2,725 matches
-
personalitatea. Unii autori înlocuiesc termenul de personalitate cu cel de persoană. V. Pavelcu afirma că această preferință apare din două motive: a) unul exprimă alegerea termenului mai concret și comprehensiv: persoana este o ființă concretă, bio-psihosocială, în timp ce personalitatea este o abstracție psihologică; b) un alt motiv dezvăluie o deosebire între sferele acestor concepte, deosebire care, la rândul ei, implică una de conținut. Prin personalitate se înțelege uneori o persoană remarcabilă, excepțional înzestrată, cu o poziție de conducere și autoritate în societate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de indici/caracteristici și calități. Ipostaza procesual-generală are semnificația unui lanț de evenimente, procese, acțiuni și stări interne sau externe aflate într-o relație semnificativă cu personalitatea celui ce învață. Reducând setul variabilelor prezente în procesul învățării de complexitate medie, abstracție făcând de variabilitatea unor caracteristici precum ritmul, durata, nivelul, vârsta, obiectul învățării și alte caracteristici ale celui ce învață, ajungem la următoarea schemă-cadru a procesualității învățării școlare: prezența unui impuls generator de scop/intenție și de stare motivantă suport, intrinsecă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fie ele destinatarii Tristelor sau ai Ponticelor 163. Din punct de vedere practic, rămâne însă fără rezolvare problema identificării destinatarilor din Tristele cu cei din Ponticele. Încercările de până acum nu s-au soldat cu rezultate semnificative. Dacă se face abstracție de elegia III, V din Tristele, pe care atât Lorentz cât și Nemethy o atribuie lui Carus (în timp ce Wheeler, Loers, Burmann contestă acest lucru)164, se poate accepta concluzia lui Bakker 165: "Quare puto... fieri non posse, ut singulae Tristium
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
folosise rău: de aici reiese recunoașterea că, și în afară de Ars amatoria, Ovidiu se folosise rău de geniul său poetic și că Messalinus, totuși, aproba geniul său (= această activitate poetică)283. Messalinus aproba și viața poetului în care dacă se face abstracție de ultimele păcate (si tantum peccata novissima demasi: v. 107), nu există nimic care să poată face să roșească familia lui Messalinus. Însă recunoașterea generală exprimată cu un moment mai înainte că Ovidiu s-a folosit rău de geniul său
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
craint pas de se compromettre auprès de l'exilé, auquel l'unit toute une tradition familiare, et qui, du reste, est déjà sans doute suspect à Livie, elle qui doit plus tard le sacrifier à ses combinaisons politiques"390. Făcând abstracție de teza, cunoscută nouă încă de la începutul lucrării, privind implicarea Liviei în exilul lui Ovidiu, restul afirmației lui Ripert este foarte interesant; mai mult, noi credem de cuviință să adăugăm că gestul lui Maximus nu trebuie să fi fost chiar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de exprimare a raportului dintre "esență" și "existență" și, prin aceasta, de reflectare artistică a lumii prin împlinirea organică a propriilor legi structurale. Ca să dau numai un exemplu, după gânditorul marxist tragedia greacă ar fi anulat dilema apropiere de viață/ abstracție, din cauză că această formă originară a dramei ar întrupa cel mai elocvent raportul organic dintre "idee" și "realitate", dintre "viață" și "artă". Degradarea tragediei s-ar produce o dată cu procesul individualizării/ psihologizării teatrului, care va impune ca o consecință inevitabilă și dispariția
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
caute răspuns la întrebarea cum este corect să acționeze individul în raport cu sine însuși, cu semenii săi și cu lumea din jur; doar în acest mod (ca filosofie practică) filosofia este utilă tinerilor din școli și nu este percepută ca pură abstracție. Fundamentat pe religie și pe morală, discursul filosofic devine un instrument pentru educarea virtuților și pentru promovarea conceptului justei măsuri și al principiului binelui. După cum scria Aristotel în "Etica nicomahică", cel care fuge de toate și se teme și nu
Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Fundamentarea discursului filosofic pe componenta morală, religioasă şi estetică () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2279]
-
este aici inversul afirmației, așadar tot o determinare intelectuală. Afirmație și negație sunt forme ale enunțului critic. Astfel, nimicul ca noțiune negativă, ca opus al noțiunii de ființă are și el origine intelectuală, este ceea ce Nietzsche numea “cea mai abstractă abstracție.” Iată de ce înclin să cred că vestea “morții lui Dumnezeu” poate să aibă adevăratul ecou doar pe fondul unei teologii a paradoxului, teologie întălnită la Dionisie Areopagitul și abandonată treptat de scolastică și uitată cu desăvărșire de epoca modernă. Sensibilitatea
