2,626 matches
-
un domeniu, ceea ce în cazul lui s-a și întâmplat... Cu Modelul ontologic eminescian și cu Dubla sacrificare a lui Eminescu, Theodor Codreanu s-a impus ca un eminescolog de substanță, uneori polemic, oricum, instituind un anume patos în domeniul abordat. Având în mână ultima carte a acestuia, Controverse eminesciene, imaginea autorului în ipostaza de critic se întregește. De fapt, volumul e un fel de reconstituire a traseului gesturilor autorului în materie de Eminescu, de la încercarea de a redefini portretul spiritual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din țară, din Basarabia sau din lume stă în centrul preocupărilor autorului cărții a IV-a de însemnări din seria Numere în labirint. Până aici, Numere în labirint se dezvoltă pe trei coordonate: iubirea, lectura și reflecția. În excursul labirintic abordat, biografia scriitorului Theodor Codreanu abia se însăilează din câteva date: profesie, călătorii, biblioteci, rude, prieteni... Dar ce prieteni: Sandu Tzigara-Samurcaș, Edgar Papu, Ion Al. Angheluș, George Munteanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Grigore Vieru, Al. Dobrescu, Mihai Cimpoi!... Autorul își rezervă rolul regizoral
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
personalitatea sa incomparabilă, genială dar nefericită "a eșuat ca om și gânditor politic, în slujba neamului său". Date fiind toate aceste amănunte relevante asupra cărora ne-am oprit și care constituie de altfel contribuția lui Th. Codreanu în susținerea demonstrației abordate, pentru că fiind prea cunoscute, comentatorul n-a intenționat decât să releve, prin demonstrația sa, zona de excepție a biografiei eminesciene. Tocmai de aceea Theodor Codreanu a reușit o construcție remarcabilă. Ne permitem a reține, în concluzie, aceste considerații ale lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Alte lucrări au încercat să impună modele de organizare a unor structuri informative și contrainformative, capabile să răspundă eficient la pericolele existente la adresa siguranței statului. Autorii unor astfel de lucrări au fost chiar cei care s-au confruntat cu problematica abordată - funcționari polițienești sau ofițeri de carieră. Unii dintre aceștia au fost, într-adevăr, buni teoreticieni în domeniul lor, alții și-au prezentat memoriile, iar o categorie aparte, redusă numeric, a reprezentat elita perioadei studiate, ei fiind atât teoreticieni deosebiți cât
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrasabotaj și contraspionaj. Aurel N. Ghinea, fost prefect și inspector în Direcția Poliției și Siguranței Generale, a semnat în anul 1944 o lucrare intitulată Probleme polițienești, structurată în două părți: Siguranța țării, respectiv Străinul, din care, de interes pentru problematica abordată, este doar prima parte. În cuvântul său înainte, autorul arată că Iancu Panaitescu (șeful Direcțiunii Poliției și Siguranței Generale în perioada 1908-1919) este „adevăratul creator al Siguranței publice și de Stat” și la apelul său „au răspuns o sumă de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șefii de Servicii/Brigăzi de Siguranță cu comandanții Companiilor de Jandarmi, informându-se reciproc despre toate problemele din raza de activitate și avizând la măsurile necesare pentru prevenirea, urmărirea sau reprimarea acestora; - stabilirea unui program de colaborare, în care trebuiau abordate, în ordine: mișcarea străinilor, supravegherea suspecților, propaganda subversivă și identificarea mijloacelor pentru neutralizarea acestora; - raportarea problemelor direct la centru, Direcției Siguranței Generale, respectiv Comandamentul Jandarmeriei, cu menționarea măsurilor comune inițiate sau aflate în desfășurare. Programul de colaborare, stabilit de Inspectoratul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
slab între șefi și subalterni. S-a cerut să se interzică bătaia locuitorilor de către jandarmi, întrucât ceea ce nu se poate descoperi prin mijloace științifice rar se putea obține prin corecții fizice. Tâlhăriile la drumul mare au fost un alt subiect abordat, mai ales că acestea se înmulțeau pe timp de vară (au fost înregistrate 28 în perioada ianuarie-iunie 1935), în special în zonele cu stațiuni balneoclimaterice. Măsurile de efectuare a raziilor, de întocmire a cazierului judiciar, de stabilire a identității țiganilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Germaniei, a declarat război guvernului de la Washington (12 decembrie 1941), care va răspunde printr-o contradeclarație abia la 4 iunie 1942. O nouă rundă de discuții româno-germane la nivel înalt a avut loc la Rastenburg (11-12 februarie 1942), principalele probleme abordate fiind situația politico-strategică și campania militară din anul în curs. Sub pretextul tensiunii dintre România și Ungaria, mareșalul Antonescu a refuzat, la 18 iulie 1942, cererea germană de suplimentare a trupelor române de pe front cu încă trei divizii. Noi contacte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
