8,962 matches
-
Întrunirile aveau, uneori, scop distractiv, erau fie șezători, fie „producții” școlare sau ale tinerilor din sat, fie conferințe cu scop instructiv. Conferințele erau grupate pe cicluri și tematici, ca de exemplu: Ciclul îndrumări agricole („Situația agricolă a satului nostru”; „Starea agricultorilor în alte țări”; „Mașinile în agricultură”; „Îngrășămintele artificiale”; „Prejudecăți în agricultura săteanului român”); Ciclul istorie („Chipuri din trecutul neamului”; „Mihai Viteazul”; „Războiul de Independență”); Ciclul geografic și științele naturii („Rasele omenești”; „Câmpia Dunării”; „Africa”; „O expediție la Polul Nord”; „Viața în fundul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
iese) El n: (după ce a citit autograful) Mulțumesc. (după o pauză) Mă simt oarecum... îmi pare râu că am venit... la voi e cam furtună... El 1: Ba e chiar furtună... în curs de dezvoltare... Nu-i nimic... dacă pe agricultori îi decorează ploile, pe poeți îi decorează furtunile... El n: Înțeleg... și căpătați medalia de "erou al iubirii socialiste", ha! Lasă că trece, domnule. El 1: Știu și eu... dacă trece înseamnă că n-a fost... este înseamnă că rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
61-81). 47 Grigore Brâncuș, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991,v. Casă, pp.24-27. "Terminologia casei în română ne arată că e vorba de locuința unei populații stabile, așezate temeinic, a unei populații de agricultori..."(p.26); În favoarea persistenței românești în acest spațiu vorbește și mulțimea de cuvinte derivate de la casă. Astfel, adjectivul( care apare și substantivat) căsătoriu( în aromână căsător), cunoscut în limba veche cu înțelesul de om însurat, om cu casă, cap de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înalt, așa cum fac toate fetițele la vârsta aceea. Eu, când m-am căsătorit, am avut nostalgia că n-am putut să am o ținută așa de frumoasă și elegantă, ca a mamei mele. Tatăl meu, Gherasim Bratoveanu era fiu de agricultori, neam de răzeși din satul Aldești, comuna Berești, tot de pe malul Prutului. Știu doar că a avut un frate și două surori, țărani și ei. Singurul care a învățat carte mai multă a fost tatăl meu. Intrucât era bun la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Viticultorii aduceau din ce în ce mai multe vinuri proaste la distilat. Se producea, deci, pentru a fabrica alcool (pentru care statul vărsa subvenții mari), care se vindea foarte prost, de alt-fel. Cum piața era mereu dezorganizată din cauza creșterii excedentului, distilările se înmulțeau și agricultorii deveneau încetul cu încetul funcționari și munceau cam 40% pentru Stat, pentru distilare. Aici trebuie făcută sociologie politică și se intră în problematica de care Grupului celor Zece i-a fost greu să se ocupe. O negociere internațională de această
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
credințele societăților primitive sau tradiționale, uneori pînă și credințele celor de alt rit. Pentru un protestant, de pildă, venerația catolicilor pentru relicve este considerată de ordin superstițios. Pînă și etnologul cade în această cursă cînd, cercetîndu-i pe păstor și pe agricultor, utilizează mult mai des termenul credință decît o face în cazul șoferilor, elevilor, pompierilor, croitorilor, zidarilor și așa mai departe. Un veritabil joc de perspective! Ceea ce a favorizat tendința de a distinge credințele de superstiții a fost faptul că în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei. în săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte Sf. Ilie tră snetele. Găsesc agricultorii - la arat, la prășit - vîrfuri de săgeți, o specie de silex negru, lamelos, ce nu-s altceva decît resturi dintr-un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plan psihosomatic (trăsături fizice și mentale apropiate). Alte teorii localizează leagănul trunchiului semitic comun undeva în estul Africii ori în Mesopotamia. Teoria mesopotamiană este însă vulnerabilă, întrucât este greu de admis că un popor ar putea trece de la stadiul de agricultor pe malurile unui fluviu, la cel de nomad, contrar legilor sociologice privind etapele istorice, iar teza africană mai mult naște întrebări decât oferă răspunsuri 90. Acceptarea Arabiei (Nejd sau Yemen) ca leagăn și sursă a migrației popoarelor semite nu exclude
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
bun exemplu de abnegație. În aceeași ordine de idei, se cere subliniat faptul că școala are a pregăti tineretul pentru viață, fiind chemată deci să-i dea nu numai cunoștințe, dar și deprinderi practice. Haret vorbea chiar de "meseria de agricultor" pe care școala rurală trebuia să o asigure, odată cu instrucția indicată în programă, oricărui absolvent. "Peste tot se impune a se face aplicațiuni și a se dezbrăca învățământul cât mai mult posibil de caracterul abstract și pur teoretic", insista ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a viitorului ei se măresc. Opoziția PCF-ului față de intrarea Spaniei va antrena chiar un schimb de scrisori deosebit de aprinse cu partidul comunist spaniol. Divergențele erau de natură dublă. Exista la șeful comuniștilor francezi o voință legitimă de apărare a agricultorilor francezi, îndeosebi a viticultorilor. Dar această voință avea uneori iz naționalist, care știrbea îndeosebi bazele internaționale ale unei solidarități muncitorești. Dar mai ales, Comunitatea Europeană era percepută diferit de PCF și de PCE. În timp ce pentru comuniștii spanioli, ea reprezintă o
