55,287 matches
-
în tăcere, toată lumea rămînînd încredințată că scrierea e neizbutita. Cu mult înainte de Rebreanu, Slavici zugrăvise puternic sufletul țăranilor de peste munți și cu atîta dramatism încît românul este aproape o capodoperă". Aș propune aici un amendament. Să eliminăm acel relativizant "aproape", afirmînd deschis că Mara, ca român, este efectiv o capodoperă a prozatorului. Mara e o tînără femeie bănățeana, rămasă văduva cu doi copii, fata Persida (Sida) și băiatul Trică. Ca să-și asigure viața ei și a copiilor devine precupeața, în piața
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
că în România guvernele (că organizatoare ale alegerilor) au făcut de obicei parlamentele și nu invers. Iar lucrurile chiar așa s-au petrecut, daca judecăm după fapte. Tot Z. Ornea este însă cel care, cu un remarcabil simt al proporției, afirmă explicit că democrația românească a existat și nu reprezintă doar o proiecție în trecut a aspirațiilor noastre: "Din acest sistem al consultărilor electorale, mereu uzând de aceleași mijloace vexatorii și falsificatoare, ar reieși absența dimensiunii democrației în România. Ar fi
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
comune." Am făcut aceste precizări legate de alcătuirea volumul pentru că ele conțin, după părerea mea, cheia înțelegerii cărții, și totodată justificarea importanței ei. Cele două texte adăugate de Marius Ghica au o valoare documentara, înainte de orice. Aș merge mai departe afirmînd că întreg volumul are în primul rînd valoare documentara. E posibil ca retorica lui Valéry să pară vetusta astăzi, patosul lui ușor excesiv, ideile de o generalitate prea mare, raționamentele făcute în salturi prea înalte pentru o epocă în care
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
după Revoluția franceză. În practică, aceasta ideologie solicită exercitarea unui control suveran (deseori totalitar) asupra unui teritoriu pe cât posibil continuu, cu granițe bine definite și locuit de o populatie omogena, care să formeze majoritatea corpului civic. În acest sens, Mazzini afirmă: ăun stat pentru fiecare națiune și întreaga națiune într-un singur stat.ă O altă caracteristică a naționalismului este doctrina Statului-Natiune (ca entitate societala autosuficientă, bazată pe cosangvinitate și pe continuitatea de tradiții și de limbă) precum și ideea etnocentrismului (adică
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
entitate societala autosuficientă, bazată pe cosangvinitate și pe continuitatea de tradiții și de limbă) precum și ideea etnocentrismului (adică centrarea exclusivă pe propria etnie și, implicit, valorizarea negativă a celorlalte etnii, fapt care poate genera, în extremis, xenofobia). Se poate deci afirmă că naționalismul a încercat (și mai încearcă încă) realizarea unei iluzorii congruente între o națiune (definită din punct de vedere cultural și etnic) și un stat propriu. Acest lucru a fost și este imposibil însă de realizat, întrucât există efectiv
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
de colaborare cu serviciile secrete rusești, acuză cu ajutorul căreia PRM a putut să-și ia distanță, la momentul potrivit de principalul partid de guvernămînt. Acum, partidul lui Corneliu Vadim Tudor nu mai sufla o vorbă împotriva fostului președinte, dimpotrivă, își afirmă disponibilitatea unor alianțe pre și post electorale cu PDSR. Pentru a-și cîștiga credibilitatea, cu oferta să, PRM îl atacă pe actualul președinte acuzîndu-l că ar fi spion american. Probabil că ideea după care se ghidează liderul peremist făcînd acest
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
de instrument în mîna celor ce dețin puterea politică." Editorialistul folosește drept temei al acestei concluzii faptul că la cîteva ore după condamnarea generalilor purtătorul de cuvînt al PNȚCD Remus Opriș, a salutat sentința printr-un comunicat oficial în care afirma că, îl citam din nou pe directorul Adevărului, "Justiția și celelalte instituții abilitate să afle adevărul despre revoluția din decembrie 1989 și să stabilească vinovații au fost blocate pînă în 1996 de puterea politică de atunci (subl. Dumitru Tinu). Pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
