7,201 matches
-
real se poate identifica un punct prin care întregul model să poată influența comportamentul sistemului. O altă etapă importantă în construirea modelului este cea de evaluare. Prin aceasta se urmărește adecvanța modelului în relație cu reprezentarea sistemului. De regulă, această adecvare se reduce la studierea validității modelului. La prima vedere, validitatea privește capacitatea modelului de a reproduce comportamentul sistemului. Un model absolut valid nu există. Acest lucru ar presupune că reproducerea comportamentului sistemului este exactă. Datorită complexității sistemelor reale întotdeauna apare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Cartea noastră dorim a fi o contribuție de reflecții și discuție pentru a ne aduce cu toții contribuția la Însănătoșirea sistemului de Învățământ. În primul rând avem În vedere faptul că la o organizare ierarhică, sistemul de Învățământ necesită coordonări și adecvări, concordanțe și armonizări. Orice schimbare produsă la un nivel necesită corectări corespunzătoare la toate celelalte niveluri. În felul acesta i se poate menține o stare de funcționalitate optimă. Tranzițiile, selecțiile, fluxurile de influențare și condiționare reprezintă evenimente critice pe care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Eficacitatea este măsura În care o activitate satisface o necesitate, realizează un obiectiv, Îndeplinește o funcție. Eficacitatea Învățământului superior reprezintă gradul În care el reușește să transmită cunoștințele necesare studenților, să Îi formeze. Conceptul de efectivitate. Efectivitatea este gradul de adecvare al serviciilor (sau al instituției) la obiectivele propuse. Pentru Învățământ, efectivitatea se traduce În gradul de adecvare al serviciilor educaționale la obiectivele propuse, obiective care trebuie să țină cont de cerințele societății din momentul respectiv. Conceptul de management. Există numeroase
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Învățământului superior reprezintă gradul În care el reușește să transmită cunoștințele necesare studenților, să Îi formeze. Conceptul de efectivitate. Efectivitatea este gradul de adecvare al serviciilor (sau al instituției) la obiectivele propuse. Pentru Învățământ, efectivitatea se traduce În gradul de adecvare al serviciilor educaționale la obiectivele propuse, obiective care trebuie să țină cont de cerințele societății din momentul respectiv. Conceptul de management. Există numeroase definiții ale managementului. În lucrările de management nord-americane, cele mai răspândite definiții sunt cele pragmatice. Potrivit acestora
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În interdependență: Măsurarea, adică stabilirea unei relații Între un ansamblu de simboluri și un ansamblu de obiecte, fapte, rezultate, pe baza unor caracteristici pe care acestea din urmă le au. Exactitatea măsurării depinde de calitatea instrumentelor folosite, de gradul de adecvare cu fenomenele evaluate. Aprecierea care Înseamnă emiterea unei judecăți de valoare asupra rezultatelor unei măsurări. Ea presupune criterii clare care să diminueze subiectivismul. Decizia care Înseamnă concluzii ce rezultă din interpretarea datelor evaluării și măsurile pentru Îmbunătățirea rezultatelor. Controlul este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nivelul raporturilor dintre obiectivele concrete asumate și rezultatele obținute la sfârșitul unei activități didactice, privite din perspectiva profesorului și din perspectiva elevului. Nici o evaluare nu este pură sau perfectă În sine sau În mod absolut. Perfecțiunea oricărei evaluări provine din adecvarea ei la obiectivele pentru care este făcută. De aceea, prima Întrebare care se impune nu este ce evaluăm, nici cum evaluăm, ci de ce evaluăm. Iar de răspunsul la ea depind răspunsurile la Întrebările: ce?, când?, cum?, prin ce mijloace?, pe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
șocuri”. Există mai multe tipuri de reguli fiscale bazate pe țintirea soldului bugetar structural, prezentate în caseta 4.1. Fondul Monetar Internațional (2009) detaliază două tipuri de reguli fiscale pe soldul bugetar structural și două variante îmbunătățite ale acestora. În funcție de adecvarea răspunsului la șocuri, se fundamentează două tipuri de reguli: a) Regula fiscală pe soldul structural (structural balance rule) - soldul bugetar într-un an dat este egal cu ținta de sold bugetar pe termen mediu ajustată cu modificările în output gap
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stadiul activităților proiective; 2. În stadiul precizării ideii ori al jocurilor de idei; 3. În stadiul acțiunii propriu-zise. În funcție de aceste trei nivele, obținem trei forme ale implicării În realitate a jurnalului intim. Retorica tradițională se convertește Într-o retorică a adecvării la un model exterior, reducându-se, astfel, la rolul de simplă strategie. Dintre sensurile originale ale retoricii, jurnalul intim va deturna, spre autodefinire, exact sensul cel mai vechi. Există aici, firește, și o tentație a formelor primare, o obsesie a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