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ea însăși. Divinizarea magică și totemistă a animalului-strămoș (cultura vînătorilor) va fi în cele din urmă înlocuită de divinizarea magică a omului-strămoș, de cultul morților (cultura păstorilor), ca să evolueze în epoca mitică spre divinizarea simbolică a omului, eroul combativ (cultul agricultorilor). Devenind tot mai precis, idealul sfîrșește prin a nu mai fi căutat în trecutul preconștient al evoluției, ci în viitorul supraconștient. Dat fiind că a devenit ființa gînditoare, omul trebuie să devină ființa rațională. Pierzîndu-și siguranța inconștientă, ființa conștientă este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
direct de ambianța cosmică aceste schimtări periodice și sezoniere obligă spiritul primitiv să facă pasul evolutiv care duce de la explicația animistă la cea mitică. Evoluția aceasta culturală este însoțită pe plan social de transformarea triburilor de pastori în popoare de agricultori. În țările orientale, care sînt leagănul culturii, anul este împărțit într-o perioadă uscată, urmată de o perioadă ploioasă. În limbajul simbolic al miturilor, anotimpul iscat este imaginat ca o divinitate ostilă. Pentru a învinge această divinitate răufacătoare, cerul și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
scop final: purificarea și eliberarea sufletului. Astfel, este descris un Stat ideal, perfect just, grupînd indivizi de meserii și specializări diferite, tocmai această diviziune a muncii fiind liantul organizării sociale. Cetatea ideală a lui Platon cuprinde trei clase: cea a agricultorilor, a meșteșugarilor și a comercianților, care-i asigură prosperitatea materială; cea a războinicilor și gardienilor, care-i asigură apărarea și ordinea interioară și cea a conducătorilor, ce dirijează ansamblul social. Găsim la Platon o adevărată teorie a managementului public, bazat
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
naționalismului arab. Totuși, în aceste state reformele agrare derulate după 1950 și-au demonstrat rapid limitele efectelor preconizate de autorități. Ele au urmărit în principal obiective politico-ideologice, respectiv de desființare a aristocrației funciare și de creare a unei păturisociale de agricultori colectivizați atașați noilor regimuri,succesele lor economice și sociale fiind mediocre. Astfel, în urma acestor reforme rural-agrare producțiile agricole nu au crescut, nivelul de trai al ruralilor și clivajele sociale rural/urban nu s-au ameliorat, iar restructurarea proprietății funciare nu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
să execute, cu randament și deplină securitate a muncii, operațiunile specificate de atestat. „Meserie“ și „specializare“ în învățământul agricol Reforma învățământului superior preuniversitar a pus în circulație o bogată terminologie. Elevii sunt pregătiți în școala profesională agricolă pentru „o meserie“ (agricultor, zootehnist, fermier montan etc.), iar în școala postliceală pentru „o specializare“ (tehnician protecția plantelor, tehnician cadastru funciartopograf etc.), în timp ce în liceul tehnologic pentru o specializare generală (tehnician pentru agricultură, tehnician agromontan, tehnician veterinar). „Meserie“, într-o accepțiune mai
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
determinat prin extindere și anume: „meserie“ este „orice fel de profesiune, manuală sau intelectuală“, bazată pe calificare, care își găsește câmp de aplicare în realizarea producției vegetale și animale. În acest sens, sunt indiscutabil „meserii“ rezultatul formării prin școala profesională: agricultor, viticultor-pomicultor, zootehnist, fermier montan etc. „Specializare“ este „acțiunea de a specializa și rezultatul ei“. Iar „a specializa“ înseamnă „a se consacra studiului și aplicării unei discipline, unei ramuri speciale a științei, a tehnicii etc.“. Dicționarul mai reține pentru termenul de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
două secțiuni: câmpul pentru colecții și câmpul demonstrativ. Câmpul pentru colecții didactice sau mai simplu, colecția didactică are o structură extrem de diferită de la o meserie la alta. La școala profesională (școala de arte și meserii)care pregătește, spre exemplu, meseria „agricultori“, colecția va cuprinde specii, varietăți, soiuri, hibrizi etc. de plante agricole sau producătoare de furaje, pe când altă școală, care pregătește elevii în meseria „legumicultor floricultor“, colecția va cuprinde specii, varietăți, soiuri etc. legumicole și floricole. Cerințele care se impun pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