în România de azi. * Cu un titlu spectaculos, Cincisprezece ani pentru trei zile, si cu un editorial în foileton, Cornel Nistorescu își declară și el neîncrederea în justiția română, la cel mai înalt nivel al ei, Curtea Supremă de Justiție, afirmînd că în privința lui Victor Athanasie Stănculescu nu există probe ca să fie condamnat pentru cele petrecute la Timișoara pînă la căderea lui Ceaușescu. În editorialul sau, Nistorescu readuce în discuție rolul jucat atunci de generalul Guse, asupra căruia și Ion Iliescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Iliescu așază azi răspunderea majoră de a fi executat ordinele lui Ceaușescu. Dar, se întreabă editorialistul Evenimentului, "De ce n-a făcut Ion Iliescu o asemeea declarație publică și în anii în care generalul trăia? Se temea de el? Știind ceea ce afirmă acum, de ce nu a cerut Parchetului să investigheze implicarea generalului și instituțiilor statului să își facă datoria? Avea această putere! Și totuși, Ion Iliescu vorbește abia acum, după moartea generalului!" Pe de altă parte, nu generalul Guse a fost ministru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Nu e de mirare că își aducea aminte de clasificările științei literaturii, obsesie chinuitoare efectivă a multor promoții studențești din București și care, expusă într-o carte, apărută, în patru volume în limba franceză, l-a determinat pe Croce să afirme, în volumul La poesia că profesorul român confundă estetică cu... zoologia. Amintirile despre București, unde s-a impus ca scriitor, revin de cîteva ori în aceste convorbiri scăparătoare. Își amintea, acut, atmosfera ideologică a anilor treizeci, din plasma căreia avea
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
apologetul lui". Apoi, creatorii teatrului absurdului, dintre care face parte și Eugène Ionesco, sînt o altă ipostază a avangardismului interbelic. Beckett, Adamov, Weingarten, Tardieu, Ghelderode sînt afinii recunoscuți ai lui Ionesco. Într-un loc, referindu-se la categoria de absurd, afirmă: "De îndată ce exista decalaj între ideologie și realitate, apare absurdul. Nu este același absurd, e un sentiment al absurdului practic, moral, nu al absurdului metafizic. Însă acest absurd pare voit de om. Poate că omul creează absurditatea istoriei, fiindcă nu se
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
putin, desi printre inițiatorii acestei mișcări literare, în afară de George Petcu, se aflau și prietenii săi cei mai apropiați: Ștefan Baciu și Laurențiu Fulga, care au supraviețuit jumătății de veac de "cultură socialistă", unul aflat în diaspora (Hawaii) și al doilea, afirmat ca scriitor de frunte și chiar vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Inițiativa înființării "Blocului" și a "Manifestului" sau aparține celor trei prieteni și colegi de facultate, urmărind un triplu scop prin această grupare, după cum se precizează în "apelul" adresat
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Cercului literar, n-au putut să-i afecteze unitatea spirituală." Întrebat de N. Prelipceanu de ce nu a publicat pînă la acea dată nici o carte, Ovidiu Cotrus se explică: Motivul trebuie căutat, în primul rand, pe plan subiectiv. Aș putea să afirm că, pentru mine, cuvantul vorbit spune mai mult decat cuvantul scris.s...ț În al doilea rand, fiecare lucru, după ce-l scriu, fiecare gand, după ce s-a articulat și este așternut pe hartie, îmi devine complet străin; atat de străin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
a reușit un împrumut convenabil de la Credit Swiss First Boston stîrnește, acum, adevărate chiote de victorie în rîndurile presei din România. Aceeași presă care, cum spune Horia Alexandrescu în CRONICĂ ROMÂNĂ, se întrecea în pronosticuri defetiste la începutul acestui an, afirmînd că România va intra în incapacitate de plată. Se pare ca dupa eforturile financiare ale țării noastre din ultima vreme, ratingul de țară pentru România va crește. Dar marea problemă socială pe care ar trebui s-o rezolve actualul guvern
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
a sa și accepta mai degrabă să piară creștinismul cu totul, decît să-și piardă dominația laică. Știu că mulți din înțelepții lumii acesteia vor întîmpină ideea noastră cu un zîmbet, clătinînd din cap; însă noi ne-o apărăm și afirmăm încă o dată că în Europa nu există o problemă mai greu de rezolvat că problema catolică; și că nu este, si nu va fi nici de acum încolo în Europa vreo dificultate politică și "socială" căreia să nu i se
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
aceea, blasfematorul A.M. Lazarev, care, din 1947, a ocupat înalte demnități "științifice", ce scria că în 1940, prin răpirea, de fapt, a Basarabiei, s-a înfăptuit reunificarea poporului moldovenesc și, apoi, ca autor al unei românofobe Istorii a RSS Moldovenești afirmă că Moldova e o țară istoric distinctă de România, cu o limbă proprie neromâneasca. Acest Lazarev, azi om bătrîn, continuă să-și susțină aberantele opinii, creînd, în jurul lui, o întreagă școală de istorici, printre care și V. Stați, autorul, în
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
Matcovschi, I. Hadîrcă, A. Busuioc, - care au apărat, în Basarabia, valorile românești - cu multe și mari riscuri - și continua să le apere. Referindu-se la românofobi - și azi puternic fortificați pe meterezele pseudoștiinței -, promoscovitii din Republică Moldova, dl M. Bruchis, afirmă că ei "recurg la o profanare a științei numai și numai în scopul de a împiedica surparea, năruirea triadei: glotonim (limba moldoveneasca), etnonim (moldoveni), toponim (Moldova), adică a pietrelor de temelie pe care au fost înălțate de dînșii toate tezele
