2,088 matches
-
cu un nou segment genic pentru catena grea (în cazul de față Cγ2b). Toate Capitolul 7 GENETICA EVOLUTIVĂ A IMUNOGLOBULINELOR ȘI A COMPLEMENTULUI 7.1. INTRODUCERE Evoluția unui sistem de imunitate adaptativă este o caracteristică a vertebratelor. Caracteristicile răspunsului imun adaptativ sunt specificitatea, amplificarea și memoria. Imunoglobulinele mamiferelor sunt printre cele mai studiate proteine, cele mai puține date fiind cele referitoare la complement și la imunoglobulinele primitive. La peștii elasmobranhi se găsesc anticorpi și proteine ale complementului, aceștia fiind considerați primele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice în tandem permite ca mutația să apară fără a compromite funcția esențială a genei, ceea ce înseamnă mărirea cantității de material genetic, apariția genelor cu funcții noi, cu complexitate progresivă, conferind organismului și speciei din care acesta face parte perspective adaptative și de evoluție. Dificultățile evoluției prin duplicație genică sunt totuși legate de dozajul genic. Astfel, dacă a fost duplicată gena pentru doar una dintre cele două catene globinice (α și β), este dificil să se sintetizeze tetrameri hemoglobinici α2β2. Tot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suportul pentru o asemenea afirmație fiind adus de datele cu privire la evoluția subclaselor catenei γ, la bovine. Cele mai multe dintre alelele descoperite au avantaj selectiv neutral. Esențial este că nu s-a pierdut capacitatea de a sintetiza clase de imuoglobuline cu valoare adaptativă. În privința alotipurilor catenei grele umane, M. J. Hobart (1975) afirmă că atunci când este vorba de o asemenea problemă, el intră într-o zonă confuză a înțelegerii imunologilor, având următoarele două argumente:a)nomenclatura a suferit revizie recentă fără a se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în realizarea răspunsului imun este necesară producerea unui număr imens de molecule de ordinul 2,5 107 tipuri diferite de imunoglobuline și, respectiv, de TCR, de către limfocitele B, respectiv, de către limfocitele T, aceste celule reprezentând agenții majori ai sistemului imun adaptativ care se confruntă cu miliardele de antigene străine, spre a asigura realizarea unui răspuns imun eficient care să apere organismul de elementele non-self ce tind să distrugă integritatea acestuia. Luate separat, o celulă B, ca de altfel și o celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Fc a moleculelor imunoglobulinice. Ei se află localizați pe unele celule ale sistemului imunitar precum fagocite (macrofage și monocite), granulocite (neutrofile și eozinofile) și limfocite ale sistemului imunitar cum sunt celulele natural killer (NKC), precum și pe celule ale sistemului imunitar adaptativ, așa cum sunt limfocitele B. Receptorii Fc permit acestor celule să se lege la coada Fc a anticorpilor care sunt atașați la suprafața microbilor sau a celulelor infectate cu patogeni. Prin această legare a Fc la regiunea Fc a imunoglobulinelor se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în bolile inflamatorii, inclusiv în infarctul de miocard, aceste rezultate susțin părerea că un profil genetic proinflamator poate influența mecanismul patogenic al progresiei AD. Cu atâtea parți negative ale inflamației, trebuie amintit că acest proces a evoluat ca un răspuns adaptativ față de invazia unor agenți patogeni și față de leziunile tisulare. Neuronii hipocampici de șobolan tratați cu TNF-α manifestă o rezistență crescută la moartea celulară indusă de leziuni oxidative și excitotoxice, ca și de expunerea la amiloid Aβ (Cheng și colab, 1994
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
denumiri de hemoglobine au aceeași explicație de sorginte toponimică. Genele globinice determină structura catenelor polipeptidice ale hemoglobinelor sintetizate în diferite etape ale ontogenezei: embrion, făt și organismul adult. În aceste etape diferite ale ontogenezei sunt produse hemoglobine diferite, ca răspuns adaptativ la variația necesităților în oxigen ale țesuturilor organismului în cele trei stadii diferite de evoluție ontogenetică. Toate hemoglobinele umane normale au o aceeași structură de bază, fiind alcătuite din două perechi diferite de catene globinice, pliate într-o structură tridimensională
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
