4,780 matches
-
prin decizie administrativă, în favoarea unor clienți care fac parte din rețeaua de relații care unește mica burghezie. Dacă ar fi vreodată să dăm crezare teoriilor conspiraționiste, atunci ilustrarea acestora trebuie căutată mai puțin la nivelul instituțiilor fostului comunism - Securitatea, Nomenklatura, activiștii de rang secund ai birocrației politice comuniste etc. -, cât în interiorul acestei mici burghezii foste socialiste și devenite neocapitaliste. Definirea acestei relații drept „corupție” este, însă, sociologic vorbind, îndoielnică. Mai degrabă avem de a face cu un mecanism de funcționare a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în urma alegerilor. Legal, acestea erau limitate la 15 ari. Această ideologie a fost reluată în timpul tranziției cu referire la șirul de partide politice conduse de Ion Iliescu și care au guvernat România cea mai mare parte a tranziției. Deoarece, însă, activiștii FDSN, PDSR, PSD s-au dovedit a fi administratori mai pricepuți decât activiștii partidelor care li se opuneau, incompetența ca principală caracteristică a „răului” a fost înlocuită cu „corupția”. Această integrare nu a avut loc fără probleme speciale. Istoria Oltcit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reluată în timpul tranziției cu referire la șirul de partide politice conduse de Ion Iliescu și care au guvernat România cea mai mare parte a tranziției. Deoarece, însă, activiștii FDSN, PDSR, PSD s-au dovedit a fi administratori mai pricepuți decât activiștii partidelor care li se opuneau, incompetența ca principală caracteristică a „răului” a fost înlocuită cu „corupția”. Această integrare nu a avut loc fără probleme speciale. Istoria Oltcit, al doilea producător român de autoturisme, în cooperare cu Citroën, este exemplară în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în România. În URSS, din cauza epurărilor succesive, această elită era întemeiată mai ales pe tehnicienii și managementul a ceea ce Gorbaciov și Elțîn numesc „ministerele puterii”. În România, dimpotrivă, ea era alcătuită mai ales din funcționarii PCR, cunoscuți sub numele de „activiști de partid” și identificați, incorect, cu nomenklatura sovietică. O descriere involuntară, dar onestă, a unei părți a elitei sovietice, mai realistă decât în multe studii științifice, vezi în Gordievski (1997). În lipsa oricăror altor posibilități, ea a fost exprimată mai ales
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
voluntari la Salva-Vișeu, ingineri, directori ș.a.m.d. Personajele negative, schematice, sunt Lela vechilul, colonelul moșier Vindieru, Alfred Schlechter, neamțul odios azvârlit fără milă în prăpastie de Gheorghe Buliga, Domițian Cojoc, fost ofițer de jandarmi ajuns pontator, dar și Șoriciu, activist de partid provenit dintr-un țăran sărăcit din propria-i nechibzuință și bucuros acum, la reforma agrară, să facă rău semenilor săi. „Cum poate un om să urască până-ntr-atâta lumea din care a ieșit?”, se întreabă Ilarion Ulma
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
, Alexandru (1937, Méhkerék, Ungaria), folclorist. Licențiat al Institutului Pedagogic din Szeged, activist cultural al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria (1961-1971), redactor-șef, din 1972, al săptămânalului „Foaia noastră” din Gyula, membru, din 1975, al Asociației Maghiare de Etnografie, redactor al mai multor volume ale anuarului „Din tradițiile populare ale românilor din
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
facultățile muncitorilor și țărânilor), apropiate școlilor de partid și fusese considerat reprezentantul prin excelență al „noii literaturi” din „cealaltă Germanie”; românul Pumnul și palmă al lui Dumitru Popescu, ultimul rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu”, se voise o adevarată șaga a activiștilor de partid, pentru ca, apoi, cărțile publicate după 1990 să dezvăluie mizeria utopiei. Avangarde și elite, intelectuali și cadre. Studiile privind fostele elite socialiste, noua clasa și nomenclatura au lăsat deschise o serie de probleme, revelatoare pentru statutul controversat și nedefinit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
diferențiere de „mase”. Conținutul muncii politice a cadrelor este, pe de altă parte, indicat de specializarea funcțiilor În aparat pornind de la diviziunea muncii Între organizator (instructor) și propagandist, instrucția având un dublu Înțeles, de Învățare și de antrenament militar. Instructorul, activist și organizator, este cel care mobilizează „baza” partidului - „masele” și „poporul”. (2) Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor Am numit academizare strategia de Înnobilare academică a Învățământului de partid, strategie de acumulare primitivă de capital cultural și simbolic, constituind