umane care culegeau datele aveau obligația să fie instruite în acest sens, pentru a comunica la timp și confidențial ceea ce au obținut. În notele elaborate, stilul va fi „concis și clar”, iar detaliile trebuiau prezentate doar în cazul când subiectul abordat avea nevoie de o lămurire mai amplă. O dată cu transmiterea informațiilor, acestea aveau și caracterul celui care a obținut-o: verificată, sigură, în curs de verificare sau zvon. Interpretarea și sinteza reprezentau un sprijin serios în cunoașterea și evoluția problemelor urmărite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reprezenta respingerea aspirațiilor regelui Carol al II-lea „sub motivul că nu este iubit de poporul român”. Decizia Grupului «România Liberă» a fost acceptată și de guvernul britanic, care a emis un comunicat oficial în acest sens. Un alt subiect abordat a fost activitatea fostului ministru al Afacerilor Străine, Grigore Gafencu, care se stabilise în Elveția. Datorită întrevederilor cu alți diplomați români - Alexandru Gurănescu și Richard Franasovici - Gafencu a intrat în atenția serviciilor de informații, mai ales că el s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desemna echipa de negociatori. Articolul 3 Comitetul interministerial este condus de ministrul comerțului și turismului. Lucrările comitetului interministerial se desfasoara ori de cîte ori este necesar, la sediul Ministerului Comerțului și Turismului, la convocarea ministrului comerțului și turismului. În funcție de problematica abordată, la solicitarea ministrului comerțului și turismului, la lucrările comitetului interministerial vor lua parte și reprezentanți ai altor ministere și instituții. Articolul 4 Se desemnează șeful Departamentului Comerțului Exterior din cadrul Ministerului Comerțului și Turismului în calitate de președinte al echipei de negociatori ai
HOTĂRÎREA nr. 1 din 4 ianuarie 1992 privind unele măsuri referitoare la negocierea acordului de asociere a României la Comunitatile Europene (C.E.) şi la intensificarea cooper��rii cu ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108123_a_109452]
-
3 Comitetul Interministerial va fi coordonat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe care se ocupa de problemele organizațiilor europene subregionale. Lucrările comitetului interministerial se desfășoară, ori de cîte ori este necesar, la sediul Ministerului Afacerilor Externe. În funcție de problematica abordata, la lucrările comitetului interministerial vor putea fi convocați și reprezentanți ai altor ministere și instituții. Articolul 4 Se desemnează directorul direcției care coordonează organizațiile europene subregionale, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de președinte al echipei de negocieri ai părții române pentru
HOTĂRÎRE NR. 111 DIN 04 MARTIE 1992. privind crearea Comitetului Interministerial pentru Colaborarea Economică a Ţărilor din Zona Marii Negre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108457_a_109786]
-
IV. Structura * Concordanță structurii cu tema tratată * Succesiunea logică a capitolelor și a subcapitolelor * Caracterul unitar al lucrării și al fiecărui capitol * Ponderea aspectelor practice * Proporția părților lucrării -------------------------------------------------------------------------------- V. Conținutul * Fundamentarea teoretică (științifică, psihologică, pedagogica sociologică, filosofica etc.) a problemei abordate. Încadrarea temei în teoria pedagogica * Corelarea organizării și metodologiei cu specificul lucrării (bazată pe cercetări ameliorativ-experimentale, constatativ- ameliorative, orientate, operaționale, lucrări de sinteză, monografii etc.) * Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratării * Ordinea logică și cronologică a cercetării sau a
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
asigurarea condițiilor pentru integrarea și participarea tinerilor în societate; - dezvoltarea spiritului de solidaritate; - sprijinirea mobilității și ascensiunii profesionale și sociale; - recunoașterea și dezvoltarea politicilor de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor. Considerând că politica de tineret trebuie abordată global și că principiile sale trebuie integrate în politici sectoriale coordonate, Guvernul va promova inițiativele legislative necesare susținerii tinerilor. Prin politici globale și integrate, Guvernul va urmări dezvoltarea programelor ce au ca obiective informarea și consultanță, promovarea unui sistem de
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
stadiul existent; - rezultate semnificative obținute și modalități de aplicare; - unități de cercetare-dezvoltare cu preocupări în domeniu; - potențiali utilizatori. 3. OBIECTIVE (pe fiecare an/perioadă a proiectului, în conexiune cu situația actuală pe plan național și internațional în cadrul domeniului și tematicii abordate) Se prezintă: - problemele propuse spre rezolvare legate de situația actuală a domeniului/tematicii proiectului; - obiective măsurabile; - explicarea conformității obiectivelor propuse cu obiectivele și prioritățile programului. 4. PREZENTAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNICĂ A PROIECTULUI: - gradul de noutate și de complexitate; - metodologia și
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial - "Cum trebuie societățile [democratizate] să se raporteze la trecutul lor problematic?" (Teitel, 2000, p. 3). Ca regulă generală, trecerea bruscă de la un regim politic la o altă formă de organizare politică (fie că se face prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și mai sus de altfel, analiza științifică se fundamentează pe metodologia sistemică și comparatistă, dar și pe avantajul teoriei în cîmpul orientării paradigmatice. În acest sens, este observabil demersul analitic și printr-o simplă enumerare a cuprinsului manualului, a problematicii abordate. Astfel, dacă în prima parte s-a insistat cu temei asupra naturii și evoluției științei politice, cursul va prezenta apoi cu minuțiozitate aspecte privind participarea politică, analiza grupurilor și mișcărilor politice, investigarea și surprinderea problematicii alegerilor și sistemelor electorale. Întîlnim
