2,048 matches
-
și chicotind Împreună până la lacrimi. În prezența lui, Însă, se prefăceau afectate de critici - „Vai, vere Henry, cât ești de nendurător!“, „Ne-În-durător, Rosina“ - și resimțea o oarecare plăcere subtilă În a le admonesta. Găsi peisajul din Suffolk, cu satele sale adormite și estuarele pline de păsăret, atrăgător În felul său liniștit, lipsit de ostentație și, categoric, foarte potrivit pentru mersul cu bicicleta pe vreme uscată. Un timp, cochetă cu ideea de a-și căuta o locuință În zonă, dar decise că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
el bicicleta și făcuseră excursii destul de lungi În mlaștinile Romney, un ținut desăvârșit adaptat acestui sport - kilometri Întregi de drumuri plate și necirculate, care se unduiau printre câmpurile pe care pășteau oi și duceau către orășele sau sate vechi și adormite, cu biserici extraordinare, una cu dimensiuni de catedrală În micul Lydd și alta parcă desprinsă dintr-un basm, cu obloane la ferestre și o turlă conică, separată de corpul principal și construită din lemn, În Brookland. Dar cea mai memorabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ceva ce, conform unor sugestii, începea să devină palpabil și promitea mai mult decât ceea ce putea să-i ajungă mădularului meu în permanență pregătit, după măsura lui Caravaggio. După aceea, gol. Însingurare cultivată cu savoare. În urmă rămânea pofta, când adormită, când din nou cât se poate de trează. Ea a supraviețuit perioadei mele de auxiliar la Luftwaffe, perioadă care, în ceea ce privește viața din barăci în ținutul pustiu al portului, departe de casă, se regăsește în romanul Ani de câine: prin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
din nou să atragă cu lucirea lor argintie. Poate că fânul adunat în clăi ne momise încă de la venire cu oferta lui. Acum mi se părea că mireasma câmpului cosit sporise în intensitate. De îndată ce am știut că gara, împreună cu tovarășul adormit și cu proviziile adunate, se afla la o aruncătură de băț în urmă - sau am avut nevoie de mai mult timp? - am și abandonat căruciorul gol și ea m-a luat de mână. Amândoi am fost atrași în afara drumului, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
destul de lung înapoi, cineva și-a mirosit degetele de la mâna stângă, de parcă ceea ce cu câteva minute înainte fusese încă la îndemână ar fi trebuit trecut numaidecât în zestrea memoriei. Când m-am așezat în sala de așteptare lângă tovarășul meu adormit, a cărui față Inge o zgâriase, încă mai simțeam pe mine mirosul ei și acela al clăii de fân. Iar apoi, când mergeam deja cu prada noastră spre Bad Kreuznach, Kongo a rânjit fără încetare, binedispus, dar nu a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
muncă, penisul meu oricum independent de mine și pe deasupra ușor irascibil devenea semirigid sau chiar tare de-a binelea. Abia despovărat la schimbarea tramvaiului, îmi făcea pantalonii să se întindă. Nici măcar printr-o evadare intensă, în gând nu se lăsa adormit. Sătul de supa matinală de griș cu lapte, simțeam cum începea să roadă acum, violent, cealaltă foame. Și asta zi de zi. Tot mereu eram jenat și stăpânit de teamă că chestia aia țeapănă ar putea fi observată, simțită ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de ce s-a inundat. — Ce știi de Harry? — Cred că și el a suferit un șoc. Ați avut noroc că amperajul n-a fost mai mare, altfel erați acum prăjiți amândoi. În fine, Harry zace pe podea În C, ori adormit, ori inconștient. Ai putea să arunci o privire. N-am vrut să risc să-l mișc și de-aia l-am lăsat acolo. — S-a trezit? Ți-a spus ceva? — Nu, dar pare să respire normal. Și culoarea pielii e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Doar sfera. Lustruită, perfectă, imobilă. O mai privi o vreme, dar nu era nimic de văzut. — Norman, dacă deschid acum trapa, ai să cobori liniștit? — Da, Beth. Oftă și se reașeză În fotoliu. Cât timp ar fi urmat să stea adormit? Ceva mai puțin de șase ore. Era bine. În tot cazul, Beth avea dreptate: trebuia să se predea. — Norman, de ce te uiți la banda aia? Privi iute În jur. Era pe undeva vreo videocameră care Îi permitea lui Beth să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ce păcăleală: să pornești în căutare. Pe o cale care îmbătrînește odată cu harta și se abate de la sine. Să pornești către o țintă care, ea însăși, îmbătrînește și se schimbă înăuntrul tău, tu cel de ieri, de mîine. Căutîndu-ți sinele adormit, să crezi ca Diogene că umbli după un om!... Iată-mă: sînt V. tînăr, aflînd și crezînd cum că ești ceea ce vrei cu adevărat să fii, că ți se va da numai ceea ce dorești sincer înăuntrul tău. Zîmbesc ca și cum aș