codificat sau nu, răspunde necesității conștientizate În spațiul temporal scurs Între faptul trăit și remodelarea lui. Iar una din finalitățile artei pare a fi tocmai aceea de a-și crea, de a produce un limbaj propriu. Un limbaj văzut ca adecvare a stilului vieții la altul, adeseori nemărturisit, al literaturii. Elaborarea, În cele mai multe cazuri inconștientă, profită de existența acestui entracte: debutând ca necesitate de ordin tehnic, de egalizare a două tensiuni (cea dintâi concretă, dedusă din trăirea Întâmplărilor, cealaltă abstractă, revendicându
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mitologie a autenticității, ca oglindire a eului, ca depozitar al inexprimabilului, ca text potențial, ca écriture livrée au hazard, ca modalitate de exprimare paralelă, ca alternativă existențială, ca gen al incertitudinii, ca memorial al absenței, ca falsificare (prin Înfrumusețare, prin adecvare la adevăr), ca lipsă de imaginație, ca procedeu literar, ca revanșă psihologică, mărturie maniacală, diversiune teoretică, În fine, răstălmăcire, rea-voință, tăgăduire, efemeridă, capriciu, unicitate, document, autoreferențialitate, meditație, transparență, modă, strategie, tehnică, metodă, slăbiciune, eșec, autodenunț... toate, măști ale acestor oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și financiare generate de un nivel ridicat al gradului de îndatorare, au fost elaborate o serie de seturi de indicatori. Au fost creați astfel indicatori privind datoria publică, pentru a evidenția nivelul, structura și dinamica sa, dar și indicatori privind adecvarea resurselor. În continuare vom prezenta acești indicatori, pe formele și palierele de gestionare a datoriei, adică: indicatori ai datoriei publice interne și indicatori ai datoriei publice externe. Indicatori ai datoriei publice interne În vederea analizării datoriei publice interne se pot utiliza
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
principiul lecției în pagină dublă, care presupune, prin chiar dispunerea grafică, analiza separată a unor documente auxiliare și implicarea directă a elevilor în construcția narațiunii didactice. Conform programei, s-au introdus aproximativ aceleași concepte, dar cu mai multă preocupare pentru adecvarea lor la textul principal și la posibilitățile de înțelegere ale copiilor. De exemplu, titlul lecției ("Regimul naționalist-comunist") a fost explicat pe parcurs, în două variante: una mai abstractă, arătând că regimul comunist "a speculat mult ideile de naționalitate și independență
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în lumea contemporană (M. Real, 1989: 255). * Mass-media concentrează puterea economică și socială (logica profitului dictează structurile și practicile oligopolurilor mediatice). Din acest motiv profitul economic și nu angajarea socială primează. * Mass-media ne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și alfabet Braille etc.). Codul permite transformarea substanței mesajului în vederea comunicării (codificare) la nivelul emițătorului și interpretarea acesteia (decodificare) la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare (raportul de forțe între interlocutori, cunoștințele lor despre lume, fondul comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în vederea comunicării (codificare) la nivelul emițătorului și interpretarea acesteia (decodificare) la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare (raportul de forțe între interlocutori, cunoștințele lor despre lume, fondul comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri de reguli: i) de repetiție (prin pronominalizări, substituție lexicală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai degrabă pune o problemă decât o rezolvă, scriitoarea trecând dincolo de ideea acordului între formă și realitatea prezentată. Fie că privește trecutul, fie că nu, fie că e declarat imaginar, fie că nu, limbajul nu poate decât să tindă către adecvare. De aceea sunt importante detașarea și implicarea personală, observate întâi de S. Iosifescu 20, apoi de Angela Cismaș, care a deosebit, urmând modelul lui Philippe Lejeune, felurite variante de pact autobiografic și de funcții ale lor în Labirintul lumii: mai
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ca mod de concepere în sistem a acțiunilor practice. Ele se pot concretiza într-o strategie (resurse, metode, procedee, tehnici, mijloace, forme de organizare, moduri de relaționare, de coordonare, de reglare) sau într-o combinare dinamică de alternative strategice, pentru adecvare la finalități, context, situații, experiențe, abordări. Metodologia nu o putem limita la unul sau la câteva dintre aceste elemente operative componente (precum confuzia cu studiul și folosirea doar a metodelor), mai ales în fața așteptărilor puse acum în fața formării-dezvoltării educaților. Ea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