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
triadei: glotonim (limba moldoveneasca), etnonim (moldoveni), toponim (Moldova), adică a pietrelor de temelie pe care au fost înălțate de dînșii toate tezele și teoriile istoriografiei și lingvisticii moldovenești". Acel Lazarev, ca și alții că el (de pildă amintitul V. Stați), afirmă că ei sînt internaționaliști, pe cînd filoromânii sînt naționaliști. Autorul nostru are grijă să clarifice sensul acestor concepte, acolo, în Basarabia, relevînd sensul patriotic al celui din urmă termen, care urmărește să restabilească adevărul științific al istoriei, readucînd lucrurile în
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
și Nicolae Dabija. Pe vremuri, arată autorul nostru, Ion Drută a îndeplinit, prin opera să, roluri pozitive. Dar, treptat, stabilindu-se la Moscova, sub raport politic Ion Drută a devenit duplicitar, depărtîndu-se, azi, de activismul național din tinerețe. Pe poziții, afirmă dl Bruchis, a rămas dl Nicolae Dabija, alăturea de un corp ponderos de scriitori adevărați, care își continuă, consecvent, militantismul (Aici aș aminti și grupul, admirabil că ținută modernă, al tinerilor scriitori din jurul revistei Contrafort). Pentru că dl Grigore Vieru s-
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
Citindu-l pe Kaplan, Clinton a renunțat rapid la intenția ridicării embargoului de arme pentru susținerea forțelor militare ale musulmanilor din Bosnia și respectiv de declanșare a unor bombardamente asupra liniilor de aprovizionare sîrbești. Nimeni nu este inocent în Balcani", afirma Kaplan, iar Clinton se făcea ecoul sau în refuzul de a vedea în Milosevici personificarea contemporană a răului radical. Pe scurt teza cărții lui Kaplan, idee care ne interesează direct întrucît o mare parte a volumului este consacrată României, este
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
M-am apucat îndată de treabă și - martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de cîțiva ani, să-i asigur ample comentarii, de regulă, cu caracter polemic, împotriva cărora directorul nu exprimă nici o obiecție. Cred că nu sînt prea prezumțios, afirmînd că revista dobândea, datorită prezenței acestor comentarii, un nerv distinctiv, o culoare ce atrăgea într-o măsură particulară. Natural, nu eram de acord cu unele din ideile și atitudinile directorului, dar întrucît nu era o revistă condusă de subsemnatul, întrucît
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
ce cauză, insistă primul. - Și ții neapărat să știi? continuă cel dintîi. - Da, vreau să știu, se încăpățina copilărește al doilea. - Bine, domnule, dacă trebuie să-ți spun, îți spun. Și vrei să știi musai?! - se asigura mai întîi. - Vreau! afirmă acela cu tărie. - Ei bine, e simplu, foarte simplu: Daca englezu^ pe șosea merge pe stînga... - Right, right, făcu conlocutorul amuzat de circulația aia a lor, pe care o confundă cu scrisul ebraic de la stînga la dreapta...
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
urbei (nu în ultimul rand la importantul Emil Brumaru). Melancolicii trăiesc din materia existențiala revoluta, nu doar personală, ci și a predecesorilor - uneori accentul cade pe ultima -, împrejurare ce nu impietează asupra libertății creatoare. La rîndul său, ironicul e, după cum afirmă Christian Morgenstern, "un patetic jignit". El ia distanțe față de real că și față de sine însuși, irealizînd, negînd. Sursă să existențiala se ascunde sub pudoarea acidă a contestării. Neputînd fi suspendată, existentă se prezintă la un mod distorsionat, învesmîntata în poze
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Alex. Ștefănescu De toate, dar nu pentru toți Opera de până acum a lui Dan C. Mihăilescu nu are o logică a ei. Nu putem afirmă că autorul (născut la l2 decembrie 1953 la București) a urmărit să evalueze literatura română dintr-o anumită epoca, să susțină o direcție a literaturii române de azi sau să trezească interesul cititorilor români pentru literatură altei țări. El a
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
să semnalez o apariție care mi se pare importantă. Mă despart, în această apreciere, de opinia lui Alex. Ștefănescu, probabil, unul dintre primii recenzenți ai studiului (România literară, nr. 21), care a împins gustul postmodern pentru ludic pînă la a afirma că o carte despre postmodernismul lui Cărtărescu ar fi fost nesfîrșit mai valoroasă decît cartea lui Cărtărescu despre postmodernism. În pofida tezei unui Federman, cum că însăși critică devine sub pana postmodernă critifiction, adică, pe românește, o harababură, un ghiveci sau
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]