10,786 matches
-
pe descărnata mînă marxistă? Trec, încîntat, pe lîngă stenicul World Trade Center și mă opresc din loc în loc, îngîndurat, să pun cîte ceva în palma întinsă. Atît. 30 martie Poanta mileniului pare a fi disponibilitatea lui Putin ca Rusia să adere la NATO. Nu știi ce să apreciezi mai mult aici: gluma sau cinismul. E de înclinat, mai degrabă, spre varianta secundă, avînd în vedere că KGB-ul n-a prea știut de glumă, ba, s-a întrecut pe sine în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu mai spun. Pentru că, în cazul nucii de cocos, cartea e dușmanul ereditar al chiar existenței sale, nu numai al picturii, pe care, din păcate, a și părăsit-o. Apropo de cei care vin din urmă. Chiar dacă unii fete, băieți aderă la stilul nucă de cocos, o fac, sînt convins, din aliniere distrată la moda zilei. E adevărat, n-am surprins încă la nici unul din ei că ar fi pîndiți de morbul "ereditar" al lecturii, dar dialogurile cu acești căutători (și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de uzine franceze. Acest „ajutor” trimis Spaniei republicane l-a indignat pe regele Carol al II-lea. De asemenea, Titulescu a combătut și acea convenție internațională, semnată de Franța și Marea Britanie, care privea neintervenția în războiul civil spaniol, la care aderase și România, conștientizând pericolul unei atitudini pasive față de valul revizionist german. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a securității colective. Această inițiativă avea la
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
implied author]. EUL SECUND AL AUTORULUI, masca, sau PERSONA, așa cum sînt ele reconstruite din text; imaginea implicită a unui autor în text, considerat a fi în spatele scenei, responsabil de ce se întîmplă, ca și de valorile și normele culturale la care aderă (Booth). Autorul implicat al unui text trebuie deosebit de AUTORUL său real. În primul rînd, același autor real (Fielding, Sartre) poate scrie două sau mai multe texte, fiecare din ele transmițînd un tablou diferit al unui autor implicat (Amelia și Joseph
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
același cadru instituțional, același conținut formal (programă, manual), același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează una sau alta dintre dimensiunile comunicării - cea informativă, cea relațională, cea pragmatică etc. -, creând premise de răspuns complementar din partea elevilor sau a cadrului instituțional în care activează etc. Pe lângă cele analizate până acum, se pot
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua obligația de „a subscrie la toate principiile și dispozițiile atingătoare de Uniunea telegrafică austro-germană, potrivit convenției și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o ședință a Sfatului Administrativ prezidată de domn, s-a hotărât aderarea Moldovei la Uniunea telegrafică austro-germană: „iar de acum înainte se vor aplica întocmai regulele cuprinse în zisa convenție în a lor întindere. La 30 noiembrie 1855, Moldova a aderat și la cel de-al treilea tratat adițional al Uniunii austro-germane, încheiat la München, la 29 mai 1855, iar la 17 ianuarie 1856 guvernul de la Iași a decis să-și dea adeziunea la o nouă convenție internațională, încheiată între Uniunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitolul V al acestei cărți vom evidenția detaliat anumite aspecte referitoare la categoriile de populație care pot practica joggingul (copii, adulți, vârstnici, femei, bărbați) și la modalitatea prin care aceste categorii pot alerga, în funcție de caracteristicile categoriei din care fac parte. Aderăm la ceea ce mulți autori din literatura de specialitate (care abordează ca subiect joggingul) afirmă și anume: alergarea este o componentă esențială a jocurilor copilăriei, o motivație competițională a adolescenților și tinerilor, dar și o sursă de tinerețe a adulților și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
trebuie controlat într-o anumită măsură, astfel încât el să ofere individului numai acele efecte pozitive, dorite și „planificate”. Autori ca Williams, C., Moore, C., (1983), Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), O’Conner, B., & colab. (2002) etc., (la a căror opinie aderăm și noi), susțin că întrebarea care ar trebui să se pună, în cazul pasionaților, nu ar fi „cât de mult este de ajuns să alergăm?”, ci „cât de mult este prea mult?”, deoarece există clar riscul ca efectele de fitness
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Producătorii curelelor antiderapante din material textil au asigurat beneficiarii de faptul că nu vor simți nici o jenă în timpul alergării pe zăpadă, datorită faptului că materialul textil, după numai câțiva pași de alergare, se adaptează la specificul tălpii pantofului sport și aderă astfel încât nu perturbă tehnica contactului cu solul (aceasta poate fi influențată, în opinia noastră, mai mult de stratul de zăpadă, care are și el rolul său în influențarea tehnicii de alergare). Fig. nr. 204 - Pantofi sport cu cele două variante