înlocuiri rapide de nucleotide este dedusă din genealogia hemoglobinelor, inițiată acum aproximativ 400 milioane de ani când a avut loc presupusa duplicație genică α −β pentru care se oferă o interpretare funcțională: tetramerul β4 este inferior din punct de vedere adaptativ tetramerului α2β2 și se admite că după realizarea duplicației genice, gena nou formată pentru catena α a acumulat un număr suficient de substituții de nucleotide spre a dirija sinteza unui tip nou de catenă α ce s-a putut asocia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Această desfășurare succesiv relocată a hematogenezei este asigurată de funcționarea unor mecanisme de intrare și ieșire din activitate a genelor pentru diferite catene globinice, ceea ce conduce la sinteza unor tipuri ușor diferențiate de hemoglobină, fiecare cu proprietățile sale, în funcție de cerințele adaptative pentru aprovizionare cu oxigen specifice fiecărui stadiu de dezvoltare ontogenetică a organismului. Astfel se înregistrează, un veritabil proces de comutare sau de macaz hemoglobinic realizat în două etape: prima în săptămânile 5-6 de sarcină și a doua exact înainte de naștere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HbS să poată fi eliminată complet din genofondul populației. Dar, în populațiile bântuite de malarie, frecvența genei „rele” a HbS rămâne neașteptat de ridicată, aceasta fiind perpetuată prin heterozigoți. Ea realizează, contrar tuturor probabilităților, o frecvență înaltă, tocmai datorită avantajului adaptativ pe care gena „rea” îl conferă purtătorului (heterozigotului) față de agentul malariei, protozoarul Plasmodium falciparum, care nu- și poate desfășura ciclul de viață în eritrocitele persoanelor homozigote (HbS HbS), dar nici în ale celor heterozigote (HbA HbS). Pentru diminuarea efectelor negative
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HbS HbS). De altfel, gena HbS este un exemplu clasic de genă „rea”, deletorie, în condiție homozigotă, care condiționează o maladie foarte severă (anemie falciformă) adesea cu efect letal. În zonele bântuite de malarie, această genă deletorie oferă însă avantaj adaptativ purtătorilor (heterozigoților, HbA HbS), cărora le produce doar o formă ușoară de anemie, dar care nu suferă efectele nocive, adesea letale ale malariei. Așa se explică faptul că dacă în populația umană generală, această genă „rea” are o frecvență foarte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
modern - teoria sintetică a evoluției - prin care se demonstrează că obiectul de acțiune al selecției naturale este ansamblul fenotipic de caractere al unei populații și nu fenotipul individual: o genă cu efect deletoriu, chiar letal, pentru individ, putând conferi avantaj adaptativ populației, ansamblului de indivizi, fiind promovată selectiv la nivelul populației, deoarece asigură supraviețuirea și perpetuarea speciei într-un mediu de viață particular; fără existența unei asemenea gene în structura genetică a populației, populația din zonele cu malarie endemică ar fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sociale. Unii cercetători au avansat chiar argumente de acest gen fundamentate pe interacționismul bio-psihologic (a se vedea Renfrew, 1997). Cei care definesc comportamentul agresiv ca pe o reacție la un factor extern consideră că agresiunile sunt reacții legate de tendința adaptativă a speciei generate de un proces de selecție naturală. Considerarea comportamentelor agresive modalități comportamentale specifice determinate de un proces de adaptare conduce la identificarea mai multor tipuri de comportamente în funcție de natura situației în care se produc: agresiuni ofensive, agresiuni defensive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ataca în prezența unui membru din aceeași specie (Blanchard, Blanchard și Takahashi, 1978; Ulrich et al., 1962; Ulrich, Stachnik, Brierton și Marbry, 1966 citați de Pahlavan, 1987). Ideea că factorii responsabili de comportamentele agresive umane ar fi rezultatul unui proces adaptativ organic, dezvoltat de-a lungul evoluției speciei, nu mai pare astăzi satisfăcătoare. Evoluția organismelor joacă un rol în manifestarea comportamentelor agresive umane, dar nu numai. Analiza comparativă a sistemului nervos central la diferitele specii de animale și, în particular, la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
animator, confident, bufon), respectiv "roluri ocazionale, nespecifice, create pe parcursul derulării unui schimb" (Gurlui, 2008, p. 57). Sunt, așadar, importante și "datum-urile" dintr-o situație de comunicare și relaționare interpersonală (în care "intrăm" asumându-ne un anumit rol), dar și comportamentele adaptative, raportate la context; de exemplu, poți intra într-o situație de comunicare cu rolul de profesor (într-o discuție despre tematica unui curs/seminar), pentru a trece apoi în cel de prieten (actualizând amintiri comune), în cazul în care interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discursive, a mijloacelor comunicative și a formelor de relaționare alese la un moment dat de către locutor, într-o anumită situație de comunicare, în vederea optimizării acesteia și a realizării/ materializării intenției comunicative a locutorului, presupune în același timp un demers interactiv, adaptativ, în condițiile în care fiecare participant la actul comunicării își poate asuma rolul de locutor, după cum și feedback-ul interlocutorului poate (și, în principiu, se cuvine a) redimensiona strategia aleasă inițial de cel care a debutat ca locutor în cadrul comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
