1,639 matches
-
-lea. (Paul Zumthor). O altă teorie, frecventă mai ales în noua critică franceză (R. Barthes, G. Genette), conform căreia ideea de literatură ar data abia din secolul al XVIII-lea sau chiar al XIX-lea, se referă de fapt la accepțiile ei moderne. În definirea literaturii s-a oscilat întotdeauna între un sens tehnic restrictiv de concept și cel larg de activitate și totalitate a reprezentărilor mentale (inclusiv imagistice) reprezentare intelectuală. Adrian Marino înțelege prin ideea de literatură „orice enunț despre
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
scrieri literare. Disputa oral/scris caracterizează întreaga viață spirituală a antichității. Elogiul cuvântului, superioritatea oralității și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această perioadă, iar poezia e percepută ca vorbire metrică, de unde accepția retorică a poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția retoricii ca artă a vorbirii orale sau în scris reprezintă prima recunoaștere a literaturii ca artă a limbajului, ceea ce constituie până astăzi un element esențial, una dintre definițiile centrale ale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
le unifică, le stabilizează și le extinde. I.3. Consolidarea și diversificarea În perioada Evului Mediu centrală este valoarea religioasă, fapt care își va pune amprenta și asupra fenomenului literar. Astfel literatura sacră devine definiția centrală a literaturii medievale. Este accepția „oficială” a Evului Mediu, consacrată prin totalitatea izvoarelor scrise religioase și oficiale. Efectul este recunoașterea unanimă și solemnă a sacralității primordiale și substanțiale a literaturii. Cartea sfântă devine prototipul absolut al tuturor cărților. Specifică epocii medievale este recunoașterea divinității ca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
tehnice ale poeziei văd în aceasta „arta de a vorbi bine”. Literatura rămâne în continuare un concept educativ, produsul școlii și al universității. Este perioada de cel mai mare prestigiu al gramaticii și al culturii literelor. Literatura capătă o îndoită accepție ce rezumă întreaga evoluție semantică de până acum: 1. cunoștința, știința literelor scrise, știința de carte și 2. arta, știința învățării literelor, a gramaticii în sens de disciplină și instrument pedagogic. Există această vocație a totalității și literatura este percepută
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literelor universale este predominant. Literatura, ca „litere liberale” se dobândește în școli, există manualul celor șapte arte liberale care au un obiectiv umanist, implică noi valori civice și morale. Interpretarea esențială rămâne, bine înțeles, creștină. Se înregistrează însă și noi accepții ale ideii de literatură: literele frumoase. „Frumosul” medieval, prefigurat în antichitate, joacă prin sacralizare un rol mult mai important introducând ideea de central, exemplar, canonic. Frumosul literar se bucură de o recunoaștere deplină după cum o arată și terminologia bogată în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de bază. I.4. Specializarea De la Renaștere înainte situația se schimbă. Definiția literaturii devine mai tehnică, mai savantă. Se poate vorbi de începutul specializării. Problema literelor e preluată de celebrii umaniști: oameni de bibliotecă, erudiți, filologi, lexicografi, etc. Dintre toate accepțiile ideii de literatură, cea care exprimă cel mai bine spiritul livresc și erudit al epocii este litterae humanae. Sensul este precis, filologico didactic, literatura reprezintă totalitatea literelor care conservă, transmit și învață date și valori culturale. Există atât sensul de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și de o teoretizare mai insistentă și aprofundată. Cea mai semnificativă este însă, fără îndoială, asimilarea ideii de litere frumoase cu ideea de scriere frumoasă, compoziție, operă. Renașterea este și epoca în care începe să se precizeze cu claritate și accepția literaturii ca artă de a scrie, artă literară. Terminologia este încă tradițională, adesea imprecisă și aproximativă, dar noi înțelesuri ale ideii de literatură și-au făcut apariția. Nu sunt de neglijat nici celelalte poziții. Privită din alt unghi literatura este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este în acest fel delimitat cu claritate: studiul antichității (sub toate formele). Literatura frumoasă va substitui treptat termenul de litere frumoase, dar va predomina încă sensul cultural, originar. Toată perioada de până acum arta a avut un sens predominant tehnic, accepție pe care o vor păstra și clasicii. Dar, pe lângă aceasta, se mai întâlnește și semnificația artelor liberale, în care intră alături de gramatică și retorică și poezia, ce depășește caracterul pur tehnic tradițional. Noua semnificație este mult mai cuprinzătoare și mai
