6,858 matches
-
urmărind cu atenție imaginile. Dintr-o dată pe display apăru un chip pe care locotenentul păru a-l recunoaște. -Măi să fie!...exclamă el. Imaginile arătau pe cât era posibil din unghiul din care se derulau, cum personajul recunoscut de Arc Silan agita un spray. Era clar pentru el. Cel care scrisese mesajul cu vopsea pe corpul rachetei era chiar cel pe care locotenentul îl recunoscuse. -Shantal Perlyn! rosti el încet. Lup Katak nu spuse nimic însă curiozitatea îl făcu să întoarcă capul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
urmărind cu atenție imaginile.Dintr-o dată pe display apăru un chip pe care locotenentul păru a-l recunoaște.-Măi să fie!...exclamă el.Imaginile arătau pe cât era posibil din unghiul din care se derulau, cum personajul recunoscut de Arc Silan agita un spray. Era clar pentru el. Cel care scrisese mesajul cu vopsea pe corpul rachetei era chiar cel pe care locotenentul îl recunoscuse.-Shantal Perlyn! rosti el încet.Lup Katak nu spuse nimic însă curiozitatea îl făcu să întoarcă capul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
al întrebuințării lor și, mai ales, atunci când li se atribuie conotații ofensatoare. Despre antisemitism am spus și cu altă ocazie că este un concept forțat și impropriu, sau - dacă vreți - inexact și paradoxal. Da, căci singura seminție de pe Pământ care agită spiritele cu antisemitismul sunt evreii, deși, dacă ne ținem după litera Bibliei, arabii nu-s mai puțin semiți ca ei, că doar se trag din Ismael, odrasla patriarhului Avraam și al roabei sale Agar. Bașca faptul că evreii zilelor noastre
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
adie domol, pândește și-i gata să geamă. Prin pâcla rămasă în zdrențe pe jos, prin câmpul golit de substanță, privește tăcută, tresare nervos și capu-și ridică-n balanță. Ciulinii câmpiei, atât au rămas să stingă hârciogilor foamea, se-agită când ciuta își face popas, iar toamna se duce că-i vremea. Trei flori cu tupeu, mirate, în ceață, înalță corole pictate, vibrează voind să scape de gheață și plâng cu petale zburate. Ciobanii și ei, sub sarica bătrână, oftează-îndelung
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
vântul ce-adie domol,pândește și-i gata să geamă.Prin pâcla rămasă în zdrențe pe jos,prin câmpul golit de substanță,privește tăcută, tresare nervosși capu-și ridică-n balanță.Ciulinii câmpiei, atât au rămassă stingă hârciogilor foamea,se-agită când ciuta își face popas,iar toamna se duce că-i vremea.Trei flori cu tupeu, mirate, în ceață,înalță corole pictate,vibrează voind să scape de gheațăși plâng cu petale zburate.Ciobanii și ei, sub sarica bătrână,oftează-îndelung a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Autorului Ei sunt astăzi "stâlpii" țării Se vor sânge de români, Au uitat că ani de-a rândul, Stau în față, nu la rând. Sunt un fel de stârpituri, Cei ce pupă-n dos corupt, Fără jenă, în continuu Se agită, dau din plisc! Toate fețele de pernă, Indivizi cu chip de lut, Papagalii și gușații Își fac zestre neîntrerupt. Znobi, hiene, injectații Prăvălesc fără rușine, Jecmănesc cu toți în haită, Țara este în ruină. Inși bezmetici, Cioflingari, ei lingăii, toată
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
trebui să își ceară scuze în mod repetat. Indiferent însă de echilibrul precar în care se află umanitatea, iată că se apropie cu repeziciune anul 2014 și pretutindeni începe să miroasă deja a campanie electorală și minciuni. Aleșii neamului își agită din ce în ce mai furioși cozile aranjate la dungă în saloanele de lux, de regulă, ale străinătății, încercând să stoarcă fonduri bănești din aproape orice. Și nu ai cum să nu constați în penibilul spectacol mundan petrecut zilnic în fața ochilor tăi faptul că
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
trebui să își ceară scuze în mod repetat. Indiferent însă de echilibrul precar în care se află umanitatea, iată că se apropie cu repeziciune anul 2014 și pretutindeni începe să miroasă deja a campanie electorală și minciuni. Aleșii neamului își agită din ce în ce mai furioși cozile aranjate la dungă în saloanele de lux, de regulă, ale străinătății, încercând să stoarcă fonduri bănești din aproape orice. Și nu ai cum să nu constați în penibilul spectacol mundan petrecut zilnic în fața ochilor tăi faptul că
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > O ALTĂ IPOSTAZĂ (MAMEI PLECATĂ ÎN LUMEA FĂRĂ TIMP) Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului copilul din mine agită cerul și plânge cu mâinile lui desenează pe cer un Dumnezeu tânăr există o relație între ei de parcă s-ar ști de undeva iată îi spune copilul ți-am desenat un măr jumătatea cea mare ți-o dau ție cealaltă
