2,894 matches
-
de dezvoltare regională metoda de analiză statistică se particularizează printr-un set de principii metodologice cu referire la observarea fenomenului de dezvoltare: măsurarea și exprimarea numerică a acestuia, comparabilitatea datelor la nivel regional european, exprimarea în medie a valorilor caracteristice, agregarea și ierarhizarea în analiza dezvoltării regionale. 1. Principiul observării fenomenului de dezvoltare regională „Observarea statistică este etapa în care se înregistrează caracteristicile elementelor unei colectivități, se obține materialul faptic.” [Jaba, E., 2002, p.15]. Observarea faptică a dezvoltării regionale este
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
studiată. Principiul exprimării în medie a caracteristicilor dezvoltării regionale își propune să ofere utilizatorilor valori generalizate ale caracteristicilor, deoarece acestea au o semnificație reală ușor de perceput și de utilizat, atât pentru specialiști, cît și pentru publicul larg. 5. Principiul agregării în scopul facilitării cunoașterii dezvoltării în plan regional Dimensiunea cognitivă a procesului de dezvoltare regională atribuie statisticilor contemporane posibilitatea de a descrie și sintetiza stadiul dezvoltării economico - sociale și evoluția acesteia, în mod particular pentru fiecare regiune sau tip de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
agregatelor europene în spațiul național și al Uniunii presupune o soluție reprezentativă pentru cunoașterea la timp a unei multitudini de aspecte ale dezvoltării, complexitatea acesteia la nivel regional devenind un avantaj în abordarea procesului de dezvoltare prin cunoaștere și inovare. Agregarea permite, prin respectarea anumitor reguli statistice, măsurarea, compararea și caracterizarea dezvoltării, fără ca dimensiunile regionale să reprezinte o problemă dificil de abordat în cunoașterea rezultatelor analizei statistice. Exprimarea valorică a categoriilor de dimensiuni ale dezvoltării, care coexistă în timp și spațiu
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
internațional. Ierarhizarea presupune o analiză statistică multicriterială bazată pe combinarea unor indicatori reprezentativi pentru fenomenul studiat într-un sistem de indicatori statistici. Clasificarea ierarhică pe grupe de regiuni se poate realiza pe baza fiecărui indicator ales sau prin metoda de agregare într-un singur indicator care exprimă cel mai bine dezvoltarea. Ierarhizarea regiunilor are ca scop gruparea regiunilor în clase omogene de dezvoltare pentru evidențierea caracteristicilor acestora și a decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. În consecință, politica de dezvoltare regională va
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
rolul de a reduce acest fenomen social, șomajul. Indicatorul regional privind cheltuielile pentru formarea profesională arată valoarea cheltuielilor pe care le-a efectuat regiunea pentru calificarea, recalificarea, perfecționarea și specializarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Nivelul de agregare al indicatorului consideră cursurile și stagiile de practică și specializare organizate pe niveluri de pregatire pe baza planului național de formare profesională. Plățile stimulatorii sunt reglementate de lege și se adresează atât unor categorii de șomeri cât și angajatorilor care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
speranța de viață la naștere exprimată în ani; o gradul de alfabetizare al populației adulte (%); o rata de cuprindere în învățământ (%); o PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Fiecare dintre acești indicatori este exprimat în unități de măsură diferite, agregarea lor putându-se realiza numai prin normalizare. Prin raportarea valorii atinse de dezvoltarea umană față de valoarea minimă la distanța de parcurs între valoarea minimă și maximă a indicatorului respectiv, se determină indicele specific normalizat. Formula generală de obținere a indicilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
indicele parțial normalizat al dezvoltării umane” [Tacu, Al.P., n.c,], astfel reflectând importanța diferită a fiecărui indice. Problema subiectivismului în stabilirea termenilor k i s-ar putea rezolva printr-o „evaluare și a grupurilor de experți și contraexperți și agregarea aprecierilor numerice într- o singură mărime” [Tacu, Al.P., 2001, p.4]. O altă problemă a IDU constă în faptul că nu reflectă marile diferențe dintre bărbați și femei. Din acest considerent, în anul 1995, PNUD a calculat IDU ajustat
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de măsură diferite, pentru a putea fi agregate, trebuie normalizate prin indexarea cu valori minime (x i min ) și maxime (x i max ) pe care le poate atinge, stabilite de PNUR pentru ambele sexe. Pentru a reflecta disparitățile dintre sexe, agregarea celor două populații la nivelul fiecărui indice parțial normalizat se face prin utilizarea mediei armonice. Astfel, se obțin indici egali repartizați pe sexe, de forma: p f sau b - ponderea femeilor/bărbaților în totalul populației. Această formulă poate fi aplicată
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