apare educatorului practician decât ca o succesiune teorie-practică, pe bază de acțiune-cercetare, o sursă pentru aprofundarea profesionalizării, pentru înțelegerea rolului și a parteneriatului, a câmpului de comunicare și colaborare, pentru abordarea procedurală a unei sarcini complexe, pentru depășirea obstacolelor, pentru adecvarea și realizarea unei coerențe, dar și a independenței în acțiune. De fapt, dacă acesta acționează în spiritul altei paradigme alternative postmodernismul, el va promova gândirea divergentă, critică, reflexivă, va formula ipoteze alternative de soluționare a limitelor educației școlare curente, va
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a cunoașterii în dinamica ei, cere o atenție sporită pentru noile obiective de natură formativă (capacități, competențe, atitudini), corespunzător cu crearea mediului, contextului pedagogic favorabil acestor activități, mai ales acum și diferențiate. Cercetări pedagogice variate completează mereu paleta avantajelor adecvării la realitatea situațiilor educaționale a noii paradigme, chiar pornind cu clarificarea mediului, contextului specific. Acesta (Kovalchick și Dawson, 2004, pp. 401-402) poate susține o învățare focalizată pe angajarea educatului cât mai complexă, pentru a înțelege cât mai bine sarcina, dacă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum să se rezolve, implică ideea de proiectare a acțiunilor ce urmează a fi folosite în realizarea unui scop, sarcini, situații. Sau se referă la organizarea acțiunilor sau la afirmarea atitudinilor necesare realizării acestora sau indică procedurile de folosit prin adecvare la acestea. Dar este importantă pentru metodologia practică și includerea în problematica strategiilor, în formarea eficientă a competențelor de învățare și a determinărilor interne, care completează afirmarea noilor roluri ale educatului: metacogniția (văzută ca o competență de proces cognitiv), concepția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vehiculată și sintagma "evaluare sumativ-integrativă", ca două moduri esențiale de abordare a evaluării, în raport cu derularea procesului învățării centrate pe educat, de esență constructivistă. Evaluarea formativă oferă informații utile asupra evoluției educatului în timpul programului educațional (cu efecte asupra îndrumării sau a adecvării proiectului conceput anterior), pe când cea sumativ-integrativă oferă judecăți asupra valorii performanțelor obținute prin afirmarea finală a competențelor și a valorii programului desfășurat, în raport cu criteriile precizate. Potrivit lui Ph. Perrenoud (1999, pp. 5-6), evaluarea nu este "o tortură medievală", ci o invenție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fi definită ca un cadru de referință în controlul și interpretarea valorii achizițiilor (lat. ex-valuere a extrage valoarea), apreciindu-le la un moment dat, oferind un ansamblu de informații suficient de pertinente, valide și fiabile asupra lor. Examinează gradul de adecvare între ansamblul informațiilor și ansamblul criteriilor adecvate a obiectivelor fixate în timpul învățării, pentru a pregăti, a lua o decizie argumentată în consecință (Roegiers, 2004b, pp. 43-44). Complexitatea determinărilor evaluării ca (macro)paradigmă și etapă a procesului educațional, a diversității conținuturilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
instituțiilor Vestului, o serie de trăsături care ar caracteriza la modul general postmodernismul: "Reprezentarea vieții sociale ca text; ridicarea textului și limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Am folosit o analiză cluster tip ierarhic, cu o grupare realizată pe variabile, metoda Ward. Soluția este stabilă, rezultate similare se obțin și dacă utilizăm metoda BAVERAGE. Rezultate similare obținându-se și dacă utilizăm metoda scalării multidimensionale (coeficientul ce măsoară adecvarea la date Normalizes raw stress = 0,005, iar coeficientul de similaritate Tucker = 0,99). Aceleași soluție cu aceleași două dimensiuni rezultă dacă utilizăm metoda analizei factoriale. 20 Diferențele semnificative pentru p = 0,000 se regăsesc între: tradiție-stimulare, securitate-stimulare, și conformism-stimulare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dezvoltare psihică la care a ajuns elevul. Din această perspectivă, ea Îmbracă formă succesului școlar. Schematic, relația dintre aceste concepte s-ar putea reprezenta că În figură următoare: EFICIENTĂ PROCESULUI DE ÎNVĂTĂMÂNT Putem defini succesul școlar că exprimând gradul de adecvare dintre nivelul dezvoltării psihofizice a elevului și solicitările obiective ce i se adresează În procesul de Învățământ. Detaliind, vom spune că succesul școlar / reușită la Învățătură va desemna concordanță ce se stabilește Între solicitări și nivelul dezvoltării psihofizice a elevului
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]