4,851 matches
-
românesc” dat publicității de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, rata abandonului la toate ciclurile de învățământ a cunoscut creșteri semnificative în perioada 2000-2004. Calculele realizate pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică pentru perioada respectivă arată că rata abandonului a crescut de aproape trei ori. Abandonul școlar este un fenomen urmărit cu atenție în cadrul politicilor sociale prin educație, fiind principala cauză a neparticipării școlare și afectând în mod inegal diverse categorii sociale. Tabelul 14. Rata abandonului școlar în învățământul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Cercetării în 2005, rata abandonului la toate ciclurile de învățământ a cunoscut creșteri semnificative în perioada 2000-2004. Calculele realizate pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică pentru perioada respectivă arată că rata abandonului a crescut de aproape trei ori. Abandonul școlar este un fenomen urmărit cu atenție în cadrul politicilor sociale prin educație, fiind principala cauză a neparticipării școlare și afectând în mod inegal diverse categorii sociale. Tabelul 14. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial Sursa: MEC, 2005 Datele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
arată că rata abandonului a crescut de aproape trei ori. Abandonul școlar este un fenomen urmărit cu atenție în cadrul politicilor sociale prin educație, fiind principala cauză a neparticipării școlare și afectând în mod inegal diverse categorii sociale. Tabelul 14. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial Sursa: MEC, 2005 Datele statistice oficiale indică inegalități semnificative între persoanele de sex feminin și cele de sex masculin în ceea ce privește participarea școlară, cu un avantaj pentru fete. Inegalitățile de șanse școlare sunt sugerate și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
statistice oficiale indică inegalități semnificative între persoanele de sex feminin și cele de sex masculin în ceea ce privește participarea școlară, cu un avantaj pentru fete. Inegalitățile de șanse școlare sunt sugerate și de ratele mai mici de participare și mai mari de abandon înregistrate în mediul rural. Așa cum arată autorul raportului de cercetare al MEC și IȘE (Jigău, 2002, p. 141), abandonul școlar este un fenomen rar, iar analiza lui cantitativă presupune folosirea de eșantioane mari de gospodării, care să includă un număr
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un avantaj pentru fete. Inegalitățile de șanse școlare sunt sugerate și de ratele mai mici de participare și mai mari de abandon înregistrate în mediul rural. Așa cum arată autorul raportului de cercetare al MEC și IȘE (Jigău, 2002, p. 141), abandonul școlar este un fenomen rar, iar analiza lui cantitativă presupune folosirea de eșantioane mari de gospodării, care să includă un număr suficient de copii ce au abandonat sistemul învățământului obligatoriu. Asemenea date are la dispoziție doar Institutul Național de Statistică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Luând ca unitate de analiză a cercetării toți copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani din Anchetele Integrate pe Gospodării ale INS din 1996 și 1998, studiul cuprinde 20.600 de cazuri, dintre care 973 reprezintă situații de abandon școlar (4,7%)1. Studiul citat are două obiective importante: să identifice grupurile cu risc mare de abandon școlar și factorii care determină riscul abandonului. Primul se materializează prin descriere cantitativă, iar al doilea printr-un model cauzal. 7.3
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Anchetele Integrate pe Gospodării ale INS din 1996 și 1998, studiul cuprinde 20.600 de cazuri, dintre care 973 reprezintă situații de abandon școlar (4,7%)1. Studiul citat are două obiective importante: să identifice grupurile cu risc mare de abandon școlar și factorii care determină riscul abandonului. Primul se materializează prin descriere cantitativă, iar al doilea printr-un model cauzal. 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlartc "7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar" În ceea ce privește riscul de a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1996 și 1998, studiul cuprinde 20.600 de cazuri, dintre care 973 reprezintă situații de abandon școlar (4,7%)1. Studiul citat are două obiective importante: să identifice grupurile cu risc mare de abandon școlar și factorii care determină riscul abandonului. Primul se materializează prin descriere cantitativă, iar al doilea printr-un model cauzal. 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlartc "7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar" În ceea ce privește riscul de a abandona școala obligatorie, acesta sporește foarte mult