să se determine termenul α i , adica mărimea care estimează importanța indicatorului, ca raport între nota sau punctajul care se acordă indicatorului și nota minimă, iar relația de calcul a indicelui grupei devine: A treia etapă de calcul constă în agregarea indicilor parțiali de grupă la nivelul sistemului de indicatori ai dezvoltarii globale și deci, determinarea indicelui global al dezvoltării (I g ). Pentru a integra indicii grupelor într-un indice sintetic, putem sau nu lua în considerare criteriul importanței acestora. Indicele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pune pe diversificarea economiei rurale pentru a crea locuri de muncă alternative și pe protecția mediului în zonele rurale. Informațiile pe care le transmit indicatorii Eurostat se referă la utilizarea terenurilor, efectivele de animale sau ocuparea în ferme, aria de agregare fiind la diferite niveluri regionale. Comerț internațional Informațiile transmise de indicatorii care vizează acest domeniu sunt utilizate în general de publicul larg și de factorii decizionali din sectorul privat, și în special, de factorii decizionali din sectorul public, în vederea negocierilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
statistică se particularizează printr-un set de principii metodologice cum ar fi: principiul observării fenomenului de dezvoltare regională, principiul cuantificării dezvoltării la nivel regional, principiul comparabilității statisticilor regionale la nivel european, principiul exprimării în medie a caracteristicilor dezvoltării regionale, principiul agregării în scopul facilitării cunoașterii dezvoltării în plan regional, principiul ierarhizării regiunilor pe grupe omogene de dezvoltare. Complexitatea regională determină selectarea acelor înregistrări rezultate din observarea faptică care oferă informații compatibile cu nevoia de cunoaștere, iar expresia cantitativă a acestora este
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lui Avogadro. Numărul lui Avogadro are următoarea semnificație: Numărul de molecule cuprins în condiții normale într-un volum molar din orice gaz Numărul de molecule cuprins într-o moleculă gram din orice substanță independent de temperatură sau de starea de agregare Numărul de atomi cuprins într-un gram din orice element independent de temperatură. 5. Structura atomului Materia are un caracter discontinuu, fiind constituită din atomi, care la rândul lor sunt alcătuiți din particule fundamentale subatomice; dintre acestea, cele mai bine
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
din asemenea cristalite, astfel că metalele au structură policristalină. 70 24. Forțe intermoleculare Între moleculele substanțelor acționează interacții slabe, de natură fizică, interacții fizice; ele influențează proprietățile fizice ale substanțelor moleculare și sunt modificate prin dizolvare sau schimbarea stării de agregare. Interacțiile intermoleculare sunt: 1. forțe van der Waals sunt forțe intermoleculare slabe cu energia de circa 4,18 kj/mol, ele determină tensiunea superficială, căldura de evaporare, abaterea gazelor rare de la legea gazelor perfecte, lichefierea și cristalizarea substanțelor cu molecule
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
rețea determină majoritatea proprietăților fizice ale solidelor cristaline moleculare. punctele de topire sunt cele mai joase, ele crescând cu creșterea polarizabilității și a momentelor de dipol electric al moleculelor; duritatea este mică; nu conduc curentul electric în nici o stare de agregare, cu excepția moleculelor puternic polare, la care se produce o autoionizare slabă, care determină în stare lichidă o foarte slabă conductibilitate electrică; substanțele moleculare sunt transparente (neavând electroni mobili între nodurile rețelei); se dizolvă de preferință în solvenți nepolari, solubilitatea crescând
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
rezistență redusă la solicitările termice și mecanice. Materialele de natură anorganică (marmura, azbestul etc.) au o comportare inversă materialelor organice. Materialele de natură siliconică îmbină în mod favorabil cele mai bune proprietăți ale materialelor organice și anorganice. După starea de agregare a materialelor electroizolante vom distinge materiale: solide; lichide; gazoase. Materialele semiconductoare au o rezistivitate electrică ρ cuprinsă în intervalul 10-3÷1010 [Ω • cm]. Caracteristicile de bază ale materialelor semiconductoare sunt următoarele: rezistivitatea materialelor semiconductoare variază neliniar cu temperatura; rezistivitatea lor
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
transformări chimice. Din categoria materialelor conductoare de ordinul II fac parte sărurile în stare solidă sau lichidă, soluțiile bazice sau acide, soluțiile de săruri (deci toți electroliții). Izolatori electrici = dielectrici sunt substanțe moleculare, polare sau nepolare, în toate stările de agregare, substanțele ionice în stare solide și gazele neionizate care nu conduc curentul electric (nu dețin sarcini electrice - electroni sau ioni - libere) care introduse într-un câmp electric se polarizează temporar. Dacă sunt introduse între plăcile unui condensator, substanțele dielectrice măresc
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