O ALTĂ IPOSTAZĂ (MAMEI PLECATĂ ÎN LUMEA FĂRĂ TIMP) de TEODOR DUME în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381181_a_382510]
-
de după moarte. Ea a pus de multe ori aceste povestiri pe seama tratamentelor medicale puternice pe care acești oameni le primeau. În aprilie, 2003, însă, Rapini a experimentat ea însăși un astfel de episod, în urma unui anevrism. “Îi vedeam pe medici agitându-se în jurul meu, înfigând tot felul de lucruri în mine, apoi l-au sunat pe soțul meu. Când m-am uitat în sus, am văzut această lumină puternică. Nu era ca orice lumină obișnuită. Era cu totul diferită... Era luminiscentă
MIZERABILA POVARĂ DIN IUBIRILE PIERDUTE ÎN CONTINUUMUL SPAȚIU-TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381400_a_382729]
-
Minune li se părea jocul pe gheață, de-ar ține hârjoana o vecie! Dar ce să vezi, nenorocul îi paște! Mezinul se prinde ostatic într-o vicleană crevasă apărută ca prin farmec c-un zgomot pătrunzător. Se sperie tare! Se-agită! Dar n-are putere să iasă! Cel mare, crezând că e-o glumă, mormăie vesel, dând să-ncerce și el jucăria... Într-o clipită, foca se-arată însetată de-o gură de aer, frământându-și nările. Ursoaica pândace e gata
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de foame, mama-urs renunță s-apuce spre gheața și frigul lui miazănoapte și se-ndreaptă spre țărm! Se-avântă în apă înadins lopătând mai vârtos. Se face distanță între ea și marginea banchizei, nu glumă. Opriți din giumbușlucuri, puii se-agită în urmă. Nu le vine a crede că mama, da, ea, merge pe apă și-i departe! N-auziseră chemarea când pornise, iar acum mormăiala groasă, înfricoșătoare îi tulbură teribil, fapt ce-i îndeamnă să-nfrunte neștiutul din ape. Se
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
adie domol, pândește și-i gata să geamă. Prin pâcla rămasă în zdrențe pe jos, prin câmpul golit de substanță, privește tăcută, tresare nervos și capu-și ridică-n balanța. Ciulinii câmpiei, atât au rămas să stingă hârciogilor foamea, se-agită când ciuta își face popas, iar toamnă se duce că-i vremea. Trei flori cu tupeu, mirate, în ceață, înaltă corole pictate, vibrează voind să scape de gheață și plâng cu petale zburate. Ciobănii și ei, sub sarica bătrână, oftează-îndelung
TOAMNĂ TÂRZIE de DORA PASCU în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380933_a_382262]
-
avea cu siguranță scurgeri de benzină sau ulei la motor dedesubt și astfel, luase foc foarte ușor. Mi-am dat seama de pericol și pentru că aveam un stingător de incendiu în mașină, am hotărât să ajut această femeie ce se agita disperată! Am ieșit și eu în afara șoselei, apoi cu stingătorul în mână am alergat la mașina în flăcări, reușind în câteva minute să sting focul. Femeia, o mexicană de vârstă mijlocie, cu lacrimi în ochi, văzându-mă în uniformă și
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
Acolada mare fiind semnificativă: „vor întreba, sfidător și deloc retoric/ cei care fără regrete, abuziv și discreționar/ împart pâinea noastră cea de toate zilele/ (atât cât să nu mai rămână/ pentru a da și altora)/ «oare pentru ce se tot agită aiuriții ăștia/ ciudați, visători și fără bani»/ și vor răspunde ei, hărăziții/ creatorii de imagini, metafore/ emoții și speranțe/ uite-așa de-ai naibii, pentru a vă arăta vouă/ că muriți proști, îmbuibați/ cu mâinile în afara sicriului/ și fără să
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
greu se vede cu ochi liberi, mai deloc! Prin sita celor nouă mari inele de roci ce-i strâng în chingi răsuflul chinuit al mingei uriașe de nori metanici albăstrii și groși, îl descoperim plutind greoi, alene, peste oceanele-i agitate din hidrogen lichid, lipsite de-orice țărmuri de lumină... O zi și-o noapte țin aproape-un secol pe Uranus, în timp ce-aleargă greu în jurul Soarelui și tremură de frig încovoiat, că e planeta cea mai rece dintre toate
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
frumoasă, cu toate acele flori colorate, care reușesc să îi completeze ținuta. Abia când trăsura se oprește, îmi dau seama cât de repede a zburat timpul pe lângă noi, și o văd din nou pe însoțitoarea mea, cum începe să se agite, de parcă i-ar clocoti sângele din corp. Uimită, admir casa în fața căreia ne aflăm. Nu am nici măcar o idee unde sunt, și încep să cred că poate nu a fost o decizie prea bună să mă las să fiu, practic