analize, comparații, explicații, asocieri de idei: Prin ce se aseamănă cei doi?; Cum sunt personajele din acest basm față de cele pe care le-ați văzut la teatru?; * întrebări divergente vizând diversitatea soluțiilor: Cum s-ar putea rezolva această problemă?; * întrebări adaptative (marcând adaptarea locutorului la feedback-ul interlocutorului): Vrei să completezi cu ceva?; Mai sunt neclarități? etc. * * * În planul arhitecturii conversaționale, se recomandă, în general, o gradare a întrebărilor întrebări punctuale la începutul conversației (Pease & Garner, 2007, pp. 43-45), pentru a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pachetelor primite, iar cadrele învață că trebuie să pună în slujba sistemului toate relațiile externe de care dispun pentru a-și facilita cariera. De aceea botezul are rolul de a legitima sistemul existent și pe deținătorii puterii din cadrul acestuia. Ritualurile adaptative O dată "botezat", noul venit învață cum funcționează sistemul de sancțiuni și privilegii. Acesta ajută la reconstrucția eului, puternic degradat în urma botezului. Regulile casei nu mai sînt privite cu dispreț, ignorate sau refuzate, ci cu interes crescut, în vederea identificării acelor mecanisme
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spatele. "Aici toți sînt cu ochii pe tine; fii și tu cu ochii pe toată lumea. Să nu te lași surprins într-o discuție și, mai ales, să nu discuți combinațiile cu glas tare."96 Într-o lume a privațiunilor, ritualurile adaptative sînt ritualuri de exploatare a sistemului. Celulele au locuri privilegiate și locuri de pedeapsă, paturi ale veteranilor și paturi ale celor pedepsiți, dar cele mai multe sînt paturi ce se pot cumpăra și vinde. Există și celule ale recalcitranților și celule ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la comandă."97 Au existat însă și cazuri cînd deținuții au colapsat, fie din pricina bătăilor, fie din imposibilitatea de a îndura batjocura și încălcarea demnității umane (cazul directoarei de la Creditbank, înnebunită în pușcăria din Rahova, a fost intens mediatizat). Ritualurile adaptative se traduc prin expresia des întîlnită "a-ți face pușcăria ușoară", adică posibilitatea de a crea condiții normale într-un mediu anormal: a avea un pat bun, o pătură bună, a-și bea cafeaua de dimineață, a putea comunica ușor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arestatul formulează frecvente cereri și plîngeri adresate administrației pușcăriei: pentru mutarea bătăușilor din celulă sau pentru mutarea lui în altă celulă, pentru obținerea unor medicamente specifice și pentru continuarea tratamentului început înaintea arestării, pentru comunicarea cu familia etc. Toate ritualurile adaptative au rolul de a-i arăta individului că este în continuare stăpînul propriei vieți, că poate controla mediul înconjurător, precum și rolul de a-l imuniza în fața lumii sumbre dinăuntru. Ele îi readuc o preocupare sporită față de sine, vizibilă în utilizarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
retrogradat pentru fapte de corupție, violență sau furt, va evita compania colegilor care cunosc bine cum s-au petrecut lucrurile și va căuta un suport social în acele persoane care îi încurajează stima de sine. O altă componentă a ritualurilor adaptative este compensarea. Ea se referă la folosirea capacităților personale într-un anumit domeniu, pentru a echilibra eșecul. Fiecare persoană tinde să-și caute acele elemente care să-l facă atît de util, încît să se identifice cu ele și nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ne duce cu gîndul la cunoscuta "lege a fier a oligarhiei" a lui Robert Michels care demonstra că cele mai multe bunuri tind să intre pe mîna cît mai puținor indivizi pe măsură ce instituțiile se birocratizează și se închid supravegherii externe 102. Ritualurile adaptative au deseori caracter ilicit, datorat nu atît mecanismelor de exploatare a sistemului, cît mai ales viziunii despre rolul închisorii și al pedespei în societate, care impune o ruptură radicală cu exteriorul și căutarea bunăstării (chiar a fericirii) în interiorul zidurilor. Consecințele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
caracter ilicit, datorat nu atît mecanismelor de exploatare a sistemului, cît mai ales viziunii despre rolul închisorii și al pedespei în societate, care impune o ruptură radicală cu exteriorul și căutarea bunăstării (chiar a fericirii) în interiorul zidurilor. Consecințele acestor ritualuri adaptative pot fi observate în statisticile oficiale care prezintă România ca țara cu cel mai mare număr de recidiviști din Europa deci de persoane care învață atît de bine să trăiască în lumea carcerală încît aceasta devine pentru ei singura lume
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și combinații pentru suportarea obstacolelor: Dacă aceste obstacole ar fi îndepărtate dintr-o dată, s-ar trezi într-un vid care, poate, s-ar dovedi mult mai dureros"104. Din punct de vedere al eficienței, corectitudinii și normalității sistemului punitiv, ritualurile adaptative ar trebui să contribuie la reafirmarea integrității, demnității și valorii fundamentale a individului, și nu la acceptarea viziunii conform căreia deținutul este o scursură a societății și nici cadrele nu sînt mai presus, de vreme ce lucrează cu deșeuri și gunoaie. Ritualurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]