recomandate în zonă, echipamente noi introduse, tehnici moderne de cultivare a plantelor etc.; câmpul demonstrativ dintr-o școală nu este un câmp de cercetare științifică, ci el este un câmp școală, în care elevii trebuie să învețe o meserie - de agricultor, de viticultor, de legumicultor etc.; de aceea, se recomandă introducerea, alături de variantele preconizate, a unei variante martor, pe care o constituie cultivarul, metoda, tehnicile, echipamentele etc. obișnuite în zona/localitatea respectivă; - câmpul demonstrativ trebuie etichetat complet și permanent; - planul de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
tocilari” etc. De obicei, persoanele care erau vizate de glumele tale nu se supărau. Anul acesta la voi în clasă a apărut dintr-un sat un băiat nou pe care îl numești „băiatul mamei” si „țăran”, deoarece părinții lui sunt agricultori. Acum câteva zile, din cauza că ai imitat felul lui de a vorbi, spunând că așa vorbesc numai țărănoii, el s-a supărat foarte mult si a mers la profesor. Acesta din urmă i-a recomandat medierea. Nu înțelegi de ce el
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
punerea în aplicare a măsurilor pentru prevenirea inundațiilor și pentru protejarea populației și a mediului; optimizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase. 1.2.2.4. Adaptarea culturilor agricole la schimbările climatice Pentru a face față schimbărilor climatice prognozate, agricultorii trebuie să aibă în vedere măsuri care să vizeze: schimbarea sistemului de rotație a culturilor pentru a folosi cât mai eficient posibil rezerva de apă disponibilă; ajustarea calendarului însămânțărilor în conformitate cu regimul de temperatură și de precipitații; utilizarea de soiuri adaptate
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
soiuri adaptate la noile condiții meteo (rezistente la secetă și căldură); plantarea de garduri vii sau mici zone împădurite pe terenul arabil, pentru a reduce scurgerile de apă și/sau pentru a proteja culturile împotriva vântului și solul împotriva eroziunii. Agricultorii nu pot efectua această activitate singuri, ci trebuie să fie sprijiniți de stat prin politici publice prin care să li se acorde: suport pentru adaptarea structurilor agricole și a metodelor de producție; suport privind continuarea prestării de servicii pentru mediul
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
nu sunt legate de volumul de producție, și politica de dezvoltare rurală, care vor fi importante pentru elaborarea unei strategii privind adaptarea sectorului agricol la schimbările climatice. Viitorul reformelor din sectorul agricol va lua în considerare nevoile de adaptare, astfel încât agricultorii pot continua afacerile într-o manieră durabilă, asigurând furnizarea serviciilor publice cum ar fi suportul pentru comunitățile rurale și întreținerea peisajelor rurale. 1.2.2.5. Adaptarea populației și schimbarea mentalității (adaptarea la căldură și situații de urgență) Pentru a
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
fluviului. Refuză cu toții. "Le-ai cerut să-ți ducă bagajele. De asta au refuzat", îi explică tînărul servitor. Evans-Pritchard50 este etnolog englez. Scena se petrece în anii '30, la sfîrșitul primei sale călătorii în ținutul Nuerilor, o populație de păstori agricultori de două sute de mii de persoane la acea dată, trăind în Sud-Estul Sudanului, pe un teritoriu lung de mai bine de cinci sute de km. Întîlnirea cu populația Nuer s-a dovedit dificilă. Încercînd să studieze sistemul politic al acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
8; 20. Johann George Leiböck, Die Forstwirtschaft (Silvicultura), Leipzig, 1836, 3, 8; 21. Johann Leibitzer, <Populäre> Encyclopädie der praktischen Landwirtschaft, <ein belehrendes Taschenbuch für Güterbesitzer, Wirthschaftsbeamte und Landwirthe> (Enciclopedia populară a agriculturii practice, un ghid pentru moșieri, funcționari economici și agricultori), Pest und Leipzig, 1832, 1, 12; 22. W<ilhelm>. A<ugust>. Lampadius, Handwörterbuch der Hüttenkunde (Mic dicționar despre metalurgie), Göttingen, 1817, 1, 8; 23. Hamilcar Paulucci, Das technische Verfahren bei Bohrung artesischer Brunnen, <mit besonderer Rücksicht auf den dermaligen Stand
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Grimm, <Practische Anleitung zur> Bergbaukunde <für den Siebenbürger Bergmann, insbesondere für die Zöglinge der Nagyáger Bergschule> (Introducere practică în minerit pentru minierii transilvăneni...), Wien, 1839, 1, 8; 39. Geräthschaften, Weimar, 1838, 1, 8; 40. Der Landwirth in seiner monatlicher Verrichtungen (Agricultorul și treburile sale lunare), Ilmenau, 1827, 1, 8; 41. Joseph Tausch, Das Bergrecht <des österreichisches Kaiserreichs> (Dreptul minier în Imperiul austriac), Wien, 1834, 1, 8; 42. G. L. C. Müller, <Anleitung zur Kenntnis und Bearbeitung der> Salpeter (Introducere în cunoașterea și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]