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Capitolul 1 Din camera 101 răzbat țipetele disperate ale unei femei. - Vă rog să mă ajutați! Cineva să mă ajute și pe mine! Ajutooor! Locatarii camerelor vecine încep să se agite, neștiind ce se întâmplă. Cineva încearcă ușa de unde se aud, fără oprire, gemetele femeii. Este încuiată. Altă persoană sună la recepție și, aproape imediat, apare camerista, învârtind pe degetul arătător un inel de care erau prinse mai multe chei. Cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373397_a_374726]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > PUȚINUL DIN ADOLESCENTUL DIN MINE A RĂMAS ACOLO Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului deși știu că viața începe de aici și se agită să iasă ca lumina din felinarele uitate-n ferestre toamna sunt trist și incompatibil cu secunda în care am iubit pe jumătate de bancă în seara aceea târzie cafeaua mi s-a părut cel mai firesc gest pe care l-
PUŢINUL DIN ADOLESCENTUL DIN MINE A RĂMAS ACOLO de TEODOR DUME în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373435_a_374764]
-
scăpate din altar, Preotesele unui rege-zeu blamat Se oferă flăcăilor vrăjiți, drept dar, Amăgindu-i cu dulcele păcat... Pierduți și fără de scăpare, În mirajul perverselor clipe, Uitați apoi în veșnică visare, Disperând cu mințile rătăcite... Când Luna străluce-argintiu, Când Pământu-i agitat de spirite rele, Stai lângă buna ta zână, nu în pustiu, Să nu îți dorești a te-ncurca cu iele... Emilian Oniciuc -19.09.2014 Sursa fotografiei: internet Referință Bibliografică: Ielele pustiului / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IELELE PUSTIULUI de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371331_a_372660]
-
repede mereu, Aveam pe atunci și forță și voință Și nu cedam când ne loveam de greu. Iubeam iubirea năvalnică, ca marea, Când prin reflux se simte îmblânzită, Ades priveam în ochii-ți limpezi zarea Simțeam adânc ceva ce mă agită... Te înfiripai în mine ca o dorită boală, Aveam simptome stranii și profunde, Mă revărsam prin ochii mei cu fală Și prin iubirea gata să inunde. Suferința mea provine din iubire, Mă doare rău când nu ești lângă mine, În
TU EȘTI ȘI VEI RĂMÂNE SINGURUL MEU VICIU de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371359_a_372688]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > FURTUNĂ Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unirea supremă, grandioasă a cerului cu pământul, ploaia ce se revarsă tumultoasa, o agită și vântul, imaginea este grandioasă, șuvoaiele totul inundă, nourii întunecați ce se adună, atmosfera e sumbră. Întregul spectacol uneori terifiant e iluminat de fulgere, pentru o secundă lumină pătrunde în ascunse unghere. Supremă descătușare de energie,acompaniata de tunete, neobișnuitele
FURTUNA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371372_a_372701]
-
scăpate din altar, Preotesele unui rege-zeu blamat Se oferă flăcăilor vrăjiți, drept dar, Amăgindu-i cu dulcele păcat... Pierduți și fără de scăpare, În mirajul perverselor clipe, Uitați apoi în veșnică visare, Disperând cu mințile rătăcite... Când Luna străluce-argintiu, Când Pământu-i agitat de spirite rele, Stai lângă buna ta zână, nu în ... Citește mai mult Ielele pustiului Emilian Oniciuc- 19.09.2014Când Luna strănută praful stelelor,Iar Pământul îl transhumă în aurore,Începe-n pustiu dansul IelelorNevăzute de zeii tainicelor ore...Deșertu-i
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
nebune scăpate din altar,Preotesele unui rege-zeu blamatSe oferă flăcăilor vrăjiți, drept dar,Amăgindu-i cu dulcele păcat...Pierduți și fără de scăpare,În mirajul perverselor clipe,Uitați apoi în veșnică visare, Disperând cu mințile rătăcite...Când Luna străluce-argintiu,Când Pământu-i agitat de spirite rele,Stai lângă buna ta zână, nu în ... IV. AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (3), de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Azi, duminica (3), Poveste neterminată (3) Emilian Oniciuc- 30.04.2017
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Tristețea se revarsă înlăcrimând pământul Din lacrima ce-o plânge un cer însingurat Când am uitat iubirea și am uitat cuvântul Ce ne-mplinea simțirea și ca frați ne-a legat. Se-agită marea, munții, râuri doinesc a jale, Pădurea-i despletită, câmpia s-a uscat, Când mâinile unite, nu mai găsesc o cale Să rămână-mpreună, la fel ca altă dat'... Se răsucesc străbunii sub glia-nsângerată, Că le-am uitat povața
TREZIȚI-VĂ ROMÂNI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371513_a_372842]