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al cursului sau („Universitate, Marxism, Filosofie”) prezenta marxismului În universitate. Director al Institutului de Filosofie al Universității „Karl Marx” din Leipzig până În 1957, coeditor al revistei Deutsche Zeitschrift für Philosophie, Bloch a fost victima unei campanii de denigrare montată de activiștii filosofiei Într-o conjunctură marcată de al XX-lea Congres al du PCUS și de revoltă maghiară din 1956, ca și de condamnarea lui Wolfgang Harich. Stabilit definitiv În Germania, după Închiderea frontierei intergermane (construirea zidului Beinului), Bloch a luat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod direct un efect al destalinizării: cel de condamnare a violenței autodistrugătoare a lui Stalin, practicată Împotriva propriului partid, dar și de organizare a proceselor intelectuale „neostaliniste”, care aveau să pună capăt reformelor. Impunerea În procesele ideologice a „cadrelor intelectuale” (activiștii filosofi) semnifică dispariția intelectualului militant, a cărui formă desăvârșită fusese cea consacrată de partidele comuniste, conducând la conturarea unei figuri alternative, afirmate În deceniile următoare, intelectualul disident. Consacrarea academică a școlilor de partid după 1945 coincide cronologic cu primele tentative
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
furnizat principalele capete de acuzare În procesul care i-a fost intentat, atât lui cât și grupului din care făcea parte, și căruia i-a fost principala victima. Se pare că arestarea lui Harich a fost o mare surpriză pentru „activiștii filosofi” (cf. Kapferer), datorită reputației sale de „ortodox” În filosofie. Apropiat de Lukács În primele sale scrieri, Harich s-a arătat În același timp foarte interesat de operă antropologica și sociologică a lui Arnold Gehlen. Opera lui Gehlen Îi folosea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a culminat cu organizarea unui colocviu (Konferenz über Fragen der Bloschen Philosophie), ale cărui documente au fost publicate (Ernst Blochs Revision des Marxismus, 1957) și unde acuzațiile formulate Împotriva sa lasă să se Întrevadă principala amenințare de care se temeau „activiștii filosofi”: filosofia lui Bloch apărea că purtătoare a unei noi credințe, după cum o arată locul central ce revine conceptului de „speranța”, central În opera lui. Această filosofie era denunțata că impregnata de „o atmosferă de misticism și iraționalism”, considerată o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
etnograf inspirat, purtător al geniului național. Cooptarea diletanților, consacrați ai poporului, amenință pe vremea lui Ceaușescu să transforme asociația scriitorilor Într-o mișcare artistică «de masă», reunind amatori, semi-profesioniști și profesioniști. Menținerea În funcțiune a scriitorilor funcționari, foști cenzori și activiști esteți, a permis reluarea unui ansamblu de proceduri proprii vechii literaturi instituționale, uneori chiar sub pretextul reparării nedreptăților anterioare. Instituțiile guvernamentale și non-guvernamentale - precum Fundația Culturală Română și Uniunea Scriitorilor - se străduiesc În continuare să inventeze o «literatura națională» În afara
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Civice, care a adunat un important fond documentar. Aceste demersuri se Înscriu Într-o strategie politică mai largă de aderare la Uniunea Europeană și de seducție a partidelor de dreapta. Numirea lui Vladimir Tismăneanu a provocat reacții ostile din partea ziariștilor și activiștilor politici apropiați extremei drepte și apărători ai «comunismului național» din perioada Ceaușescu. Fiu de militanți comuniști de origine evreiască, tatăl său luptase În războiul civil spaniol, apoi se refugiase În URSS, unde a lucrat la secția română a postului de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și cu propriul grup profesional. „Birocrații” au fost criticați mereu cu speranța că Își vor regăsi vocația militanta originară. Cuvintele „birocrat" sau „aparatcik" sînt eufemisme injurioase pentru cadre. În ce priveste numai cadrele partidului comunist, este de reținut diferența dintre „activist" (mai folosit În română decît În germană, trimițînd la desemnarea aparatului drept „activ" al partidului) și „funcționar”, mai folosit În RDG (Parteifunktionäre), În vreme ce noțiunea de „cadre de conducere” (leitende Kader) trimitea la ocupanții posturilor cu responsabilități În diferite aparate (de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în procesul construirii societății socialiste este teza romanului Viața particulară a lui Constant Hagiu (1967), personajul central evoluând de la parvenitismul de tip Rastignac sau Julien Sorel la integrarea „sinceră și entuziastă” în activitatea de partid dedicată industrializării socialiste. Figura vajnicului activist de partid este zugrăvită în romanul Patriarhii (1979). Nu lipsesc nici evenimentele din procesul colectivizării agriculturii și al confruntării de atitudini într-o cooperativă agricolă de producție, ca în romanul Prețul dragostei, al credinței și al urii (1976). Problemele tineretului
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