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
gestu-i divin, unde trupul de zori îl prefăcu în legenda vie, unde versurile devenise și ele legende de AER dorit. Dintre mine și timp doar sufletul lui de iubire îmi așterne uitarea pe o iarnă de doruri printr-un POEM ADORMIT. Dar, poemul, revine și caută mereu, o altă ordine, unde evidențierea unui NEANT DE VISARE e această verbală tăcere, ruptă din mine pe un ASFINȚIT GLACIAL CE MĂ DOARE. DEMIURGUL ÎL TERMINĂ, prin trupul lui de iubire flămând, unde căutarea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ocazia să-i ard una în stomac lui Denise sau să-i învinețesc ochiul lui James, dar nu mai visam să mă furișez în cuibul lor de nebunii și să torn un cazan imens de ulei clocotit peste trupurile lor adormite. Ceea ce, credeți-mă, era un progres. Așa că, însângerată și cocoșată, dar nu chiar atât de cocoșată, m-am decis să mă relansez în lume cu un minimum de trâmbițe. În timp ce alunecam în brațele somnului, am mulțumit pentru tot ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
conduce?“, „Ne-am rătăcit“, „Asta nu face parte din fișa noastră de post“, „Faceți demarcajul!“ și alte asemenea plângeri au putut fi auzite. M-am grăbit sus s-o văd pe Kate. Kate era în pătuțul ei, hrănită, schimbată și adormită. N-avea nici o grijă. Îngerașul! A pufnit pe nas, mulțumită, de mai multe ori, mișcându-și, prin somn, piciorușele ei roz și grăsuțe. Șocată, am realizat ce norocoasă eram. Acea superbă ființă umană în miniatură era copilul meu. Eu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
un ziar. Arăta de parc-ar fi stat acolo de mai multe zile. M-a dus acasă într-o tăcere neașteptată. Singurele sunete au fost fâșâitul ștergătoarelor de parbriz și ploaia care bubuia pe acoperișul mașinii. Am trecut prin suburbiile adormite și, într-un final, taxiul m-a depus în fața casei. Care era cufundată în întuneric. I-am mulțumit politicoasă taximetristului că mă adusese acasă. El mi-a mulțumit politicos pentru suma de bani pe care i-o înmânasem. Și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
la nimic. Decât la niște scenarii în relanti al căror subiect erau niște crime brutale. Dar era luna iunie, iar vremea devenise, dintr-o dată, foarte frumoasă și caldă. Uneori, când eram numai cu Kate în grădina din spatele casei, pe jumătate adormită, cu soarele pe față, relaxată, atunci când poate c-ar fi trebuit să mă gândesc la James, mintea mi-o lua razna în direcția lui Adam și-așa îmi aduceam aminte cât de dulce fusese și cât de minunat mă făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
meteorologică. Într-o seară, complet Înnebunit că nu poate scrie, Turturro o cheamă-n ajutor pe secretara celebrului scriitor etilic, ea vine, noaptea trece, și, dimineața, Fink se trezește tocmai la timp ca să vadă cum de sub trupul femeii ce părea adormită Începe să se lățească o baltă de sînge. Panicat, o Întoarce cu fața-n sus și descoperă că secretara nu era atît adormită cît mai ales măcelărită cu metodă. Urlă. Tace. Se ascunde. În cele din urmă Își cheamă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu Sy. Sy e mică. Citește (și) poezii, scrie, ascultă muzică de frică ea e mică a stat cândva, demult (mult) într-o debara care s-a mutat definitiv în mintea sa seara stă cu fruntea lângă fruntea copilului ei adormit (acum se poate zice în sfârșit că Sy s-a liniștit copilul e neînchipuit de frumos - o fetiță care zice c-o iubește ca pe-o pană păniță pană-păniță). Au plecat toți. Profy își trage sufletul și se gândește la
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
