1,628 matches
-
adipozitatea explică aproximativ 36% și 15% din variația acțiunii insulinice la concentrații fiziologice insulinemice, și respectiv la nivele maximale stimulate ale insulinemiei. O parte din diferențele în preluarea tisulară a glucozei insulin-mediată pot fi explicate și de tipul distribuției țesutului adipos. Într-un studiu prospectiv ce a cuprins subiecți predispuși la T2DM, obezitatea reduce acțiunea insulinei într-o mai mare măsură decât la subiecții fără această predispoziție genetică (40). Pornind de la acest rezultat se poate afirma că obezitatea potențează efectul genelor
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
asupra acțiunii insulinei. Pacienții cu obezitate centrală sunt mai insulinorezistenți decât cei cu obezitate gluteofemurală, cantitatea de glucoză preluată de țesuturile periferice corelându-se negativ cu masa adipocitelor intraabdominale. Explicația constă în particularitățile metabolice ale adipozității centrale (vezi tipurile de țesut adipos). Adițional, pacienții cu obezitate centrală au un număr crescut de fibre musculare albe cu un număr scăzut de capilare în mușchiul scheletic (21). O serie de factori au fost propuși pentru a explică relația obezitate-insulinorezistență, printre aceștia aflându-se AGL
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
de glucoză) către alte sectoare celulare. Întrucât funcția primordială a adipocitului este aceea de a depozita trigliceride, hiperinsulinismul, indus de insulinorezistența musculară și discreta hiperglicemie ocazionată de scăderea captării glucozei în mușchi, va realiza o condiție ideală pentru expansiunea țesutului adipos. Această expansiune (câștigul ponderal poate depăși uneori 5 Kg/an) nu ar fi posibilă dacă adipocitul nu ar fi sensibil la insulină. Rolul diabetogen al excesului ponderal survine puternic pe o a doua spirală diabetogenă, când masa adipocitară mult expansionată
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
hiperglicemiant; 2) al doilea este acela al suprasolicitării mari și prelungite a aparatului secretant β celular care trebuie pe de o parte să învingă insulinorezistența musculară și hepatică, iar pe de alta să secrete un exces de insulină pentru masa adipoasă suplimentară, care poate depăși 30% din masa tisulară inițială (din perioada normoponderală). În fine, dereglările metabolice profunde gluco-lipidice din principalele țesuturi consumatoare de energie, vor avea efecte negative asupra insulinosecreției, afectată prin mecanismul menționat al gluco/ hepatotoxicității. În aceste condiții
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
modestă a greutății corporale, comparativ cu rezultatele obținute la indivizii care anterior aveau un aport zilnic lipidic crescut (în special din S.U.A.). Aportul crescut de grăsimi alimentare conduce la rezistență centrală la acțiunea leptinei cu hiperleptinemie secundară și creșterea masei adipoase. Scăderea proporției grăsimilor din dietă determină ameliorarea parțială a semnalului leptinic cu reducerea secundară a apetitului și greutății corporale. Scăderea medie în greutate atribuită acestui tip de dietă este de 3-4 Kg, răspunsul depinzând de interacțiunea factorilor de mediu și
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
valorile tensionale). 8.1.2. Exercițiul fizic Activitatea fizică este un element terapeutic de primă importanță care trebuie, totuși, individualizat și adaptat la patologia asociată. Efortul fizic potențează scăderea în greutate indusă de dieta hipocalorică, reduce insulinorezistența și diminuă masa adipoasă intraabdominală. S-a observat că activitatea fizică limitează reducerea masei musculare indusă de unele diete hipocalorice (10). Numeroase studii au arătat că activitatea fizică reduce simptomatologia și riscurile tuturor comorbidităților asociate. În general se recomandă efectuarea de exerciții fizice de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
fost descoperit încă. În practica clinică sunt utilizate în prezent unele din următoarele medicamente: Sibutramina inhibă recaptarea serotoninei, norepinefrinei și dopaminei la nivel central. Inhibă apetitul și crește metabolismul bazal. Prin inhibarea serotoninei și noradrenalinei stimulează termogeneză la nivelul țesutului adipos brun (44). Trial of Obesity Reduction and Maintenance (STORM) a raportat o scădere în greutate de 9% sub sibutramină, scădere care persistă la 18 luni de la începerea terapiei (60). Medicamentul determină și o reducere semnificativă a HbA1c la pacienții cu
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
și un ADO. Locuiește la casă cu o fiică și un fiu (în cadrul unui complex de locuințe, având propria locuință), este îngrijită de către o persoană străină. Clinic la internare: 47 kg, 1,55 m, tegumente palid-icterice, limbă depapilată, eritematoasă, țesut adipos slab reprezentat, cardiac - suflu sistolic pluriorificial, pulmonar - raluri crepitante bazal bilateral, tranzit intestinal încetinit, s-a montat sonda urinară pentru monitorizarea diurezei cu evacuare a 500 ml urină normocromă, limpede. Paraclinic: Hb 4,1 g/dl, trombocite 48.000/mm