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
România se putea afla în situația "intrării Europei în România"37 și dezvăluirea unei situații de completă nepregătire a țării, adică de imposibilitatea funcționării optime în Uniune. În 1995, Bucureștiul a decis transmiterea la Bruxelles a solicitării oficiale de a adera la Uniunea Europeană. Tot atunci, considerându-se că pregătirea pentru aderare necesita un efort național, partidele politice și mediul academic au acceptat să coopereze pentru elaborarea "Declarației de la Snagov", un document strategic care răspundea Strategiei de preaderare, lansată de Uniunea Europeană (Essen
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ianuarie 2007. Pentru aceasta s-a propus ca finalizarea negocierilor de aderare să se realizeze în 2004,82 în așa fel încât anii 2005-2006 să fie dedicați semnării Tratatului de Aderare, ratificării lui, precum și definitivării pregătirii interne, astfel încât România să adere, la data stabilită, în condiții optime, pentru a satisface așteptările cetățenilor la întâlnirea cu Uniunea Europeană. Pornind de la realitatea existentă a diferențierii, strategia de negociere a aderării României a introdus și ținte intermediare (anuale) care aveau menirea să accelereze progresul intern
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cei cinci ani cât au durat negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană, cetățenii care au înțeles sensul și complexitatea acelor negocieri și-au pus întrebarea dacă ele vor reuși. Iar "a reuși" însemna dacă România va fi capabilă să adere la Uniunea Europeană. Așadar, ne asociem acelora care consideră că rezultatul principal care se putea obține din negocierile de aderare era atingerea obiectivului strategic al acestui tip de negocieri aderarea României la Uniunea Europeană, în termenul pe care și l-a propus
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect. Decizia Consiliului nr. 385/85, referitoare la înființarea unui Comitet consultativ pentru educație și pregătire în domeniul arhitecturii, urma să devină aplicabilă integral de la data aderării. Activități medicale și paramedicale România urma să adere la Acordul European pentru instruirea și formarea asistentului medical (instrument al Consiliului Europei), Legea de ratificare urmând a intra în vigoare în cursul trimestrului I al anului 2002. b. Dreptul de stabilire a persoanelor Legislația românească era parțial armonizată cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Stat Membru. Perioada de tranziție se putea finaliza la capătul celor 5 ani, dar ea putea fi prelungită cu încă 2 ani, excepțional, în acele state unde se constata serioase distorsionări pe piața muncii. Situația statelor candidate sau invitate să adere la UE, cu privire la perioada de tranziție menționată este evidențiată în tabelul următor: Țara Data deschiderii Data închiderii provizorii Perioade de tranziție solicitate de UE Bulgaria octombrie 2001 iunie 2002 Perioada de tranziție a fost acceptată. Cipru mai 2000 iunie 2001
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
1998. Acquis-ul comunitar în materia brevetelor de invenție a fost parțial transpus în legislația românească. La acea dată, legea română asigura un nivel de protecție similar celui existent în statele membre. Astfel, România a solicitat și a fost invitată să adere la Convenția Brevetului European, începând cu data de 1 iulie 2002. Se afla în curs de adoptare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1991, privind brevetele de invenție, în scopul preluării dispozițiilor Directivei 98/44, privind
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
capacitatea de a opri comerțul cu produse venind din regiuni specifice românești afectate de boli; > prevederi legale care vor permite autorităților veterinare românești să acționeze rapid, așa cum este prevăzut în cadrul sistemelor de control din cadrul Pieței Interne; > propunerea ca România să adere la sistemul ANIMO, cât mai curând posibil. UE a invitat România să furnizeze, în continuare, informații detaliate, inclusiv un plan și un calendar pentru implementarea practică a cerințelor UE, privind identificarea și înregistrarea animalelor, în special în ceea ce privește următoarele aspecte: > situația
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