a minereurilor; Prelucrarea chimică pentru extragerea propriu-zisă a metalului din minereu; Prelucrarea mecanică a minereurilor urmărește aducerea materialelor la o anumită granulație optimă, îndepărtarea sterilului și îmbogățirea minereului în produs util. Operațiile care au loc sunt: a) Modificarea stării de agregare: Măcinare grosieră și apoi fină în concasoare sau mori; Sitare pentru selectarea dimensiunilor granulelor; b) Concentrarea prin: Uscare pentru îndepărtarea apei de suprafață; Levigație - spălarea minereului cu apă astfel încât componentele mai ușoare sunt antrenate cu apă, iar componentele grele se
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
amorf Metoda amalgamării: Minereu + Hg(l) → amalgam → filtrare → metal pur + Hg(v) 164 39. Proprietăți fizice generale ale metalelor Datorită rețelei metalice (structurii), formate din benzi energetice cu electroni mobili, metalele prezintă o serie de proprietăți fizice caracteristice. Starea de agregare: metalele sunt solide în condiții obișnuite de temperatură și presiune, cu excepția mercurului care este lichid. Luciu metalic: metalele în stare compactă prezintă luciu, datorită proprietății de a reflecta razele luminoase care cad pe suprafața lor. Metale în stare de pulberi
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
molecula de dinitrogen (N2), sau cu alte elemente din perioada a doua (oxigen, carbon) . Azotul poate prezenta mai multe stări de oxidare și anume: III, II, I, 0, + I, + II, + III, + IV, + V, din punct de vedere al stării de agregare este un gaz, cu punct de topire -2100C, punct de fierbere -195,8 0C și densitate 1,25. La azot, numărul maxim de coordinație față de oxigen, hidrogen și halogeni este 4, geometria moleculelor se desfășoară între cea diagonală (sp) până la
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
gennaoa genera). În grupa a VII-a A se găsesc elementele: fluor, clor, brom, iod și astatin, ultimul fiind mai curând un metal radioactiv. Proprietățile fizice ale halogenilor liberi variază într-o manieră sistematică de la fluor la astatin. Starea de agregare se modifică de la fluor care este un gaz, ca și clorul, la astatin care este un solid ca și iodul, trecând prin starea lichidă, caracteristică bromului liber, în condiții normale. Culoarea halogenilor se intensifică pe măsura creșterii numărului atomic și
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
referă la ceea ce poate afecta identitatea unei comunități oarecare. Dincolo de criteriul folosit, care poate fi de ordin etnic, religios, lingvistic, rasial, cultural etc., elementul fundamental de definire a unei comunități este sentimentul de apartenență al indivizilor la această formulă de agregare socială. Securitatea societală se poate confrunta cu trei tipuri de amenințări majore, ce pun în pericol existența comunității ca grup social: migrația când un popor este afectat de faptul că un număr semnificativ de străini, eventual cu aceeași identitate, se
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
al., 1993), antibactreriană (Sforvin et al., 2000592), antibiotică (Grange and Davey, 1990; Park et al., 1998; Nieva Moreno et al., 1999; Koo et al., 2000), antivirală (Manolova et al., 1985; Ghisalberti, 1979; Amoros et al., 1992; Marcucci, 1995), vasodilatatoare, inhibă agregarea plachetară, permeabilitatea și fragilitatea capilară, (Havsteen, 2002593), dovedindu-și eficiența în diverse afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, stomatologice, dermatologice, oncologice, imunologice, digestive (Najafi et al., 2007; Sforcin, 2007594; Wollenweber et al., 1990595; Banskota et al., 2002596; Kimoto et al., 2001597; Murad et
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1999706), crește nivelurile tisulare de NO (Koltuksuk et al., 2000707), previne interacțiunea NO cu anionul superoxid, care păstrează apoi beneficiile funcției fiziologice a NO incluzând modularea autoreglării presiunii fluxului sanguin (Park et al., 1992708; Nakanishi et al., 1992709) și inhibarea agregării plachetare (Mellion et al., 1981710). Deasemenea, activarea receptorilor β adrenergici (Howell et al., 1988; Molenar et al., 1988; Ahlguist, 1948711; Kobilka,1991712; Gerd, 2002713; Kuriama et al., 1982), și a AMP ar putea fi 704 Cicala, C., Morello, S., Iorio
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
al unui raport contractual Între guvernați și guvernanți. Acestea sunt asociate cu deciziile de politici publice luate la nivelul unor instituții reprezentante ale statului român, ca fiind justificate exclusiv prin performanța pe care o prezintă pentru constituenții acestor instituții. Problema agregării unei acțiuni colective formate la acest nivel constă În capacitatea de a regla caracteristicile relației dintre ceea ce produce administrația și structurile acesteia, astfel Încât orice demers să poată fi cât mai ușor asociat cu expresia unei voințe politice corespunzătoare. În această
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
caracteristicile relației dintre ceea ce produce administrația și structurile acesteia, astfel Încât orice demers să poată fi cât mai ușor asociat cu expresia unei voințe politice corespunzătoare. În această perspectivă, politicile publice nu sunt exclusiv apanajul administrației publice, ci sunt considerate rezultatul agregării unei acțiuni colective, indiferent dacă aceasta ia sau nu forma unei inițiative a administrației publice. Asocierea unei abordări de politici publice cu inițiativele administrației publice este determinată, din acest punct de vedere, doar de efortul de a face cât mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]