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Studiul citat are două obiective importante: să identifice grupurile cu risc mare de abandon școlar și factorii care determină riscul abandonului. Primul se materializează prin descriere cantitativă, iar al doilea printr-un model cauzal. 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlartc "7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar" În ceea ce privește riscul de a abandona școala obligatorie, acesta sporește foarte mult pentru următoarele categorii de copii: - cei cu handicap fizic sau psihic, dintre care 40% nu erau înscriși într-o formă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
grupurile cu risc mare de abandon școlar și factorii care determină riscul abandonului. Primul se materializează prin descriere cantitativă, iar al doilea printr-un model cauzal. 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlartc "7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar" În ceea ce privește riscul de a abandona școala obligatorie, acesta sporește foarte mult pentru următoarele categorii de copii: - cei cu handicap fizic sau psihic, dintre care 40% nu erau înscriși într-o formă de învățământ; - romii, al căror risc de abandon
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
abandonul școlar" În ceea ce privește riscul de a abandona școala obligatorie, acesta sporește foarte mult pentru următoarele categorii de copii: - cei cu handicap fizic sau psihic, dintre care 40% nu erau înscriși într-o formă de învățământ; - romii, al căror risc de abandon este de 6-7 ori mai mare decât al celorlalți copii. O creștere semnificativă a riscului de abandon este determinată și de următoarele situații: - familie săracă; - rezidența în mediul rural; - lipsa mamei din gospodărie; - părinți cu nivel de instrucție redus; - părinți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copii: - cei cu handicap fizic sau psihic, dintre care 40% nu erau înscriși într-o formă de învățământ; - romii, al căror risc de abandon este de 6-7 ori mai mare decât al celorlalți copii. O creștere semnificativă a riscului de abandon este determinată și de următoarele situații: - familie săracă; - rezidența în mediul rural; - lipsa mamei din gospodărie; - părinți cu nivel de instrucție redus; - părinți tineri; - părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu; - gospodărie numeroasă. Analize statistice nu foarte complexe indică faptul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fie inclus într-o formă de învățământ este mai mare în categoriile enumerate decât în celelalte categorii corespunzătoare. Relația de cauzalitate nu trebuie însă presupusă. Rezultatele de mai sus ne arată doar în ce grupuri sunt mai frecvente neparticiparea sau abandonul școlar, fără a se putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare ale cauzalității, este nevoie cel puțin de controlul simultan al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la care facem referire a construit mai multe modele de regresie pe baza cărora a putut identifica anumiți factori ce duc la neparticipare sau abandon școlar: - factori legați de structura ocupațională sau de poziția de pe piața muncii a adulților din gospodărie: ponderea agricultorilor, șomerilor și statutul de lucrător pe cont propriu al capului de familie sporesc probabilitatea neparticipării școlare a copilului; - factori legați de resursele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
celor de mai sus se identifică un model de școlaritate specific ruralului: copiii cu vârsta mai mare din mediul rural abandonează școala pentru a ajuta gospodăria specializată în agricultură și contribuie la crearea condițiilor prin care se reduc riscurile de abandon școlar pentru frații lor mai mici. - sărăcia duce la o creștere mai mare a probabilității de neparticipare școlară pentru copiii din mediul urban decât pentru cei din mediul rural; - pentru copiii de 11-14 ani, absolvirea ciclului primar determină scăderea riscului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cel mai mult din variația acesteia (Scheerens, 1999). În această lucrare am atins în câteva puncte aspectul respectiv, atunci când m-am referit la costurile individuale ale educației, la inegalitățile de acces școlar. Lipsa banilor are drept consecință imediată părăsirea școlilor - abandon școlar și nivel de instrucție scăzut, instrucția nepărând o investiție suportabilă sau rentabilă. Deciziile astfel elaborate ale părinților sunt raționale dacă avem în vedere resursele și costurile educației (teoria lui Boudon) sau dacă le punem în relație cu așteptările părintești
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățare și le solicită rezultate școlare, cu atât se va transfera mai ușor capitalul cultural de la o generație la alta, vor fi compensate mai bine alte lipsuri din familia de origine. Coleman își susține teoria cu date americane, potrivit cărora abandonul școlar este semnificativ mai mare în cazul elevilor de clasa a X-a care au un singur părinte, au mai mulți frați (ceea ce determină o diluare a atenției părintești pentru fiecare copil) sau ai căror mame nu se așteaptă ca
