4,879 matches
-
unor partide importante, cu reprezentare parlamentară. Chiar și adunând toți simpatizanții lui Cernea din rețelele sociale cu riscul de a număra aceeași persoană de trei ori (pentru că este probabil ca unii dintre fanii de pe Facebook să fi fost aceiași cu abonații prin Twitter și cu prietenii de pe Hi5), rezultă un maximum de 8.700 de persoane cu acces constant la comunicările campaniei sale prin social media. Potrivit Trafic.ro, site-ul de campanie al candidatului, remuscernea.ro, a avut în noiembrie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care campania lui Cernea a ajuns online și numărul de votanți pe care i-a adunat la alegerile prezidențiale. E infinit mai la îndemână să dai like pe Facebook decât să mergi la vot, iar faptul că devii fan sau abonat pe o pagină de Internet nu înseamnă că ești neapărat și susținător real. Însă, oricum, în condițiile în care candidatul a fost în genere ignorat de media mainstream, este evident că performanța sa electorală e strâns legată de strategia de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
instrumente interconectate. Butler a creat grupul de Facebook, Chris Hudler, un tânăr din Washington, a creat o pagină de Wikipedia actualizată constant cu informații vitale pentru supraviețuitori și familiile lor, jurnalistul Brett Bull a transmis către cei 15.000 de abonați ai săi de pe Twitter detalii care, printre altele, i-au ajutat pe oamenii aflați în trafic să navigheze prin rețeaua de drumuri distruse din nord. Cartea fețelor 220 Detaliile de mai sus, plus alte exemple similare, se găsesc într-un
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
trimise de utilizatori cu hashtag-ul #BBCBudget. Pagina România Actualități, întreținută de echipa de la romaniaactualitati.ro, siteul radioului public de știri, avea în ianuarie 2012 peste 2.300 de likeuri, plus un cont de Twitter cu vreo 400 și ceva de abonați. Rador, agenția de presă a radioului public, avea o pagină fără activitate, cu 45 de fani. România Cultural avea sub 800 de fani pe Facebook. În schimb, în mod curios, exista și un cont personal, Radiocultura, care aparținea tot Radio
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
câte persoane sunt abonate la fluxul propriu de recomandări de articole din New York Times și ultimele activități din rețea. La începutul lui 2011, The Guardian număra 50 de conturi de Twitter oficiale, cu un total de 2,5-3 milioane de abonați. La acestea se adaugă conturile de Twitter pe care le dețin sute dintre jurnaliștii instituției. Pagina principală de Facebook a publicației avea în jur de 60.000 de fani în februarie și ajunsese la aproape 75.000 în aprilie 2011
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
aceea, ce reviste-ți plăcea să citești? ES. Aveam prin casă tot soiul de ziare politice, sociale, despre mediu. Mama, foarte preocupată de mediu, a militat împotriva pericolului energiei atomice înainte ca aceasta să devină o cauză la modă. Eram abonați și la publicații satirice, cum ar fi Mad Magazine și National Lampoon, primeam zilnic New York Times, acesta fiind unicul ziar cu de toate care se găsea peste tot, le aveam pe toate în afară de Washington Post, pe care trebuia să mergi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
presei de opinie, loc și miză ale luptelor politice, atestă vitalitatea vieții politice a timpului. Dar aceasta nu privește decît o minoritate: Franța nu numără decît 240.000 de electori la sfîrșitul regimului din Iulie, ziarele au 200.000 de abonați. Franța a intrat în vîrsta liberalismului, nu în cea a democrației. Doar republicanii aspiră la sufragiu universal, fundament al democrației politice. Numai unii visează la o democrație socială foarte distanțată de realitățile timpului. Societatea epocii este într-adevăr dominată de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ale comunei Șipote se înscriu în nota generală a altor infrastructuri. În ceea ce privește telefonia, teritoriul comunei nu are o acoperire corespunzătoare, existând 4 unități P.T.T.R. și un număr mic de abonamente telefonice la 1000 locuitori. La 1 ianuarie 1996 numărul de abonați era de 106: 84 la Șipote, 20 la Iazu -Nou, 1 la Chișcăreni și 1 la Hălceni. Acest indicator cu o valoare de 18,2% este mult sub media județului Iași, a Moldovei (107,5) și a țării (107,0