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
de bronz, bine șlefuită, pe un plan înclinat. Întrucât Galilei nu putea măsura cu precizie mare intervale de timp foarte mici, el nu a putut studia direct căderea liberă verticală a unui corp. Din acest motiv a trebuit să facă abstracție de efectul gravitației folosind un plan înclinat cu pantă lină pentru a micșora viteza de coborâre a bilei. Fizicianul italian nu dispunea de un aparat matematic care să permită reprezentarea intuițiilor sale, de aceea din perspectiva cunoștințelor actuale, este uimitor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
intelectuală înfăptuită mai târziu de Newton și care a reprezentat baza formală pentru a preciza identitatea de natură dintre forțele care acționează asupra astrelor și gravitație. Mai târziu, când Isaac Newton va deduce legile atracției universale, folosește aceeași metodă: face abstracție de forțele studiate, considerând aceste forțe ca fiind matematice și nu fizice. În lucrarea sa, sugestiv intitulată Principiile matematice ale filosofiei naturale, el atrage atenția cititorilor săi că va folosi cuvântul atracție pentru a exprima tendința corpurilor de a se
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
musulmanilor. Pentru a crea impresia de erudiție, a citat recomandările clericilor referitoare la obligația religioasă de a respinge atacurile împotriva credinței. I-a îndemnat apoi pe toți musulmanii să ia parte la atacul împotriva "trupelor americane ale Satanei"138. Făcând abstracție de pretențiile lui bin Laden, el nu are competența de a-i instrui pe musulmani în legătură cu îndatoririle lor religioase. Chiar și gazda și sponsorul său din Afghanistan, mollahul Muhammad Omar, a admis că "Bin Laden nu are dreptul de a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
mai clar în situații de criză sau de conflict"; spre exemplu, "patria" este cel mai des invocată atunci când este (sau pare a fi) amenințată; "dreptatea" apare cu atat mai frecvent, cu cat nedreptatea este mai evidentă; • au drept referent o abstracție proiectată; ele nu sunt expresii ale realului social, ci ale imaginarului social și au toate caracteristicile unei preconcepții; ca atare, experiențele individuale sunt raportate la concepte, nu conceptele la experiențe; de aceea, atunci când realitatea nu corespunde conceptelor, ea va trebui
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
în general, foarte lentă și rareori bruscă. Variațiile actualității nu le afectează influența și permanența. Analiza posibilei lor transformări necesită menționarea succintă a unui număr de observații. Mai întîi, problematica ne cere să menționăm la ce grad și nivel de abstracție ne situăm. Se vorbește de o schimbare globală a societății? Cu siguranță nu! Acest gen de mutație este rar, se desfășoară pe perioade foarte lungi de timp și implică o reflecție asupra noțiunilor de credință, valoare sau ideologie. Aceste tipuri
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în manieră personală întreaga istorie a artei. La rândul său, istoricul de artă Daniel A. Siedell observa că arta vizuală constă în mai mult decât simpla reprezentare a formelor exterioare, impunând și un anumit substrat imaginativ, caracteristic întregii dialectici dintre abstracție și reprezentare, dintre forma exterioară și trăirile interioare, în care s-a oglindit gândirea antică a lui Platon și Aristotel 260. Tot în aceeași direcție se exprima și William Fleming, un renumit teoretician al artelor, atunci când afirma că abordarea problematicii
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a artei religioase, în lucrări cu o evidentă semnificație biblică (Răstignirea, 1932). Tot acum, noile forme pictural-spirituale444 ale operelor lui Wassily Kandinsky pun bazele Artei abstracte, asemenea sculpturilor lui Brâncuși, întărind crezul lui Alain Besançon, care avea să susțină că "abstracția este produsul unei mistici, este chiar mișcarea cea mai mistică pe care a cunoscut-o vreodată pictura"445, conducând însă, așa cum tot el o spune, "la o idolatrie cum nu se mai văzuse de două milenii"446. Mai amintim, de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cititorul poate, pe baza textului-oglindă, să prezică sfîrșitul fabulei primare. Pentru a menține suspansul, asemănarea este adesea ascunsă. Textul înrămat va fi interpretat numai ca text-oglindă și va "dezvălui" rezultatul cînd cititorul va fi capabil să-și dea seama, prin abstracție, de asemănarea parțială. Acea asemănare abstractă, totuși, este de obicei observată după sfîrșit, cînd știm rezultatul. Astfel este menținut suspansul, dar efectul de anticipare al textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
discuta aspecte ce țin de obiecte: actori și locuri. 5: De la actori la personaje În următorul capitol voi folosi termenul de "actor" pentru a desemna clasa pe care o voi prezenta. Voi proceda astfel deoarece doresc să indic nivelul de abstracție al fabulei, unde voi include diferite entități "în exercițiu", în sensul cel mai larg cu putință. Noțiunea are o sferă mai largă decît un termen mai specific. Cu alte cuvinte, un cîine sau o mașină ar putea juca rolul de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Lipsă de muncă. Acumulație enormă de indivizi așteptând de la capitalul claselor superioare întrebuințarea brațelor lor. Centralism. Monarhie absolută, demagogică. t = g. Civilizație și pace. POPULAȚIONISTICĂ ["SĂ NE-NCHIPUIM... 2275B Să ne-nchipuim că gintea g. s-așează pe teritoriul t, abstracție făcând deocamdată atât de numărul de indivizi din cari ginta se compune precum și de numărul kilometrilor patrați din cari teritoriul se compune. Masa exploatabilă a teritoriului, elementele capabile a fi prefăcute în aliment, cantitatea de insolațiune și de fenomene meteorologi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acele înfățoșări, aceea ce nu se potrivești cu firea conceptului; 2) conceptul cel deasupra se cuprinde în cel mai de jos și mai multe note se găsesc în speție decât în gen; 3) la concepturile cele de asupra ajungem prin abstracție, iară la acele de jos prin combinație. Despărțirea concepturilor în privirea cîtățimei cei din lăuntru. Concepturile după cîtățimea lor din lăuntru se despart în mai mari și mai mici, în identice sau totuna și deosebite - diverse, în concepturi nărăvitoare, concepturi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aceasta sau prin analiză sau prin sinteză. Analysis este acea lucrare a minții prin care se desface conceptul în notele sale; iară syntesis prin care se împreună laolaltă înfățoșările pre cari le cuprinde conceptul sub sine. Analizul se câștigă prin abstracție, iară sintezul prin combinație. Despre semnele concepturilor. Priceperea și dispărțirea semnelor Semn îndeobște este un obiect simțibil care, sau din fire, sau prin învoirea oamenilor, este hotărât spre aceea ca afară de sine să deștepte în noi încă reprezentația ăstui obiect
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cunoașterii exacte a regulamentelor din armată, umbrită uneori de îngrijorarea generată de spusele colonelului, pe care, sincer, îl aprecia. Se dovedise bun organizator. În mijlocul taberei de corturi reușise să organizeze o popotă pentru ofițeri, stătea de vorbă cu oamenii, făcând abstracție de grade, ridicându-le moralul. Se arătă bucuros că prezicerea lui despre iminența chemării la Curtea Marțială rămasese fără obiect. Se știa situația, nimeni nu putea fi învinovățit de condițiile retragerii. Într-o zi, pe la mijlocul lui iulie, la raport se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
lent. Respiră lent. Ușor de făcut. Inimile noastre sunt Împietrite În meseria asta. Trebuie să fie la fel de Împietrite ca și capetele sponsorilor noștri și asta ne distruge pe noi. Ei Își pot permite să fie de piatră pentru că pot face abstracție de tot și pot face asta pentru că sunt detașați de toate. Noi, pe de altă parte, trebuie să plătim prețul fizic și psihic, pentru ca puțoii ăștia bogați și răzgâiați să se fâțâie liniștiți prin jur. Nu, nu există un prânz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a gurii). Aceste maniere de observare și surprindere pot avea unele consecințe negative. Exceptând prima situație, toate celelalte cadraje de bază oferă imagini fragmentare ale corpului atât în plan
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
momentelor principale ale practicii divinatorii analizate. Ea poate să surprindă și unele aspecte importante ale întregului ansamblu ritual ce scapă la prima vedere (de exemplu, prezența constantă a unor gesturi sau formulări verbale). Pe de altă parte, analiza transversală face abstracție de curgerea firească a secvențelor, evaluându-se doar contextul, actorii și ritualul divinatoriu, ea beneficiind de un grad mai mare de generalitate. Astfel, cele două tehnici se dovedesc a fi complementare, valoarea lor decurgând tocmai din acest fapt. În cazul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
SUPRANATURALUL MAGIA DIVINAȚIA impunerea voinței inteligența instrumente specifice instrumente specifice ASEMĂNĂRI Diferențele dintre magie și divinație sunt mai mult de ordin teoretic. În practică, cele două se întrepătrund. Acesta este și motivul pentru care, în demersul nostru, nu vom face abstracție de complementaritatea lor. Capitolul 7 DIVINAȚIA ȘI MAGIA: DISCIPLINE SPIRITUALE, ȘTIINȚE, PARAȘTIINȚE, PROTOȘTIINȚE SAU PSEUDOȘTIINȚE? O astfel de analiză bazată pe complementaritate implică o dublă abordare: pe de o parte, evidențierea statutului științei și, respectiv, al divinației și magiei în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]