3,926 matches
-
anxietate, tulburări psihosomatice. Dar, dincolo de această gamă destul de largă, variată, de tulburări, se notează suferințe morale care afectează persoana și care Însoțesc Întotdeauna efectele prejudiciului. Aceste situații nu pot fi compensate decât prin două modalități, care privesc, În mod egal, agresorul și victima: reparația și pedeapsa. 1. Reparația Reparația este actul prin care, dându-se satisfacție persoanei victimă, aceasta este reabilitată din punct de vedere psihologic, moral și social În urma prejudiciului care i-a fost adus de către agresor. Reparația este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În mod egal, agresorul și victima: reparația și pedeapsa. 1. Reparația Reparația este actul prin care, dându-se satisfacție persoanei victimă, aceasta este reabilitată din punct de vedere psihologic, moral și social În urma prejudiciului care i-a fost adus de către agresor. Reparația este un act compensator, care Înlocuiește În mod real sau simbolic prejudiciul produs. Actul reparator, ca să poată fi eficient, trebuie să reproducă pe dos sau În sens invers actul prin care persoana victimei a fost prejudiciată. Este un fel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
afirmare ale Eului persoanei respective. Acestea sunt următoarele: aă restituirea obiectelor furate victimei; bă retractarea injuriilor, calomniilor, a intrigilor la adresa acesteia; că uitarea celor Întâmplate, cu caracter traumatizant de către victimă; dă uzarea actelor de prejudiciu prin trecerea timpului; eă iertarea agresorului de către victimă; fă reconcilierea părților aflate În conflict. Se poate vedea de aici faptul că reparația este, În primul rând, un act care privește victima. Prin reparație se urmărește anularea psihotraumatismului produs de prejudiciu, dar și reabilitarea morală a persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reparația este, În primul rând, un act care privește victima. Prin reparație se urmărește anularea psihotraumatismului produs de prejudiciu, dar și reabilitarea morală a persoanei care a suferit de pe urma acestuia. Să analizăm, În continuare, aspectele legate de efectele prejudiciului pentru agresor. Acestea sunt reprezentate prin pedeapsă. 2. Pedeapsa Pedeapsa reprezintă totalitatea măsurilor corective și reparatorii aplicate persoanei agresorului pentru a compensa sau anula efectele prejudiciului pe care acesta l-a adus victimei. În sensul acesta considerată, pedeapsa este atât o reparație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de prejudiciu, dar și reabilitarea morală a persoanei care a suferit de pe urma acestuia. Să analizăm, În continuare, aspectele legate de efectele prejudiciului pentru agresor. Acestea sunt reprezentate prin pedeapsă. 2. Pedeapsa Pedeapsa reprezintă totalitatea măsurilor corective și reparatorii aplicate persoanei agresorului pentru a compensa sau anula efectele prejudiciului pe care acesta l-a adus victimei. În sensul acesta considerată, pedeapsa este atât o reparație, cât și o situație de contra prejudiciu. Ea trebuie să aibă asupra agresorului aceleași efecte psihologice, morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și reparatorii aplicate persoanei agresorului pentru a compensa sau anula efectele prejudiciului pe care acesta l-a adus victimei. În sensul acesta considerată, pedeapsa este atât o reparație, cât și o situație de contra prejudiciu. Ea trebuie să aibă asupra agresorului aceleași efecte psihologice, morale și sociale pe care le-a simțit și trăit persoana victimei, În urma acțiunii produse asupra ei de către agresor. Astfel, din punct de vedere psihologic și moral, pedepsele trebuie să aibă următoarele aspecte: aă să fie În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
considerată, pedeapsa este atât o reparație, cât și o situație de contra prejudiciu. Ea trebuie să aibă asupra agresorului aceleași efecte psihologice, morale și sociale pe care le-a simțit și trăit persoana victimei, În urma acțiunii produse asupra ei de către agresor. Astfel, din punct de vedere psihologic și moral, pedepsele trebuie să aibă următoarele aspecte: aă să fie În raport direct cu gravitatea prejudiciului produs; bă să producă asupra agresorului efectul pe care prejudiciul l-a produs asupra victimei; că să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