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o suportă greu. Rețeaua electrică la sfârșitul anului 1995 avea un număr de 20 de posturi TRAFO, cu o putere instalată de 3436 KVA și un consum total mai mare cu 5,4% față de 1989. Gradul general de electrificare a abonaților casnici este de 91,9%, înregistrând o creștere evidentă. Consumul de energie electrică (Tabelul nr. ) a crescut de la 412 MW h în 1989 la 639 MW h în 1995, dar trebuie reconsiderat iluminatul public, proiectat și realizat în regim de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
zilele artei populare din Călata (Kalotaszeg) la consfătuirile de la universitate. În 1942 existau în Cluj 13949 de persoane cu permis de folosire a aparatelor radio, la Târgu Mureș 4 766, la Oradea 9876, la Satu Mare 3563. În comitatele transilvane numărul abonaților era între 1801 (Odorhei/Udvarhely) și 7217 (Bihor/Bihar). Numărul proprietarilor de aparate radio în localitățile din Transilvania de Nord, în afara orașelor, se situa sub cifra de 391 pe țară; chiar și în "Trei Scaune" (Háromszék), aflat în situația cea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
7217 (Bihor/Bihar). Numărul proprietarilor de aparate radio în localitățile din Transilvania de Nord, în afara orașelor, se situa sub cifra de 391 pe țară; chiar și în "Trei Scaune" (Háromszék), aflat în situația cea mai bună, nu existau decât 212 abonați, cei mai puțini fiind în Sălaj (Szilágyság) - în jur de 90. Numai numărul abonaților din câteva orașe cu autoritate legislativă, dintre care Clujul, Târgu Mureșul, Oradea, atingeau numărul mediu de abonați pe țară (deși, față de orașele din provincie, acestea se
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în afara orașelor, se situa sub cifra de 391 pe țară; chiar și în "Trei Scaune" (Háromszék), aflat în situația cea mai bună, nu existau decât 212 abonați, cei mai puțini fiind în Sălaj (Szilágyság) - în jur de 90. Numai numărul abonaților din câteva orașe cu autoritate legislativă, dintre care Clujul, Târgu Mureșul, Oradea, atingeau numărul mediu de abonați pe țară (deși, față de orașele din provincie, acestea se remarcau printr-un număr mai mare de abonați), chiar dacă Satu Mare rămăsese cu mult în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în situația cea mai bună, nu existau decât 212 abonați, cei mai puțini fiind în Sălaj (Szilágyság) - în jur de 90. Numai numărul abonaților din câteva orașe cu autoritate legislativă, dintre care Clujul, Târgu Mureșul, Oradea, atingeau numărul mediu de abonați pe țară (deși, față de orașele din provincie, acestea se remarcau printr-un număr mai mare de abonați), chiar dacă Satu Mare rămăsese cu mult în urmă: la 10 mii de locuitori existau 678 de abonamente, în timp ce media pe oraș (în Ungaria) era
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în jur de 90. Numai numărul abonaților din câteva orașe cu autoritate legislativă, dintre care Clujul, Târgu Mureșul, Oradea, atingeau numărul mediu de abonați pe țară (deși, față de orașele din provincie, acestea se remarcau printr-un număr mai mare de abonați), chiar dacă Satu Mare rămăsese cu mult în urmă: la 10 mii de locuitori existau 678 de abonamente, în timp ce media pe oraș (în Ungaria) era de 1384 de abonați. Dincolo de culturalizare, rolul radioului s-a evidențiat în primăvara- vara anului 1944 în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
față de orașele din provincie, acestea se remarcau printr-un număr mai mare de abonați), chiar dacă Satu Mare rămăsese cu mult în urmă: la 10 mii de locuitori existau 678 de abonamente, în timp ce media pe oraș (în Ungaria) era de 1384 de abonați. Dincolo de culturalizare, rolul radioului s-a evidențiat în primăvara- vara anului 1944 în activitatea de organizare a apărării antiaeriane. Sportul transilvan - cu precădere fotbalul - în acești patru ani a avut o ascensiune de-a dreptul unică în Ungaria. Întregul ținut
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă, de exemplu, din statistica cititorilor Junimii literare întocmite în 1925. Astfel, din 914 abonați din întreaga țară, 586, majoritatea profesioniști intelectuali, plătesc prețul întreg. Dintre aceștia, 204 cititori sunt din Cernăuți 49. Fără îndoială, Cernăuțiul a deținut rolul de capitală culturală în Bucovina, dar, "cu triumfurile muzicale ale reuniunii Ciprian Porumbescu și cu seriile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
baza conturării noțiunii de „picior diabetic”. Piciorul diabetic reprezintă de fapt asocierea arteriopatiei și a neuropatiei diabetice, prezente în grade variabile la orice pacient diabetic, peste care se suprapune deseori infecția . Cel mai frecvent, urmarea este transformarea pacientului într-un „abonat” al clinicilor de Chirurgie. Patologia membrului pelvin reprezintă cca. 55% dintre problemele chirurgicale ale diabeticilor, iar intervențiile chirurgicale ajung în final să devina mutilante și invalidante (3). Chirurgul este de fapt ultima verigă terapeutică pentru piciorul diabetic, chirurgii fiind solicitați