o țigară și tot la ea se gîndi. Văzuse crima: avea șaisprezece ani și nici o șansă s-o Împiedice. Bătrînu’ venise acasă. Probabil că luase În seamă avertismentul rostit de fiul său: dacă te mai atingi de mama, te omor. Adormit, i-a pus cătușe la mîini și la glezne. CÎnd s-a trezit, l-a văzut pe nenorocit omorînd-o pe maică-sa În bătaie cu un levier. A urlat pînă n-a mai putut scoate nici un sunet. A stat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de pe vreuna din oglinzi. Nu știa ce semnificație are obiceiul acesta. Dar ca și cum s-ar fi temut să se vadă în oglindă, în viață și continuând să facă gesturile pe care de atâția ani le făcea în fiecare dimineață, aproape adormit, cu ochii cârpiți de somnul ce va dispărea cu totul doar când se va afla în stradă, ca și cum s-ar fi temut să-și vadă pur și simplu chipul, într-un fel străin: părul castaniu, moale și lung pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
era uruitul traficului sau al avioanelor care treceau pe deasupra, ci cântecul unui măcăleandru care întâmpina lumina firavă a dimineții din vârfurile copacilor de sub fereastra dormitorului meu. ...L’oiseau chante avec ses doigts. Une fois... Apoi zăceam în pat, pe jumătate adormit, pe jumătate treaz, pândind pașii poștașului pe scară. Dintr-un motiv oarecare, nu mi-am pierdut niciodată credința, încă de când eram mic, în puterea scrisorilor de a-mi transforma existența. E suficient să zăresc un plic pe preșul din fața ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
explorez clădirile de unul singur: nu uitam niciodată să arunc o privire vițeilor - animalele mele preferate - și să mă cațăr pe clăile de fân din fundul celui mai mare hambar, unde erau întotdeauna o mulțime de pisici tigrate slabe și adormite. Mă întindeam pe fân lângă ele, nedumerit de misteriosul mecanism al torcăitului lor și hipnotizat de rânjetul impenetrabil care mă făcea să le invidiez pentru visele lor. Pe atunci, eram îndrăgostit de o fată pe nume Susan Clement, care stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în mod ciudat, m-am pomenit că îi priveam fața - fața pe care o văzusem zilnic în ultimele două zile, și nu corpul care mi se oferise în mod miraculos privirilor în acele clipe prețioase, neîngăduite. Poate că fața aceea adormită avea ceva mai intim, mai tainic chiar și decât trupul ei gol. În stare de repaos, cu buzele ușor desfăcute și pleoapele închise, care păreau să sugereze o profundă concentrare asupra unui obiect lăuntric îndepărtat, Joan era surprinzător de frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
grabă? Putea fi cu siguranță eliberat pe cauțiune și întâlnirea noastră putea fi amânată până ce se întorcea în intimitatea apartamentului lui. Oricum, n-aveam de unde să știu și mi-am petrecut restul nopții cugetând la această nouă perspectivă, pe jumătate adormit, într-o stare de agitație, întreruptă abia după câteva ore de primele raze ale soarelui de iarnă. 2 Părea să ne fi luat aproape toată dimineața să ajungem la secția de poliție cu autobuzul. Fiona nu va avea problema asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pomeni singur în pat sau când îl va cuprinde un somn și mai adânc și se va cufunda într-un nou vis de pustietate și rătăcire. Dar nu s-a întâmplat. Dragostea lor a durat mult, a fost lentă și adormită și deși uneori nu făceau altceva decât să stea întinși, moțăind încolăciți, aceste pauze de nemișcare ghemuită făceau parte dintr-un singur moment, perpetuu și lipsie de efort, în timpul căruia se afundau și se trezeau din somn, se legănau încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nou, a sunat, cu un țârâit persistent, celularul pe care Îl adusesem cam Împotriva voinței după mine. — Alo? am zis eu energic, de parcă nu aș fi zăcut goală pe o masă, unsă cu ulei pe tot corpul și pe jumătate adormită. — Ahn‑dre‑ah. Schimbă‑mi programarea pentru coafură și machiaj cu o oră mai devreme și spune‑le celor de la Ungaro că nu pot să vin diseară acolo. O să merg la un mic cocktail și vreau să vii cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
-i asta? — La mulți ani, iubito, spuse Kay, punînd o tavă pe marginea patului și aplecîndu-se s-o sărute. Fața lui Helen era uscată, caldă și moale, frumoasă, Într-un cuvînt; părul Îi era puțin electrizat, ca la un copil adormit. Stătu Întinsă puțin, clipind, apoi se săltă mai sus În pat și-și trase perna la ceafă. Făcu aceste mișcări destul de anapoda, nefiind total trează, iar cînd căscă, Își puse mîinile pe față și-și duse degetele la colțurile ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]