5,707 matches
-
fiecare item. Scala Rosenberg are o consistență internă α de 0.89 și o fidelitate retest de 0.85 - 0.88. Rezultatele obținute (Tabel 1, Tabel 2; Grafic 1) relevă faptul că există diferențe semnificative Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea În totalitate. Astfel, se poate observa faptul că persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică (p<0.05). De asemenea se remarcă faptul că
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
88. Rezultatele obținute (Tabel 1, Tabel 2; Grafic 1) relevă faptul că există diferențe semnificative Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea În totalitate. Astfel, se poate observa faptul că persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică (p<0.05). De asemenea se remarcă faptul că cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
psihică (p<0.05). De asemenea se remarcă faptul că cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05). Nu s-au relevat diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05). Nu s-au relevat diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare putem concluziona că agresivitatea
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05). Nu s-au relevat diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare putem concluziona că agresivitatea crescută la persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă se datorează
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare putem concluziona că agresivitatea crescută la persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă se datorează, În mare parte, faptului că aceștea interpretează informațiile percepute În mod defectuos. În ceea ce privește stima
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare putem concluziona că agresivitatea crescută la persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă se datorează, În mare parte, faptului că aceștea interpretează informațiile percepute În mod defectuos. În ceea ce privește stima de sine a subiecților, nu s-au remarcat diferențe semnificative Între cele două eșantioane. Totuși s-
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
critic (p=0.064), ceea ce relevă o tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. Analiza matricei de corelație (Tabel 3) relevă faptul că există o relație inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că, o persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine va fi mai puțin agresivă decât o persoană cu un nivel scăzut al stimei de sine. De asemenea, cu cât nivelul
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine va fi mai puțin agresivă decât o persoană cu un nivel scăzut al stimei de sine. De asemenea, cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. În continuare, se observă faptul că există o relație inversă semnificativă Între nivelul stimei de sine și nivelul de furie (p<0.01), precum și Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate (p<0.01
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
percepute și prelucrate evenimentele, deci, un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. La rândul lor, perceperea și interpretarea evenimentelor influențează nivelul stimei de sine al persoanei. În consecință, pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului, aceastea determinând atât o perceprere cât și o prelucrare mai corectă a evenimentelor. Rezultatele oferite de matricea de corelație sugerează existența unei variabile ascunse care mediază legătura dintre
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului, aceastea determinând atât o perceprere cât și o prelucrare mai corectă a evenimentelor. Rezultatele oferite de matricea de corelație sugerează existența unei variabile ascunse care mediază legătura dintre agresivitate și stimă de sine. Se propune analiza amănunțită a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică. 2
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
matricea de corelație sugerează existența unei variabile ascunse care mediază legătura dintre agresivitate și stimă de sine. Se propune analiza amănunțită a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu suferă de boală psihică sunt tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. 5. Nu există diferențe majore Între stima de sine a persoanelor care suferă de schizofrenie paranoidă și stima de sine a
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu suferă de boală psihică sunt tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. 5. Nu există diferențe majore Între stima de sine a persoanelor care suferă de schizofrenie paranoidă și stima de sine a persoanelor care nu suferă de boală psihică, Însă există
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
de sine a persoanelor care nu suferă de boală psihică, Însă există totuși o ușoară tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. 6. Există o relație inversă semnificativă Între stimă de sine și agresivitate; cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. 7. Există o relație inversă semnificativă Între nivelul stimei de sine și nivelul de furie, precum și Între nivelul stimei de sine și
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
ușoară tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. 6. Există o relație inversă semnificativă Între stimă de sine și agresivitate; cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. 7. Există o relație inversă semnificativă Între nivelul stimei de sine și nivelul de furie, precum și Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate; cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
face să pară mai agresivă. 8. Nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, astfel un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. 9. Pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor menite să crească stima de sine a individului.
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
În termeni de dicționar medical, agresivitatea este definită ca „Tendință la atac, comportamente și cuvinte ostile față de orice persoană sau obiect care reprezintă un obstacol În obținerea unei satisfacții imediate”. Agresivitatea poate fi manifestă (amenințări și insulte, distrugere a unor obiecte, lovire, etc.) sau ascunsă, mai
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
În termeni de dicționar medical, agresivitatea este definită ca „Tendință la atac, comportamente și cuvinte ostile față de orice persoană sau obiect care reprezintă un obstacol În obținerea unei satisfacții imediate”. Agresivitatea poate fi manifestă (amenințări și insulte, distrugere a unor obiecte, lovire, etc.) sau ascunsă, mai mult sau mai puțin reprimată (exprimată prin privire, mimică, aluzii etc.). Poate fi dirijată Împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau Împotriva propriei persoane (autoagresivitate). Știința care
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
ca atare de Mosinger, este definită ca „Ramură a fiziopatologiei care studiază mecanismele agresiunilor patogene și reacțiile organismului” . Agresologia desemnează o disciplină științifică cu caracter medical care se ocupă de efectele șocului asupra organismului uman”. În Dicționarul enciclopedic de psihiatrie agresivitatea este abordată mai complex, ca un „ ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constângerii, negării sau umilirii unui obiect investit cu semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de ostilitate distructivă dirijată Împotriva indivizilor sau, prin extrapolare, Împotriva relației ambientale. Dacă ostilitatea distructivă
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
mecanism arhaic de a face față la pericole - atacul versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează prin coborârea pragului de declanșare a mecanismelor arhaice de apărare și recurgerea la conduite agresive În situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
de apărare și recurgerea la conduite agresive În situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței sugerează o abordare relațională transdisciplinară și interdisciplinară prin
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]