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cazul elevilor de clasa a X-a care au un singur părinte, au mai mulți frați (ceea ce determină o diluare a atenției părintești pentru fiecare copil) sau ai căror mame nu se așteaptă ca ei să frecventeze colegiul. Rata abandonului pentru elevii proveniți din familii în care ambii părinți sunt prezenți, cu un singur frate și cu aspirații legate de facultate din partea mamelor, este de 8,1%, în timp ce, în cazul elevilor proveniți din familii cu un părinte absent, cu patru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele publice și au readus în discuție unele teorii mai vechi care arătau că delincvența, inclusiv delincvența juvenilă, este generată de anumite caracteristici ale organizării sociale a comunităților. Un suport pentru această teorie a găsit Coleman în compararea ratelor de abandon ale elevilor din școlile private confesionale cu cele ale elevilor din școlile publice. Diferența mare în favoarea școlilor catolice (5,2% față de 14,4% în cazul elevilor de clasa a X-a) se justifică prin închiderea familiilor în rețele sociale comunitare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
20/20/20”, adică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de 1990, creșterea resurselor regenerabile În consumul de energie cu 20%, creșterea eficienței energetice cu 20%; dobândirea unui rol primordial pentru educație, În sensul reducerii ratei abandonului școlar cu cel puțin 10%, creșterea numărului de persoane cu studii superioare cu cel puțin 40% pentru generația tânără; promovarea incluziunii sociale și diminuarea numărului de persoane amenințate de sărăcie cu cel puțin 20 de milioane. De unde am plecat și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
care a „beneficiat”, a suferit schimbări într-adevăr semnificative prin ingeniozitate și violența vorace a tiraniei moderne. Două morfologii politice și o istorie Andrei Bereschi Raportarea pe care părem să o avem astăzi în Europa de Est față de istorie dezvăluie necesitatea unui abandon. Forma politică a democrației sociale la care „trecem” se înfățișează din perspectiva valorii, dar și a timpului, drept un maxim și un sfârșit. Conștient sau nu, „aderarea” la această formă este percepută ca o împlinire fără rest, iar la nivelul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Opoziția cu al doilea discurs al lui Socrate este și mai evidentă în acest sens: rușinat de ofensa adusă lui Eros, Socrate aduce un elogiul diferitelor tipuri de nebunie, și implicit elogiul iubirii față de cel îndrăgostit: abia nereflexivitatea, pasiunea și abandonul sunt adevăratele atribute ale lui Eros: or, în cel incapabil de stăpânirea de sine și conștiința pe care o aduce raționalitatea putem recunoaște un portret înrudit cu cel al lui Ahile din descrierea de mai sus. Surpriza soluției vine însă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca și una banală, poate perturba dezvoltarea psihică. Evident dependentă de ceilalți factori și fără a avea puteri nelimitate (nu poate „reechilibra” o ereditate profund afectată și nici nu poate compensa un mediu total dizarmonic Ă foame, violență, incertitudine, durere, abandon Ă educația acționează programat și cu știință în sensul dezvoltării individului. Cel puțin principial, față de plusul și minusul oferite aleator de ereditate și de mediu procesualității dezvoltării, educația, prin esența sa de activitate umană specializată în dezvoltare, propune doar plus1
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la exigențele ambianței școlare. Acest tip de eșec vizează, mai precis, inadaptarea la rigorile vieții de elev, la exigențele de tip normativ, pe care le presupune funcționarea corespunzătoare a oricărei școli sau a oricărei colectivități școlare. Elevul dezadaptat recurge la abandonul școlar, la părăsirea precoce a școlii, în favoarea unui mediu mai puțin coercitiv, de regulă cel al străzii sau al grupurilor de tineri necontrolați. Cauzele acestei dezadaptări școlare constau fie în probleme individuale de natură afectivă (de exemplu, teamă sau repulsie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
coerent și de durată, specific mediilor școlare normale, astfel că, în absența achizițiilor intelectuale sistematice, acest copil evoluează treptat spre o situație deficitară gravă și ireversibilă (demență infantilă). Hiperexcitabilitatea (sau irascibilitatea) stă la baza crizelor impulsive și a reacțiilor de abandon de tot felul, inclusiv a celui școlar. Hiperexcitabilitatea este întâlnită, îndeosebi, la persoanele hiperemotive, care prezintă tendința de a reacționa intens și disproporționat, sub raport emotiv, la evenimentele curente. Orice schimbare este puternic resimțită de individul hiperemotiv: chiar și o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]