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
În general, chiar dacă reprezintă un act de participare politică exclusiv individual și personal, votul prezintă o serie de caracteristici care permit să fie analizat într-un context mai amplu, ba chiar se pretează la asta. Să analizăm cîteva dintre problematicile abordate, într-un mod mai detaliat. Sensul eficacității Dintre generalizări, majoritatea susținute de cercetări empirice, cele mai convingătoare în legătură cu tendințele indivizilor de a-și exercita dreptul la vot se referă, pe de o parte la unele orientări psihologice, pe de altă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
s-a decis crearea unei comisii mixte româno-indiene de cooperare economică și tehnico-științifică (înființată la 13 ianuarie 1974, printr-un document semnat la New Delhi); în probleme internaționale s-au constatat coincidența sau apropierea poziției celor două părți în problemele abordate; vizita primului-ministru român Manea Mănescu la New Delhi, unde au fost semnate documente economice și culturale și adoptat un comunicat comun; vizita în România a ministrului de afaceri externe al Indiei, J. B. Chavan (ianuarie 1977); vizita primului-ministru Indira Ghandi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
15 octombrie 1965, la nivel de ambasadă. În anul 1965, a avut loc vizita în România a ministrului de externe pakistanez Zulfikar Ali Bhutto, constatându-se, cu prilejul discuțiilor, apropierea punctelor de vedere ale celor două guverne în majoritatea problemelor abordate. Primul ambasador al Pakistanului, M. Shafquat, a prezentat scrisorile de acreditare la 19 august 1965, având sediul permanent în Cehoslovacia. Ahsan Ul Haque, primul ambasador rezident în România, și-a prezentat scrisorile de acreditare la 15 august 1966. Primul ambasador
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
audiență la ministrul de externe al României, a atacat activitatea delegației României, la care a primit replica cuvenită, potrivit căreia șeful delegației României, ambasadorul Lucian D. Petrescu nu a prezentat la Varșovia poziția sa personală, ci poziția României în problema abordată prelungirea Tratatului de la Varșovia pe termen de 5 ani. La Moscova, cu prilejul unei întâlniri la nivelul primilor-miniștri ai U.R.S.S. și României, în toamna anului 1989, la care eram prezent, se convenise ca Tratatul de la Varșovia să fie prelungit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
realitate, în anul 1991 luna decembrie, la 7 ani de la întâlnirea la care am făcut afirmațiile menționate mai sus. A doua zi, conducerea M.A.E. mi-a adresat critici aspre și recomandări ca asemenea probleme să nu mai fie abordate. * Urmare evenimentelor cunoscute, în anul 1991, de când U.R.S.S. s-a dezmembrat și Republica Moldova a declarat independența, se creaseră condițiile politice și de altă natură pentru reunirea Basarabiei și Bucovinei cu Patria Mamă România. A izbucnit însă conflictul din Transnistria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
relațiilor româno-ruse, având în vedere că la summit-ul N.A.T.O. de la București, din 24 aprilie 2008, a fost recunoscut și rolul României de lider în regiune. În cursul unor viitoare negocieri pe problema dezvoltării relațiilor economice româno-ruse, ar trebui abordate probleme care au mai constituit obiectul preocupărilor specialiștilor români și ruși din domeniul gazelor naturale, precum: renunțarea la firmele intermediare (să se acționeze direct cu ANREN), propunerea premierului rus din ianuarie 2009, cu prilejul crizei gazelor naturale, privind comercializarea acestora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
nu a afectat niciodată colaborarea între diplomați. Volumul se prezintă astfel ca o amplă incursiune în istoria popoarelor de pe cele trei continente, o culegere originală de și evaluări de cultură generală cu care operează diplomatul, pasionantă prin cuprindere, prin temele abordate și efortul de a atribui fiecărui spațiu de care se ocupă un "contur" în paleta de civilizații și haosul milenar. În încheiere, Lucian Petrescu se referă pe larg la inițiativa Asociației ambasadorilor și diplomaților de carieră din România privind editarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a Unului). Poate că în nici o consecință a timporizării secunde a subiectului și predicatului jocul timpului nu iese cu mai multă putere în evidență decât în raportul Unului cu multiplul. Nu voi consacra spațiu acestei probleme, fiindcă atunci când ea este abordată prima dintre tematizările semnificative, devenită model, fiind cea a lui Platon din dialogul Parmenide este gândită după regulile unei reducții judicative, trecându-se dincolo de alte convenții, cum sunt, de exemplu, cele ale logicii principiului noncontradicției, sesizându-se astfel rolul timpului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]