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
de conducere sau țesutul nodal. De regulăele formează fascicule (când sunt separate de țesutul muscular printr-o teacă conjunctivă), dar pot fi întâlnite și izolat (când se găsesc în continuitate cu celulele musculare). Epicardul este un țesut conjunctiv fibroelastic și adipos, vascularizat de către vasele coronare și inervat de către plexuri nervoase vegetative. Epicardul este limitat la exterior de mezoteliu (strat unic de celule aplatizate) care permite filtrarea unui lichid seros. Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Simte că poate să meargă mai științific și mai rodnic mai departe, ceea ce a și realizat. Rigoarea experimentală se unește cu cea ideatică într-o sinteză științifică ce-i aparține structural. Investighează laringe, esofag, intestine, căi biliare, plămâni, țesuturi musculare adipoase, tulburări clinice, anomalii localizate prin autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică la Veneția, în 1761, capodopera sa și primul tratat de anatomie patologică, intitulat De sedibus et causis morborum per anatomen indigatis (Despre locul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
organismului Apa este constituentul major al tuturor componentelor organismului. Cantitatea totală de apă corporală este în medie de aproximativ 60% din greutatea corporală la bărbații adulți și aproximativ 50% la femeile tinere. Diferențele înregistrate se datorează distribuției diferite a țesutului adipos, care conține o cantitate minimă de apă (10%). Pe măsură ce persoanele avansează în vârstă, au tendința de a acumula grăsime și de a pierde masă musculară, de aceea conținutul lor hidric se reduce cu vârsta (fig. 107). Apa corporală totală este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
eventual atingând un nivel de 20 de grame pe zi, ceea ce explică scăderea eliminărilor de uree urinară la 2-4 grame pe zi. Cea de a treia sursă pentru neoglucogeneză este reprezentată de glicerol care provine din trigliceridele mobilizate din țesutul adipos. Acestea vor fi scindate în glicerol, care este preluat de ficat și utilizat pentru neoglucogeneză, și acizi grași liberi care pot fi utilizați ca atare ca sursă de energie (cord, rinichi, mușchi scheletic, ficat) sau sunt preluați de ficat și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
înălțime (comparate cu nomograme); stabilirea greutății în dinamică: se apreciază scădere ponderală semnificativă o pierdere în greutate mai mare de 5% într-o lună sau 10% în 6 luni; grosimea pliului cutanat la nivelul tricepsului (index al depozitelor de țesut adipos se compară cu nomograme); circumferința brațului, la nivelul treimii medii (index al masei musculare scheletice se compară cu nomograme); indexul creatinină-înălțime (index al turn-over ului proteic la nivelul musculaturii scheletice). Parametri biochimici cei mai importanți se referă la metabolismul proteic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
medie 3 l apă/zi, iar corpul său are un conținut de 60-70% apă. Un pom evaporă aproximativ 200 l apă/zi. 2.În organismele vii, apa este conținută în formă: intracelulară (50%), interstițială (15%) și circulantă (5%). 3.Țesutul adipos și oasele conțin 33% apă, mușchii 77%, plămânii și rinichii 80%, substanța cenușie 85%, iar lichidele biologice: plasma 90%, saliva 99,5%. 4.Un om adult, cântărind 70 kg conține apă într-un procent de 65-70% din greutatea sa, adică
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Una dintre explicații este legată de riscul crescut al acestor pacienți pentru aritmii ventriculare (15). Toate aceste rezultate trebuie privite însă și analizate în context individual, cu atât mai mult cu cât este recunoscut faptul că nu cantitatea de țesut adipos acumulat în exces este importantă, ci mai ales disfuncțio - nalitatea acestuia, în sensul prezenței acelor adipocite active metabolic, ce secretă adipo - citokine cu efecte nefavorabile la nivel cardiometabolic (16). În același sens, s‑a sugerat existența unor căi biologice protective
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
totale și a compoziției corporale. Masa slabă scade cu aproxi - mativ 15% începând din a treia decadă de vârstă până la a opta decadă, dar scăderea consu - mului energetic nu este corelată cu diminuarea aportului decât la vârste extrem de înaintate. Țesutul adipos are tendința de a se localiza preponderent la nivel central, perivisceral, atât la bărbați, cât și la femei, în acest din urmă caz mai ales postmenopauză (18). Din punctul de vedere al evaluării antropometrice, există particularități la vârstnici care individualizează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