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
din funcțiile literaturii ca artă. Apare un termen nou de literatură poetică. În aceeași perioadă se produce și disocierea radicală dintre poezie și proză. Și vechea ideea de artă se precizează și se dezvoltă într-un sens tot mai apropiat accepției actuale. Ideea de artă a scrierii se consolidează definitiv și se generalizează. Noua nuanță calitativă este importantă (a scrie bine = a scrie artistic). Trecerea de la punctul de vedere cultural la cel estetic este primul și cel mai important semn al
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
hotărâtor la conturul modern al ideii de literatură, care apare acum definitiv fixată în aspectele sale generale. Pe lângă puternica ideologizare a literaturii, se observă și începutul unei accentuate estetizări. Literatura își schimbă conținutul pur cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se răspândea în Franța. Viziunea despre artă ca activitate autonomă fusese susținută cu o jumătate de secol mai înainte de Kant, care, în Critica puterii de judecată (), formulase conceptul de „finalitate fără scop” a artei, afirmând astfel gratuitatea fundamentală a acesteia. Accepțiile tradiționale nu au ieșit complet din circulație, dar se observă reconversiunea progresivă a accepțiilor „clasice” în sens tot mai estetizant, o considerabilă deschidere spre specificitate și poetic. Trecerea de la litere frumoase la literatura frumoasă exprimă cel mai bine desprinderea de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
jumătate de secol mai înainte de Kant, care, în Critica puterii de judecată (), formulase conceptul de „finalitate fără scop” a artei, afirmând astfel gratuitatea fundamentală a acesteia. Accepțiile tradiționale nu au ieșit complet din circulație, dar se observă reconversiunea progresivă a accepțiilor „clasice” în sens tot mai estetizant, o considerabilă deschidere spre specificitate și poetic. Trecerea de la litere frumoase la literatura frumoasă exprimă cel mai bine desprinderea de conținutul pur cultural al literaturii și orientarea spre domeniul estetic. Ideea se regăsește la
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literaturii și orientarea spre domeniul estetic. Ideea se regăsește la Doamna de Staël, Fr. Schlegel și va fi îmbrățișată de toți romanticii. „Frumosul literar” oscilează însă între definiția convențională, largă, simplă etichetă goală pentru un număr de elemente retorice și accepția foarte personalizată și subiectivă. Acest din urmă aspect introduce problema relativismului, orice definiție a frumosului e astfel posibilă. Stendhal vorbește de „ideea mea despre frumosul literar”. Aceeași idee o găsim la Baudelaire într-unul din textele postume Artificii: „Am descoperit
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și autonomiei artei la Goethe, Stendhal, Baudelaire și mulți alții. Într-o epocă de puternică industrializare și dezvoltare capitalistă, trebuie avut în vedere și apariția criteriului economic în definirea ideii de literatură. Apare o nouă mentalitate economico literară. Se consolidează accepția literaturii ca meserie. Literatura devine un mijloc de existență. Se deplânge totuși această decădere a literaturii care nu mai este un scop, ci un mijloc. Profesiunea literară încetează să mai fie una pur artistică, gratuită. Ea devine o activitate rentabilă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
investigații istorice, sociale etc. Statutul teoriei literare în secolul XX este supus tendințelor epocii, modelelor culturale. Poetica va fi cea care dislocă, absoarbe și le înlocuiește pe toate celelalte. Pe de o parte, noua definiție a literaturii neagă în esență accepția literaturii stabilită prin consens cultural, social, tradițional etc., iar pe de alta, inițiativa este trecută total în mâna scriitorului, criticului, teoreticianului, lectorului, care decide ce este literatura. Efectul este descompunerea totală a ideii de literatură printr-o enormă dilatare. III
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de spiritualiști și de fenomenologi. În cadrul analizei termenului „experiență” se poate observa cum semantica atribuită acestui termen este polivalentă, așezată cu dificultate în interiorul unui context unitar. Ne întrebăm, atunci, ce însemnătate are în acest context moral? P. Valori propune câteva accepții ale termenului: experiența ca o obișnuință prelungită de a împlini cu ușurință anumite lucrări (medic, muncitor); experiența ca sinteză inductivă a realității empirice - sensul folosit de științele naturale; experiența ca intuiție ezoterică a unei realități inefabile și supraumane (experiența ocultă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
