de carceră ca cercetare universitară, că am desfășurat ceva investigații, aici. Acum chiar am la ce visa, spuse Lică. Voi ajunge și eu
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
că Sistemul Mafiot Român doarme! Pilula destresantă Tare mi-e că românul nu s-a născut scriitor, ci infractor. Scriitor s-a făcut după aia, ca să-i scadă din pedeapsă! N.B. Ca de obicei, o sută de zile mă voi abține în a arunca cu piatra în noul guvern. * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC ttp://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook
TABLETA DE WEEKEND (131): GUVERNUL SMURD ÎN ACŢIUNE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369921_a_371250]
-
înțelegea care este cauza. Aștepta nerăbdător să rămână singur cu Eugen. Acesta era însă extrem de preocupat de starea bolnavului. Încerca să se convingă dacă el aude, dacă înțelege ceva, dacă poate vorbi ori doar este surprins de situație și se abține de la orice fel de manifestare. Era îngrijorat, deși se temea doar de un singur aspect, chiar dacă acesta nu putea crea un pericol real. Se temea ca nu cumva Iustin să se sperie din nou și să suporte un alt șoc
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
din poemul „Sindrom”, în care poetul, ca și mulți anonimi, a dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde, în loc de muncă / trăgeam voinicește / concluzii / și trasam viitorul / luminos și senin / de la care azi - iată - mă abțin ... Sentimentul patriotic e prezent în poeme ca „Dor de Basarabia”, „Limba română”,”că-n lipsa mamei care s-a dus / tu ești maică pân-la apus.” Poemul „Grăbind” încheie volumul, fiind un „acord final” al unei simfonii cu mii de tonuri
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
multă abilitate. Este o tipă extraordinară, frumoasă foc, înăltuță, brunetă, suplă, necăsătorită, asistent sau profesor universitar, continuă el pe nerăsuflate, subliniind unele cuvinte și mișcându-și brațele sugestiv, cu intenția vădită de a-și irita prietenul, care nu se mai abținu și se repezi amenințător la el. - Băi, asasinule! Familia trebuie să știe că... - Stop! îl întrerupse Emilian, ridicând brațele în semn de împăciuire. Familia știe deja. Pacientul nostru are un nume și prenume: Dobrescu Iustin. Sora acestui pacient, despre care
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]