cele două condiții nu ar fi satisfăcute, el se încumetă totuși să întreprindă o „încercare de caracterizare psihologică”, folosind observațiile proprii, dar și istoria (adică tot o sursă culturală). După opinia lui, psihologia poporului român se situează echidistant „între voluntarismul activist al Apusului și pasivitatea fatalistă a Orientului”. Influențele venite din ambele părți „s-au topit formând o sinteză nouă, de echilibru”, numită adaptabilitate. Aici sunt descoperite principalele trăsături definitorii, prin acest echilibru „ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anii studenției debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la Comitetul Județean Cluj al Partidului Comunist Român. Se va întoarce la „Tribuna” în 1982, în calitate de redactor-șef. După decembrie 1989 va fi, doi ani, redactor-șef adjunct, secondându-l pe Augustin Buzura, care preluase conducerea publicației imediat
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
11. Curtarea societății civile 12. Dilema imigrației 13. Unitate În diversitate 14. Luptând pentru pace 15. Al doilea Iluminism 16. Universalizarea visului european Note Bibliografie Index Traducere din limba engleză de Dan Golopenția INTRODUCERE În anii ’60 eram un tânăr activist și, ca mulți alții din generația mea, m-am implicat În „Marea Revoluție Socială”. Afroamericanii Își cereau dreptul de a sta În partea din față a autobuzelor În Montgomery, Alabama și mărșăluiau pe străzile din Chicago cu pumnul ridicat, strigând
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru mai toate problemele sociale. Unii au recurs chiar la terorism În speranța deșartă că vor distruge sistemul. O revoltă socială asemănătoare a avut loc În aceeași perioadă În Europa și În alte părți ale lumii. Totuși, aproape toți tinerii activiști americani pe care i-am cunoscut credeau, În adâncul sufletului lor, că, dacă aveau să aibă loc schimbări fundamentale, ele vor Începe În America și se vor extinde În restul lumii. Aceasta, deoarece, chiar și În zilele celei mai negre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dispersie mai mare a puterii. De exemplu, În timp ce Microsoft a Încercat să fie paznicul spațiului virtual prin impunerea propriului sistem de operație majorității posesorilor de calculatoare personale, Linux, o companie mai mică, intrată de curând pe scenă și fondată de activiști sociali dedicați schimbului liber de cod Între utilizatorii calculatoarelor, amenință acum dominația companiei Microsoft. Într-un mod asemănător, În timp ce corporațiile globale folosesc noile forme descentralizate de comunicație pentru a crea parteneriate de la firmă la firmă și a obține un control
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
companiei Microsoft. Într-un mod asemănător, În timp ce corporațiile globale folosesc noile forme descentralizate de comunicație pentru a crea parteneriate de la firmă la firmă și a obține un control mai ferm asupra industriei respective și a comunității În care fac afaceri, activiștii locali, peste tot În lume, folosesc aceleași tehnologii de comunicare conective pentru a organiza mișcări globale de rezistență față de ceea ce ei consideră a fi puterea nelimitată a corporațiilor. Ideea este că apariția noilor tehnologii descentralizate În domeniul informației și În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
persoane din mediul academic, ci mai degrabă primul sector. În mod asemănător, categorizând grupurile societății civile drept „organizații nelucrative” sau „neguvernamentale”, le face să pară mai puțin importante, sau numai anexe ale instituțiilor comerciale sau guvernamentale. O nouă generație de activiști preferă să se refere la instituțiile lor ca la organizații ale societății civile (OSC). Desemenea ei Își definesc activitatea ca pe un serviciu adus societății - și nu ca o muncă voluntară -, pentru a-i sublinia importanța În dezvoltarea și reproducerea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teroriste -, cât și prea mari pentru a gestiona nevoile vecinătăților și ale comunităților locale. Organizațiile societății civile Împuternicesc oamenii să lupte pentru interesele lor Într-o lume În care corporațiile și guvernele este mai puțin probabil ca o vor face. Activiștii argumentează că o dependență prea mare de piața globală dereglementată a dus la o lăcomie capitalistă neînfrânată și, În același timp, la o diminuare a rolului tradițional al guvernului ca agent al redistribuției și furnizor al serviciilor sociale esențiale. Autorii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politice globale și la Uniunea Europeană, ca și la conferințele și Întâlnirile la nivel național și regional, au crescut semnificativ În ultimii ani. O bună parte a ambivalenței venită din partea actorilor guvernamentali, dar și sentimentul crescând de frustrare și supărare al activiștilor se datorează agendelor politice aflate În conflict. Mișcările transnaționale ale societății civile Își folosesc influența pentru a obține o recunoaștere crescută a drepturilor universale ale indivizilor - ca și ale naturii - În legea internațională și caută să facă guvernele răspunzătoare În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]