2,594 matches
-
Timiș; - domnului Vasu S. Ioan, primar, Primăria Raciu, județul Mureș. Articolul 5 Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a: - domnului Anton Gheorghe Ion, șofer, Prefectura Vaslui; - doamnei Baldovin Costică Titina, inspector, Primăria Municipiului Galați; - doamnei Basoc Marin Alexandrina, inspector, Primăria Municipiului Tecuci, județul Galați; - doamnei Bădoiu Gheorghe Georgiana, secretar, Prefectura Municipiului București; - doamnei Birlog Ion Ioana, referent, Consiliul Județean Dâmbovița; - doamnei Bobar Petre Ana, inspector, Prefectura Timiș; - doamnei Bodea Dumitru Florica, referent, Primăria Suncuius, județul Bihor; - doamnei Boz
DECRET nr. 984 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146357_a_147686]
-
Județean Iași; - domnului Traian Ion Victor Doru, referent, Primăria Municipiului Brăila; - domnului Tudor Dinu Petrus, viceprimar, Primăria Vlădeni, județul Ialomița; - domnului Tucu Marin Traian, referent, Primăria Orașului Topoloveni, județul Argeș; - domnului Ungureanu C. Gheorghe, referent, Prefectura Mehedinți; - doamnei Vintilă Ioan Alexandrina, referent, Consiliul Județean Teleorman. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 29 noiembrie 2002. Nr. 984. -----------
DECRET nr. 984 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146357_a_147686]
-
Sida 10. Mihalca Marinela Viorica 11. Nistor Erica 12. Romanu Silvia 13. Tudoran Rodica. Tribunalul Arad 1. Ardelean Margareta 2. Bălaș Petru 3. Boar Ana 4. Cilan Ioan 5. Cionca Susana Magdalena 6. Cotutiu Aurelia 7. Dascăl Teodor 8. Drăgoi Alexandrina 9. Godea Mircea Sandu 10. Oprean Horea Corneliu 11. Păscălău Liviu 12. Puticiu Floarea 13. Săraru Iulian 14. Trifa Ioan 15. Ungureanu Vasile Ioan Dănuț. Tribunalul Caraș-Severin 1. Aldea Corina Titiana 2. Barac Lidia 3. Bordei-Ene Gheorghe 4. Briac Ion
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
Molcuț Iulian 23. Nazat Marian 24. Nestor Dragoș 25. Oancea Silvia 26. Ogarca Ion Nelu 27. Oprită Viorel Mircea 28. Piciarcă Dumitrița 29. Ristea Aurel 30. Rotar Gheorghe 31. Rujan Nicolae 32. Son Constantin 33. Stanciu Mircea 34. Sega Luminița Alexandrina 35. Șerbănescu Elena-Monica 36. Udangiu Paraschiv 37. Vasilescu Florinela 38. Vintilescu Vasile. Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași 1. Aragea Stelică 2. Grosu Vasile 3. Nae Nicolae. Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu 1. Albu Gheorghe 2. Cocieru Andrei 3. Soare Aurel. Parchetul de pe lângă
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
domiciliul actual în Austria, 2344 Maria Enzerdorf, Hauptstr. 29/1/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Calinesti-Oas str. Dumbrava nr. 70, județul Satu Mare. 64. Schilling Felicia, născută la 19 noiembrie 1967 în București, România, fiica lui Plischi Ioan și Alexandrina, cu domiciliul actual în Germania 63477 Maintal, Goethestr. 136, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Colentina nr. 10, bl. 6, et. 8, ap. 35, sectorul 2. 65. Preda Măricica, născută la 30 ianuarie 1962 în localitatea Cadaesti, județul Vaslui
HOTĂRÂRE nr. 630 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119351_a_120680]
-
anexa la prezentul decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU Anexă 1 A. JUDECĂTORI TRIBUNALUL ALBĂ 1. Feneser Codruta-Corina. Judecătoria Albă Iulia 1. Anghel Ileana Gabriela 2. Burz Olimpiu 3. Doriani Ana 4. Fâț Ștefan 5. Florea Marieta Carolina 6. Neamtiu Anca Alexandrina 7. Pascaru-Pag Elenă Lucia 8. Petrașcu Adriana Marcela 9. Predan Georgeta 10. Stoica Manuela Corina 11. Vaida Maria Elenă. Judecătoria Cimpeni 1. Corches Ioan 2. Coroiu Viorica Elenă 3. Dobra Elisabeta. Judecătoria Aiud 1. Lodoaba Alină 2. Noslacan Mircea. Judecătoria
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
11 ianuarie 1941 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Crișan Aurel și Elsa, cu domiciliul actual în Germania, 84478 Waldkraiburg, Troppauerstr. 57/V. 28. Rojas Eugenia, născută la 15 martie 1953 în București, România, fiica lui Dencu Ion și Alexandrina, cu domiciliul actual în Germania, 10625 Berlin, Herderstr. 3-4. 29. Titz Margarete Mathilde, născută la 22 februarie 1930 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Paly Arthur și Margarete-Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 90439 Nurnberg, Goerdelerstr. 162. 30. Gutt
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Ybbstr. 12. 114. Man Ioan Daniel, născut la 17 octombrie 1958 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Man Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Ybbstr. 12. 115. Constantinescu Alexandrina, născută la 24 mai 1938 în localitatea Balaciu, județul Ialomița, România, fiica lui Petre și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 34233 Alvesta, Droskvag. 25. 116. Ieremie Eugenia, născută la 24 martie 1960 în localitatea Bosanci, județul Suceava, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