simțit și trăit persoana victimei, În urma acțiunii produse asupra ei de către agresor. Astfel, din punct de vedere psihologic și moral, pedepsele trebuie să aibă următoarele aspecte: aă să fie În raport direct cu gravitatea prejudiciului produs; bă să producă asupra agresorului efectul pe care prejudiciul l-a produs asupra victimei; că să anuleze conștiința perversă și să trezească În persoana agresorului conștiința gravității actului comis, suferință și durere morală și sufletească, astfel Încât acesta să retrăiască În planul conștiinței sale traumatismul pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pedepsele trebuie să aibă următoarele aspecte: aă să fie În raport direct cu gravitatea prejudiciului produs; bă să producă asupra agresorului efectul pe care prejudiciul l-a produs asupra victimei; că să anuleze conștiința perversă și să trezească În persoana agresorului conștiința gravității actului comis, suferință și durere morală și sufletească, astfel Încât acesta să retrăiască În planul conștiinței sale traumatismul pe care l-a avut victima sa; dă să fie o compensare pentru victimă; eă prin efectele sale psihomorale, să-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
actului comis, suferință și durere morală și sufletească, astfel Încât acesta să retrăiască În planul conștiinței sale traumatismul pe care l-a avut victima sa; dă să fie o compensare pentru victimă; eă prin efectele sale psihomorale, să-l determine pe agresor să dorească să se schimbe, atât În plan sufletesc, cât și În plan moral; fă pedeapsa să reprezinte un moment de conversiune În viața agresorului, să-l desprindă pe aceasta de vechea sa condiție, de dinaintea actelor sale negative, să-i
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să fie o compensare pentru victimă; eă prin efectele sale psihomorale, să-l determine pe agresor să dorească să se schimbe, atât În plan sufletesc, cât și În plan moral; fă pedeapsa să reprezinte un moment de conversiune În viața agresorului, să-l desprindă pe aceasta de vechea sa condiție, de dinaintea actelor sale negative, să-i redea un nou statut social, moral și sufletesc. Orice pedeapsă trebuie să aibă un caracter de exemplaritate pentru toți membrii societății, dar, În esența ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să-i redea un nou statut social, moral și sufletesc. Orice pedeapsă trebuie să aibă un caracter de exemplaritate pentru toți membrii societății, dar, În esența ei, aceasta trebuie să fie paidetică, să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
esența ei, aceasta trebuie să fie paidetică, să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează gravitatea și malignitatea actului său, dorind În mod sincer să plătească pentru cele făcute. Ilustrativ În sensul acesta este cazul lui Raskolnikov, eroul lui F.M. Dostoievski. Aceleași situații, dar trăite Într-o altă dimensiune culturală și morală, le Întâlnim
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Lescaut, sau la Sivio Pellico. În cazurile la care ne referim, și În special la Raskolnikov, pedeapsa este asociată cu mântuirea. Ea va avea semnificația unei acțiuni de purificare sufletească și morală, o chestiune de conștiință. De eliberare a persoanei agresorului, din constrângerile impuse de situația Închisă care este prejudiciul produs victimei sale. Astfel pusă problema, pedeapsa ne apare ca o reparație morală a prejudiciului, ca un act simbolic care anulează conflictul dintre cele două persoane, o reparație morală, sufletească și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mă amenința cu toporul, cu cuțitul, totul se relua, parcă era și mai nebun...”. Prejudecățile deținutei, obișnuințele socioculturale introiectate, frica de a nu mai fi capabilă să-și întemeieze o familie, nesiguranța, lipsa opțiunilor o determină să revină acasă la agresor, dar mai ales datorită specificului unei relații abuzive avute cu soțul. O relație abuzivă între victimă (soție) și agresor (soț) se structurează de-a lungul a trei stadii ciclice, ce determină o creștere a intensității conflictului și a destructurării solidarității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
frica de a nu mai fi capabilă să-și întemeieze o familie, nesiguranța, lipsa opțiunilor o determină să revină acasă la agresor, dar mai ales datorită specificului unei relații abuzive avute cu soțul. O relație abuzivă între victimă (soție) și agresor (soț) se structurează de-a lungul a trei stadii ciclice, ce determină o creștere a intensității conflictului și a destructurării solidarității cuplului. Primul stadiu este cel al apariției tensiunii, disensiunilor, presiunile asupra victimei luând forma unor patternuri de comportament ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