tența unei relații directe între IMC și mortalitate, relație care se modifică odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, după 65 de ani relația dintre IMC și mortalitate se estompează, chiar se inversează în anumite situații, sugerând existența efectului protectiv al țesutului adipos la vârstnici (18). Proiectul SCOPE (Systematic COronary Risk Evaluation) a avut drept scop principal evaluarea relației dintre IMC și riscul coronarian la ambele sexe și în diferite grupe de vârstă. În acest sens, au fost analizate 12 studii de cohortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
balanță cu parametrii de calitate a vieții dependenți de greutate, cu deteriorarea capacităților fizice și nu numai, asociate cu obezitatea. Un alt parametru de evaluare clinică este reprezentat de circumferința abdominală (CA) ce aduce informații privind dispoziția excesului de țesut adipos. Acumularea la nivel abdominal, perivisceral, este asociată cu un risc crescut de morbi‑mortalitate, mai ales de cauză cardiovasculară. La vârstnici, acest parametru pare să aibă o importanță particulară, având în vedere modificările compoziției corporale, și este demonstrată creșterea țesutului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
Acumularea la nivel abdominal, perivisceral, este asociată cu un risc crescut de morbi‑mortalitate, mai ales de cauză cardiovasculară. La vârstnici, acest parametru pare să aibă o importanță particulară, având în vedere modificările compoziției corporale, și este demonstrată creșterea țesutului adipos visceral comparativ cu adulții tineri, la aceeași valoare a circumferinței abdominale (31). Pentru acest parametru sunt definite 3 categorii dependente de sex, de evaluare a riscului odată cu creșterea circumferinței abdominale (tabelul 5.1). Una dintre cele mai complexe treceri în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
confirmă faptul că, în cazul populației vârstnice, evaluarea corectă antropometrică și a factorilor de risc pentru morbi-mortalitatea cardiovasculară trebuie să includă, pe lângă determinarea IMC, și măsurarea circumferinței abdominale. Argumentul este că CA reprezintă un parametru al distribuției excesului de țesut adipos, indicator al adipozității viscerale, pentru care s-a demonstrat o asociere mai mare cu mortalitatea generală sau specifică la vârstnici, indiferent de valoarea IMC (42), alături de evaluarea compoziției corporale. O altă modificare fiziologică în sistemului vascular al persoanelor vârstnice este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
crescute de evenimente coronariene (43). Valoarea IMC, sexul masculin, dar și vârsta reprezintă principalii factori ce influențează conținutul de calciu la nivel coronarian. Deși anomalia metabolică principală asociată cu riscul cardiovascular crescut este dispoziția viscerală, intraabdominală a excesului de țesut adipos, în literatură este amintită și importanța țesutului adipos pericoronarian, care ar exercita un efect adițional (44). Ca urmare, pentru unii autori nu există cu adevărat acest așa -numit „paradox al obezității”. Importantă este nu doar dispoziția excesului de țesut adipos
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
masculin, dar și vârsta reprezintă principalii factori ce influențează conținutul de calciu la nivel coronarian. Deși anomalia metabolică principală asociată cu riscul cardiovascular crescut este dispoziția viscerală, intraabdominală a excesului de țesut adipos, în literatură este amintită și importanța țesutului adipos pericoronarian, care ar exercita un efect adițional (44). Ca urmare, pentru unii autori nu există cu adevărat acest așa -numit „paradox al obezității”. Importantă este nu doar dispoziția excesului de țesut adipos, ci și modificarea compoziției corporale de-a lungul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
adipos, în literatură este amintită și importanța țesutului adipos pericoronarian, care ar exercita un efect adițional (44). Ca urmare, pentru unii autori nu există cu adevărat acest așa -numit „paradox al obezității”. Importantă este nu doar dispoziția excesului de țesut adipos, ci și modificarea compoziției corporale de-a lungul vieții, aspecte interpretate diferit în funcție de caracte - risticile fiecărui individ în parte (45). Unii autori sugerează faptul că un element important al evaluării riscului cardiovascular la vârstnici este evoluția ponderală, și nu neapărat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
mortalității și a riscului de boală cardiovasculară se regăsește în grupul ce a evoluat cu scădere ponderală, de la suprapondere în viața adultă la normoponderal la vârste înaintate (46). În lumina tuturor acestor date, se poate spune că excesul de țesut adipos central și pierderea de masă slabă sunt elemente ce par a avea o importanță mai mare comparativ cu simpla valoare a IMC în determinarea riscului de morbi-mortalitate asociat cu obezitatea la vârstnici. Definirea practică a „obezității” la această categorie de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]