zimbrul sălbatic; > pregătirile pentru procedurile de notificare comunitare și sistemul ADNS; > stadiul pregătirii în ceea ce privește planurile de contingențe; > stabilirea laboratoarelor naționale de referință și proiectele pentru folosirea laboratoarelor în alte țări UE. UE considera că ar fi bine ca România să adere la sistemul ADNS, în mod voluntar, cât mai curând posibil. Privitor la comerțul cu animale vii și produse de origine animală, UE a invitat România să întocmească un calendar pentru transpunerea și implementarea practică a cerințelor UE în acest domeniu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
1997, Comisia Europeană a conchis că era prematur să se pronunțe dacă România va fi capabilă să participe la zona EURO în momentul aderării; acest lucru depindea de o transformare structurală reușită, care îi va permite să atingă și să adere permanent la criteriile de convergență, fără ca aceasta să reprezinte o condiție pentru aderare. Comisia a mai arătat că legislația României nu era complet compatibilă cu reglementările UE și că politica cursului de schimb încă nu înregistra o stabilitate semnificativă. România
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
social bipartit. Pentru asigurarea unei capacități de dialog social la nivel european, se avea în vedere a se adopta, până la sfârșitul anului 2001, Legea patronatelor și a se intensifica eforturile pentru ca organizațiile patronale și sindicale reprezentative la nivel național să adere la organizațiile similare din Uniunea Europeană. În plan inter-sectorial și inter-ocupațional, prin descentralizarea deciziei administrative în domeniul raporturilor de muncă, partenerii sociali sunt implicați în coordonarea politicilor sociale privind formarea profesională, ocuparea resurselor umane, asigurările, asistența și protecția socială. În acest
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
anual, în perioada februarie - iunie. România a început să transmită la Secretariatul Convenției de la Rotterdam, privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice periculoase și pesticide care fac obiectul comerțului internațional, la care România a aderat, prin Legea nr. 91/2003, datele și informațiile cerute, conform prevederilor acestei Convenții. Zgomot Legislativ: * Legea nr. 503/26.11.2003, privind aprobarea OG nr. 71/28.08.2003, pentru modificarea și completarea Legii nr. 608/30.10.2001, privind
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Regimul produselor agricole, în zonele libere, diferea de regimul comunitar. * Pregătirea profesională la DGV se realiza prin Școala de Finanțe Publice, înființată în luna octombrie 2000. * La toate birourile vamale existau structuri de colectare și înregistrare a veniturilor. * România a aderat la Convenția internațională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, semnată la Geneva, la 21 octombrie 1982. * Existau protocoale de colaborare între DGV, IGP, Garda Financiară, IGPF, TAROM, DHL. * Procedura de vămuire rapidă, prin sistem informatic, era în curs de generalizare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Carta Națiunilor Unite; ==> continuarea activă a procesului de implementare a acquis-ului comunitar, alinierea progresivă la politicile UE, în special în ceea ce privește controlul exporturilor de arme, cu respectarea Codului de Conduită al UE în domeniul exportului de arme, la care România a aderat. Poziția României (2002) România accepta, în întregime, acquis-ul comunitar, în vigoare la 31 decembrie 2000 și declara că era în măsură să îl aplice la momentul aderării. România s-a aliniat la toate declarațiile, pozițiile și acțiunile comune la care
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
întărirea legăturilor între instituțiile statelor EFTA pentru crearea unei Piețe Unice și extinderea anumitor politici comunitare (transport, mediu, cercetare și dezvoltare, educație) spre țările EFTA. Elveția a fost singura țară EFTA care nu a semnat acordul AEE, iar Liechtenstein a aderat la AEE, în 1995. Banca Centrală Europeană = instituție comunitară, cu personalitate juridică proprie, creată în 1998. Din 1 ianuarie 1999, are responsabilitatea implementării politicii monetare europene, preluând această sarcină de la precursorul său Institutul Monetar European. Consiliul guvernatorilor și Consiliul Executiv
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
comunicare între Statele Membre și Comisie pentru cooperarea în domeniile politicii externe. Criteriile de aderare (criteriile de la Copenhaga) = au fost definite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga (iunie 1993). Ele recunosc dreptul țărilor din Europa Centrală și de Est de a adera la Uniunea Europeană, după ce au îndeplinit trei criterii: (a) criteriul politic instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectul și protecția minorităților; (b) criteriul economic existența unei economii de piață funcționale și capacitatea de a face
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]