soț) se structurează de-a lungul a trei stadii ciclice, ce determină o creștere a intensității conflictului și a destructurării solidarității cuplului. Primul stadiu este cel al apariției tensiunii, disensiunilor, presiunile asupra victimei luând forma unor patternuri de comportament ale agresorului, victima căutând diferite strategii de a controla comportamentul abuzatorului, de cele mai multe ori cu efecte asupra propriului comportament. Cel de-al doilea stadiu este stadiul manifest al violenței, victima fiind supusă unor violențe de către agresor o perioadă îndelungată de timp. Cel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
forma unor patternuri de comportament ale agresorului, victima căutând diferite strategii de a controla comportamentul abuzatorului, de cele mai multe ori cu efecte asupra propriului comportament. Cel de-al doilea stadiu este stadiul manifest al violenței, victima fiind supusă unor violențe de către agresor o perioadă îndelungată de timp. Cel de-al treilea stadiu, cel al scuzelor, regretelor, pocăinței, nu este neapărat un stadiu al efuziunilor sentimentale, al unor momente de dragoste și intimitate, ci mai degrabă un stadiu de acalmie, de încetare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la o intensitate mai mare. Deținuta, în cadrul relației cu abuzatorul, a parcurs cele trei stadii, ea este ,,prizoniera” acestui ciclu al violenței. Relația abuzivă dintre victimă și abuzator implică un proces de învățare din partea victimei care, treptat, supusă atât presiunilor agresorului, cât și influențelor familiale și sociale internalizate, „învață” inadecvat că nu mai este nimic de făcut, că este victima unui destin și trebuie să se supună acestuia: „Nu avea rost/nu ar fi schimbat cu nimic în bine... violența bărbatului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
parte, o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe). Rezultate similare au fost consemnate în Germania: după prof. Jo Groebel acestea constau în relevarea caracterului decontextualizat al actelor de violență. Astfel, în 39% dintre scene agresorul nu e cunoscut, sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri, în 73% dintre cazuri violența nu atrage nici o consecință pentru agresori, în 35% dintre cazuri actele sunt comise cu sânge rece și intenționate, cu premeditare. ● Prezentarea violenței, cel puțin la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
după prof. Jo Groebel acestea constau în relevarea caracterului decontextualizat al actelor de violență. Astfel, în 39% dintre scene agresorul nu e cunoscut, sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri, în 73% dintre cazuri violența nu atrage nici o consecință pentru agresori, în 35% dintre cazuri actele sunt comise cu sânge rece și intenționate, cu premeditare. ● Prezentarea violenței, cel puțin la nivel ficțional, situează canalele TV din țara noastră într-o poziție mai negativă în raport cu cele europene și cele americane. Este relevantă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o zi, o săptămână, o lună, un an); numărul și procentajul secvențelor violente pe oră (într-o zi); numărul și procentajul actorilor principali implicați în acte de violență de diferite feluri (omucideri, tâlhării, bătăi etc.), actori ca eroul/falsul erou, agresorul/victima, donatorul/auxiliarul, generosul sau tolerantul, tenebrosul sau killer-ul, arbitrul etc. În prima etapă s-au măsurat indicatorii conținuturilor violente astfel: ● pe cele trei intervale orare menționate; ● pe tipuri și forme de violență „reală” și „ficțională; ● genuri și tipuri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
națională „Audiența fără violență” destinată în primul rând protecției minorilor și adolescenților. Fără a exagera importanța violenței televizate în rândul factorilor care contribuie la violența din societate, cercetările trebuie să identifice fiecare incident sau accident în interacțiune (între victimă și agresor) și să analizeze fiecare scenă de violență ca durată, frecvență, tipologie și context. Violența la televiziunea română În anul 2004, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) de la Universitatea din București a finalizat la cererea CNA două
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]