serie întreagă de medici de renume care funcționau la Spitalul «Dimitrie Drăghici» printre care cităm: dr. Aristide Peride (1871 1887), Jack Ungar (1888-1918), dr. Mihail Mogoș (1918-1925), dr. Gheorghe Andreescu (1925-1939), dr. Petru Severin (1939-1945), dr. Dumitru Holban (1945-1947), dr. Alexandrina Holban (1947-1957), dr. Gheorghe Balcu (1957-1967). În anul 1925 apare Legea pentru unificarea administrativă a întregii țări, lege care introduce trei concepte noi: comună suburbană, comună urbană și municipiu. La 14 august 1938 se organizează trei mari unități administrativ-teritoriale: 1
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din orașul Vaslui. După dr. Jack Ungar, la conducerea spitalului vine dr. Andreescu Gheorghe, ca medic șef pe cele două secții importante: interne și chirurgie. Pentru prima dată se organizează sala de operații, dotată cu utilaj modern și împreună cu dr. Alexandrina Holban, organizează serviciul de radiologie și un laborator de analize medicale, ceea ce va permite ca în spital să se poată efectua orice fel de intervenții chirurgicale și obstetricale. Numele doctorului Gheorghe Andreescu rămâne indisolubil legat de Spitalul din Vaslui pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
doctor, Petru Severin (1939-1945), care este totodată și șeful secției de chirurgie. Începând cu luna august 1941, odată cu izbucnirea celui de al doilea război mondial, spitalul devine și “Spitalul Militar de zonă interioară”. Dintr un raport făcut de medicul primar Alexandrina Holban reiese că: din cei 127 pacienți, 6 erau militari răniți prin accident, 5 erau militari răniți pe front, un civil rănit la parașutism, 1 prizonier; 17 prizonieri medicali, 1 prizonier rănit, 13 militari chirurgicali și medicali, 23 civili. În timpul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medicali, 1 prizonier rănit, 13 militari chirurgicali și medicali, 23 civili. În timpul războiului 1941 1945, Spitalul "Drăghici" cu 100 paturi (60 paturi pentru serviciul medical, maternitate și T.B.C. și 40 paturi pentru serviciul chirurgical), era deservit de următorii medici: Holban Alexandrina, medic primar interne; Severin Petru, medic primar chirurg; Speranța Gheorghe - medic secundar interne; David Mircea medic secundar chirurgie; Frăsineanu Octav - farmacist. (Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în anul 1945, răpus de tifos exantematic contactat în timp ce îngrijea răniții bolnavi. A fost regretat de toți cei care l-au cunoscut și apreciat. Un alt doctor de marcă, care a avut o activitate îndelungată la Spitalul "Dimitrie Drăghici", este Alexandrina Holban (1890-1978). A lucrat în spital timp de 41 de ani (1918-1959) ca medic primar de medicină internă și șefa acestei secții până în 1949, a fost colaboratoarea doctorilor Gh. Andreescu și Petru Severin. A înfruntat tot felul de greutăți în preajma
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
devotați profesiei lor, absolvenți ai Facultății de Medicină din perioada interbelică, formați la școala marilor somități ale medicinii românești. În perioada 1946-1949 sunt atestați la Spitalul "Drăghici" și la Spitalul Israelit, la circumscripțiile sanitare din orașul Vaslui următorii medici: Holban Alexandrina, născută în 1890, absolventă a Facultății de Medicină din Iași, medic primar interne, coordonatoarea maternității, directoare adjunctă și directoare a spitalului 1939-1949 la Spitalul Vaslui; Ovanez Ioan, născut în 1906, absolvent al Facultății de Medicină din București în anul 1934
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care au lucrat în acest așezământ: dr. Ignat Markstein și dr. Karol Hoffman. Urmează o serie de medici cu activitate îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe Andreescu (1936-1969) și dr. Petru Severin care avea să fie răpus de tifos exantematic îngrijind bolnavii de această teribilă boală. În perioada războaielor mondiale activitatea spitalului a fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fost îndreptată cu precădere pentru asistența medico chirurgicală de război, precum și pentru combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre combatanți și localnici. Și aici remarcabilă este activitatea doctorilor: Gheorghe Andreescu, Ioan Ovanez, Alexandrina Holban. Nu am putut trece peste faptul, extrem de onorant pentru aceste meleaguri, că în evoluția școlii medicale românești din secolul al XX-lea, printre fondatorii și reprezentanții de seamă ai acesteia se numără mulți medici ridicați din fostul județ istoric
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
acușer (mamoș), școlit la Universitatea din Viena; dr. Gheorghe Andreescu - doctor în chirurgie și obstetrică, fiul lui Bazil (Vasile) Andreescu, general doctor, aghiotantul lui Carol Davila; dr. Jack Ungar - timp de trei decenii a îngrijit bolnavii cu devoțiune exemplară; dr. Alexandrina Holban - a muncit timp de 40 de ani în acest spital cu rezultate deosebite pentru evoluția unității; dr. Petru Severin - a murit de tifos exantematic la căpătâiul bolnavilor, apoi dr. Ioan Ovanez, dr. