21,363 matches
-
ideea „organicului“ și a pseudomorfozei), Max Weber (ideea nașterii capitalismului și a democrației din spiritul protestant) și Ferdinand Tönnies (distincția între societate și spirit comunitar). Pentru păstrarea echilibrului, Alexandru George adăuga că ar fi interesant ca un comparatist să depisteze „accentele personale“ din textul lui Nae Ionescu. Am comparat cele două texte, în special în privința ideilor lor asupra filozofiei indiene. E adevărat, așa cum scria criticul român, că profesorul debutant luase de la Max Scheler cadrul general al prelegerii, o serie de idei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
in Christian origins (1913), care este o pledoarie pentru caracterul „unic“ al creștinismului. Scrisă sub influența filozofică a lui Rudolf Eucken și Henri Bergson, Mysticism a suferit, de-a lungul celor douăsprezece ediții ale sale, sensibile modificări și schimbări de accent. Una dintre cele mai importante este privilegierea experienței mistice creștine în raport cu celelalte expresii ale trăirii mistice. Evelyn Underhill a fost prezentată cititorului român de azi drept o autoritate academică, o specialistă în teologie mistică și în istoria religiilor, care a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lucrurile pe care le auzim sau privim, numai ceea ce vrem sau suntem noi în stare să vedem. Adică, deformăm propriu-zis și realitățile sensibile, și realitățile acestea ideale, le deformăm, schimbând structura elementelor constitutive ale unei situații. Noi facem să cadă accentul fundamental pe un amănunt sau pe altul, și din această schimbare a accentului fundamental rezultă o cu totul altă structură a realității.“ Această perspectivă asupra influențelor și originalității dezvăluie o mai amplă teorie a culturii. În același curs el neagă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în stare să vedem. Adică, deformăm propriu-zis și realitățile sensibile, și realitățile acestea ideale, le deformăm, schimbând structura elementelor constitutive ale unei situații. Noi facem să cadă accentul fundamental pe un amănunt sau pe altul, și din această schimbare a accentului fundamental rezultă o cu totul altă structură a realității.“ Această perspectivă asupra influențelor și originalității dezvăluie o mai amplă teorie a culturii. În același curs el neagă ideilor o dimensiune istorică proprie: „Toate elementele sunt coexistente, totul există de la început
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
parte articulate spontan, înregistrate imperfect și publicate de alții -, precum și gazetăria nu sunt locuri care obligă la note de subsol sau la pauze sursologice. În plus, cursurile lui Nae Ionescu nu erau lecții de filozofie, ci de filozofare, în care accentul cădea nu atât pe informații sau pe idei, cât pe deducția și înlănțuirea lor logică. Toate paralelele care se pot identifica aici cu ideile sau textele altor autori își au loc în clasicul capitol al materialului: afinități, influențe, izvoare. Capitol
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
alt stil de viață, ceea ce conduce la desăvârșirea formării intelectuale. 7. Motivația de autoregăsire (downshifting-ul) se referă la o tendință a clasei mijlocii din țările dezvoltate, ca reacție colectivă față de modul de organizare a vieții, de tip materialist, prin mutarea accentului pe obținerea de satisfacții de ordin spiritual și limitarea activităților destinate obținerii de venituri. 8. Motivația de activare onirică, prin care este satisfăcut un vis imaginat la un moment dat. 9. Motivația de rang, strâns legată de funcția ocupată într-
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este mai bogat în zonele împădurite din spațiul montan, iar pescuitul sportiv este practicat în Delta Dunării, în lacurile de luncă și în iazurile amenajate cu acest scop. c) Turismul cultural-științific are ca obiectiv cunoașterea, formarea și educarea turistului, cu accente pe latura morală a personalității sale. Se prezintă într-o multitudine de fațete și se realizează printr-o gamă largă de activități, între care putem menționa: vizite la muzee și case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fi cele ale unui maniheism primar (bun-rău), ci ale unui bacovianism asumat (alb-negru). V. Alb și negru. S-a vorbit, și cu mult folos, despre influența pe care Bacovia ar fi exercitat-o asupra liricii lui Emil Botta 7. Dar accentul s-a pus, considerăm noi, pe o falsă problemă, și anume artificializarea decorului poetic. Ceea ce interesează aici este acutizarea lui, stridențele de o agresivitate ce nu ne poate lăsa indiferenți. Este imposibil să nu te simți pus la zid, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
prin ironie și autoironie de subiectele prezentate (v. seria „Autoportrete”). Lumea lui este înfățișată cu un lirism reținut, împlinit în acorduri cromatice subtile, prin abordarea curajoasă a contrastelor, prin evitarea dulcegăriilor (ca în „Floarea soarelui”), prin dozarea tonurilor și a accentelor rezultate din ludicul tușelor sau chiar din simplele pete în culoare (v. compozițiile sale cu „Târguri” și „Caruselul” impresionante prin construcții simetrice, prin diversitatea și expresivitatea mulțimii de personaje în mișcare). Ordinea și echilibrul care emană din firea tablourilor, din
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
400.000 și de aceea, nu sunt trecute toate detaliile, ci doar informațiile semnificative. Și mai există un motiv care m-a determinat să finalizez acest studiu: în ultimul timp, în contextul reformei învățământului românesc, se pune tot mai mult accent pe curriculum opțional (la decizia școlii). Consider că această lucrare se poate constitui într-un opțional la geografie, mai ales la clasele liceale (X - XII). Dedic acest modest studiu de geografie celui de la care am învățat „alfabetul” geomorfologiei, regretatului profesor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în urma unor evenimente imprevizibile cum ar fi, în cazul țăranilor înrobiți, decizia boierului de a muta forța de muncă de pe o proprietate pe alta. m) Au norme destul de complexe cu privire la ceea ce înseamnă comportamentul dezirabil. Deși studiul lui Stahl nu pune accentul pe identificarea unor astfel de norme, existența lor este oarecum implicită, întrucât autorul ne relatează pe larg cum acțiunile relevante pentru comunitate ale unui individ erau dezbătute în obștea sătească, în cazurile în care ele aveau efecte negative. De asemenea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al terenurilor agricole. Atunci când apar astfel de preocupări, coerența între tipurile de reguli este destul de discutabilă. c) „Majoritatea indivizilor afectați de regulile operaționale pot participa la modificarea acestora.” Este un principiu fără îndoială respectat, mai ales dacă luăm în calcul accentul pe egalitate între membrii comunității, subliniat permanent de studiul lui Stahl. d) „Cei care monitorizează răspund față de cei care au dreptul de a apropria resurse sau sunt chiar unii dintre aceștia.” Și în cazul satelor devălmașe, monitorizarea se făcea de către
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
decisivă rafinamentului senzorial și analitic al viziunii artistice. Apartenența scriitoarei la ceea ce Tudor Vianu numea „curentul intelectualist și estet” este evidentă, cel puțin pentru opera de început, deși nici aceea de mai târziu nu face excepție, ci schimbă numai unele accente. Confesiunea feminină stă la baza tuturor proliferărilor stilistice din perioada lirică, într-o expresie lirică, spontană și abundent neologică, ilustrând prezența liberă a unei intelectualități ostentative. Aglomerarea de notații, acel balastru literar, sunt prezente atât în proza de început, cât
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
respectiv a maternității în favoarea statului. De la imaginea femeilor direct implicate în schimbarea vieții proprii, voluntare și puternice, femei care au inițiativă, „își croiesc destinul”, își construiesc singure cele necesare, inclusiv locuințe sau creșe pentru copii, se ajunge la una cu accente paternaliste. Statul devine, din perspectiva propagandei oficiale, cel care produce, dă, protejează, are grijă. El este „marele patriarh”. Mitul pasivității femei revine, dar prin intermediul patriarhatului de stat. Astfel, pe acest fundal, interdicțiile regimului Ceaușescu par a institui un contrast flagrant
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
grave abuzuri ale regimului Ceaușescu. În timp ce oferea un exemplu grăitor al gradului ridicat în care statul român intervenea în viața cetățenilor, schema punea în lumină și trăsăturile distinctive ale procesului de planificare din România. La nivelul economiei naționale, sistematizarea, cu accentul pus pe uniformizarea mediului urban și rural, era un element auxiliar al politicii de industrializare rapidă în care nevoile comunităților erau subordonate celor ale economiei naționale. În momentul declanșării evenimentelor din 1989, societatea românească prezenta toate simptomele decadenței: criză economică
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
jocul de rol, brainstorming-ul); - strategii experiențiale - conceptele-cheie care exprimă specificul acestor strategii sunt: exersarea, experimentarea, comunicarea reciprocă a experiențelor de învățare dobândite, analiza situațiilor parcurse, aplicarea cunoștințelor în contexte concrete de viață; sunt, deci, centrate pe elev și pun accent mai mult pe procesele învățării decât pe produsele ei (exercițiul, learning by doing, învățarea prin lucrări practice, proiectele, învățarea prin descoperire); - strategii facilitatoare a studiului independent și diferențiat - în care se încadrează metode, precum: stimularea gândirii critice, învățarea programată, instruirea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
creativității și a comportamentului creator. Metoda are funcție formativă complexă pentru că se adresează, concomitent, inteligenței, capacității de memorare, voinței, sensibilității și imaginației. Învățare prin descoperire, considerată în bibliografia pedagogică punct de plecare pentru proiectul de cercetare propriuzis, modernizează abordarea tradițională. Accentul se mută, în acest context, de pe înregistrarea pasivă a cunoștiințelor, pe implicarea directă în descoperirea și asimilarea lor. Descoperirea este o formă de antrenament intelectual care oferă elevilor posibilitatea de a construi un plan de acțiune prin efort propriu, de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
plan de acțiune prin efort propriu, de a reprezenta mental faptele pe care le analizează și de a stabili raporturile cauzale dintre ele. Este înrudită cu problematizarea, ambele metode constituind două momente ale aceluiași demers euristic. Dacă, în cazul problematizării, accentul se pune pe declanșarea și crearea de situații de învățare și cunoaștere, în cazul descoperirii accentul cade pe găsirea de soluții. Deosebirea dintre ele stă și la baza definirii învățării prin descoperire ca „metoda care constă în reactualizarea experienței și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de a stabili raporturile cauzale dintre ele. Este înrudită cu problematizarea, ambele metode constituind două momente ale aceluiași demers euristic. Dacă, în cazul problematizării, accentul se pune pe declanșarea și crearea de situații de învățare și cunoaștere, în cazul descoperirii accentul cade pe găsirea de soluții. Deosebirea dintre ele stă și la baza definirii învățării prin descoperire ca „metoda care constă în reactualizarea experienței și a capacităților individuale în vederea aplicării asupra unor noi situații-problemă, prin explorarea diverselor alternative și găsirea soluțiilor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
învățământ, machete, simulatoare, acțiuni practice organizate, lucrări de sinteză, de interpretare, proiecte de cercetare, referate, investigații în mediu înconjurător, culegeri de folclor, studiul caracteristicilor geografice, stabilirea coordonatelor istorice ale unei zone, întocmirea unei monografii. În ceea ce privește organizarea proiectelor, după îndrumarea inițială, accentul trebuie să cadă pe însușirea tehnicilor de cercetare, prin efortul propriu al elevilor, pe încurajarea inițiativei, pe cooperare, autocontrol. Profesorul are rolul, foarte dificil de altfel, de a fi prezent „în umbră”, în calitate de consultant sau de for de avizare și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
râs cu atâta poftă. Tot ce iubesc din acest obiect, limba franceză, este doar profesoara. Am început să învăț franceza din clasa a XI-a. Prima dată, când am auzit cum vorbește profesoara, mi s-a învârtit capul. Cu ce accent special, cum sucea limba de-i ieșiau acele sunete... Prima dată, când am citit în franceză, toată clasa a râs de mine, împreună cu profesoara! Aveam impresia că m-a călcat ursul pe ureche, în legătură cu franceza. Săraca profesoară, cât chin are
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
admirație când divaghează pe temele preferate. Dar ar putea fi doar ascultarea cu respect a unei persoane „mai în vârstă”... Ceea ce nu înseamnă nici aprobare, nici totală înțelegere și acceptare a ziselor sale. Absorbit de un discurs colorat adesea cu accente pasionale, Profesorul nu poate sesiza eventuale dezaprobări în privirile Teodorei. Cu atât mai puțin intențiile de interpelare în momentele când simte că are și ea ceva de spus! Totuși, din relatarea lui P.H.L. nu reiese că Profesorul ar fi incapabil
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
comentează P.H.L.) Urmăresc în continuare confesiunea Domnului R., în spatele căruia presupun că se ascunde autorul, P.H. Lippa. Cine s-ar fi așteptat ca acest scriitor cuminte, cu gusturi clasiciste, să scrie o „poveste” cu vizibile implicații psihanalitice, dar și cu accente ceva mai „libertine”? Fără a afișa pretenții de introspecție proustiană, cu „finețuri” analitice proprii „modernilor” din prima jumătate a veacului al XX-lea, P.H.Lippa se avîntă cu mult curaj asupra subiectului. La un moment își pune personajul, „un domn
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pielea întinsă. Atinge cu obrazul vegetația ce îi protejează floarea roz, încă închisă sub răcoarea trecutelor nopți de așteptare... Profesorul se dedă tuturor gesturilor de „florar împătimit”, încât femeia îl primește ca pe unvânt fierbinte de vară ce îi declanșează accente vitale nebănuite. Să fie aici pură imaginație a scriitorului? Nu cred... Știu că adeseori ne înșelăm și asupra celor mai apropiați; cu atât mai mult în cazul cuiva pe care nu-l cunoaștem decât din scris. Scriind, retrăiește - de ce nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
confirmat total in Universul Cunoscut! Darwin: Mai puțin originea omului pe Pămănt și deci coada maimuței. Animație. Deci, problema este precum oul dlui Columb: maimuța este strămoșul omului sau omul este 166 strămoșul maimuței?! Animație prelungită într-o tonalitate cu accente stranii, cum avea să spună Aurora, Adam și Eva care au vizionat toată întălnirea la un monitor video dintr-o încăpere alăturată. Evelin: Dl. Darwin este de mult timp membru al Academiei Universului! Domnilor, mi-a făcut o deosebită plăcere
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]