proces, ca orientare, coordonare, colaborare, stabilire de parteneriate 1, ținând seama de cele mai complexe interacțiuni, trimite la necesitatea de a suscita contribuția directă și indirectă a cetățenilor 2. În revista Le Monde Diplomatique (arhivă 2001, site web) aflăm o accepție mai largă a termenului: guvernanța este capacitatea de a ne dota cu sisteme de reprezentare, cu instituții, corpuri sociale care să se gestioneze ele însele printr-o mișcare voluntară. Această capacitate conștientă (mișcarea voluntară), această capacitate de organizare (în instituții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca statul socialist să adopte o logică a angrenării: serviciile publice municipale trebuiau să permită eliberarea progresivă de economia burgheză. Socialismul municipal s-a revendicat mai întâi de la această doctrină a posibiliștilor; accepția s-a schimbat apoi, ca urmare a intervenției economice și sociale a comunelor. În ciuda opoziției lor față de strategia reformistă, socialiștii revoluționari au luat rapid cunoștință de interesul pe care îl reprezenta această problemă pentru cucerirea electorală a primăriilor. Încă de la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o anumită căldură (drumul care ducea de la bucătărie la banchet era uneori lung). De la această practică a acoperirii talerelor (cu o pânză ori cu un văl) vine expresia "a pune masa" (în franceză "mettre le couvert"; n. trad.), a cărei accepție actuală datează din secolul al XVII-lea (Zeev Gourarier, Le "banquet" médiéval du XIe au XVIe siècles. Les Français et la table, Paris, Éd. de la Réunion des musées nationaux, 1985, p. 154. ) 103 Potrivit imaginii unei piese de artilerie, "tunul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mai multor orânduiri sociale». Însă asta am voit să spun și eu. Prietenii mei se tem de termenul «etern» deoarece, conform marxism-leninismului «nu există categorii sociale eterne». Fără îndoială. Însă cuvântul «etern» folosit de publiciștii sovietici, nu e luat în accepție metafizică. Iată ce scrie I.G. Astahov: «Secretul eternității artei constă în obiectivitatea veridicului ei (...)». G.F. Alexandrov ajunge la aceiași încheiere: «tov. Stalin a spus mărețele și înțeleptele cuvinte: „Numai poporul este nemuritor, restul e trecător...”. Fapt este că operele progresiste
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
emanate de la această insituție socotită... infailibilă! Dorin Popa: Poți să-mi spui ce persoane care apar în caietul găsit în biroul fostului prim-secretar al județului Iași, Maria Ghițulică, pe 22 dec. 1989, nu puteau fi colaboratori ai Securității, în accepția ta? Liviu Antonesei: Păi, în accepția mea, cel puțin Ștefan Afloroaei, ca să dau un exemplu! N-am caietul în față, normal, n-am nici vreo copie, dar când l-am consultat am sesizat niște nume. Apoi, când a început să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Dorin Popa: Poți să-mi spui ce persoane care apar în caietul găsit în biroul fostului prim-secretar al județului Iași, Maria Ghițulică, pe 22 dec. 1989, nu puteau fi colaboratori ai Securității, în accepția ta? Liviu Antonesei: Păi, în accepția mea, cel puțin Ștefan Afloroaei, ca să dau un exemplu! N-am caietul în față, normal, n-am nici vreo copie, dar când l-am consultat am sesizat niște nume. Apoi, când a început să fie publicat, am avut discuții cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
se formează dintr-un ,,grup de oameni care trăiesc într-o comunitate delimitată de granițe geografice, deținând anumite resurse naturale, fiind unite printr-un anumit set de valori culturale și relații de ordine socială uitate de istorie.” [Breslin, ș.a., 2002]. Accepția europeană dată de documentele oficiale prezintă regiunea ca fiind ,,un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu similar de teorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență și mișcarea bruscă a lui, dar mai semnifica și ananta, absența timpului sau veșnicia, cum scrie Eminescu în Scrisoarea I: Acestor contrastante accepții privind mitul șarpelui în antichitate, și unele întâlnite și la șarpele egiptean Kneph, considerat divin și binevoitor, li se mai adaugă dragonii chinezi: balaurii folclorici, șarpele casei-prezent în mitologia africană dar și la români, șarpele zburător și cei prezenți în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al LXVIII-lea Hygieia este care îndepărtează bolile . Poetul o invocă împreună cu întreaga fire și existență: Boala „fără leac“ la care se referă poetul poate fi orice maladie incurabilă, dar și orice boală netratată. Sintagma aceasta poate avea și o accepție umană în această „lacrimarum vale“, lume a contrastelor, a existenței scindate, lume a unei axiologii inversate în care materia își arogă primatul față de spirit și transcendent. Or, filosofia socratică, și cum vom vedea și cea creștină și în general cele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]