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
Adunarea lunară se face în fiecare a doua Duminică din lună când terțiarii caută să dea și o pomană pentru o liturghie pentru sufletele terțiarilor răposați. O pildă de imitat de toate confraternitățile noastre. La Aurora Franciscană sunt 20 de abonați. 3. Brăila. În ziua de 18 Februarie 1940, după un prealabil aviz, s-a făcut vizita canonică a comunității terțiarilor din Brăila, adunată cu această ocazie în adunare generală la Biserica parohială. Cu această ocazie Părintele Vizitator a primit profesiunea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toate acestea nu pot constitui perfecțiunea în această evoluție. Este clar totuși că atunci cînd realizatori ca J. Losey (Don Giovanni) și M. Forman (Amadeus) l-au adus pe Mozart pe ecran, nu numai elita restrînsă a "melomanilor" și a abonaților la concerte sau la Operă au avut ocazia să-l cunoască pe maestrul din Salzburg, ci și o mare parte a corpusului social. Iar acest contact este și mai extins cînd aceste opere sau altele cum ar fi Traviata de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
televiziunea publică și radioul și de a dezvolta instituții culturale și practici alternative care să fie finanțate de stat sau de comunitate și care să fie accesibile tuturor. În Franța, guvernul a făcut un experiment oferind calculatoare Minitel gratuit tuturor abonaților telefonici. Aceste computere urmau să fie folosite pentru obținerea de informații precum ora exactă, timpul probabil, orarul trenurilor și al avioanelor și așa mai departe. Ele au fost însă la scurt timp după aceea folosite pentru comunicații prin intermediul calculatorului, dezvoltîndu-se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
despre bucuria lecturării "Poemelor introductive", te-am pomenit în diverse cercuri, am încercat să-i fac curioși să te citească. Sigur, aș și scrie, dacă aș avea unde. Aștept cronicile. N-au cum să fie defavorabile sau complezente, Nu-s abonat al nici o publicație, aș zice, dar voi afla și voi citi pe unde ești comentat. I-am spus și lui Livescu (Cristian n. red.) să scrie în CRONICA sau unde crede el. O va face. Dus la București (manuscrisul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
filozofie, Mihai Pascaru (e de pe Valea Bistriței, à l'origine) m-a căutat în preajma Anului Nou. Nu știu ce-nvîrte pe la "Echinox", pe acolo. Și-mi cere poeme, proză etc. Numai că la poștă (îmi trimisese și o "Steaua"! deși-s abonat) am aruncat "învelișul" epistolei. Și nu-i mai am adresa. Mă bucur de poemele tale din "Conv. lit." / 12. L-am rugat pe Daniel C. (Corbu n. red.) să-mi trimită și mie numerele 11-12 să le citesc măcar. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai ales revista tipărită nu mai au zile multe. Dar nu contează suportul fizic. Și tăblițele au dispărut, și incunabulele. În presa culturală lucrez și acum, la "Luceafărul de dimineață" după cum am și propriul meu blog cu peste 230 de abonați și sute de intrări zilnice, blog situat în primele 0,8% dintre blogurile culturale. Evenimentele culturale și volumele s-au înmulțit extraordinar, nu mai pot fi urmărite în totalitate. Prin 1990 încă puteai citi cam tot ce conta și puteai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Kososchi ori„Statul distruge exportul românesc”, iar redacția informează despre o anumită distribuire a sarcinilor: partea redacțională - domnilor E. Popovici și E. Kososchi; partea administrativ financiară - dl. Virgil Teodorescu. În numărul 21 din 26 octombrie 1932 redacția constată că „1400 abonați refuză plata a 50 de lei datorați din trecut. Lăsăm soarta și existența Luptătorului la aprecierea și la discreția abonaților săi.” Aceasta după ce mai înainte făcea cunoscut că „Administrația ziarului fusese fraudată și excrocată de încasatorul ei Leova Caplun, dat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și E. Kososchi; partea administrativ financiară - dl. Virgil Teodorescu. În numărul 21 din 26 octombrie 1932 redacția constată că „1400 abonați refuză plata a 50 de lei datorați din trecut. Lăsăm soarta și existența Luptătorului la aprecierea și la discreția abonaților săi.” Aceasta după ce mai înainte făcea cunoscut că „Administrația ziarului fusese fraudată și excrocată de încasatorul ei Leova Caplun, dat pe mâna Parchetului”, veste care o întregea pe alta din 8 noiembrie 1931 referitoare la arestarea de către poliție a lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]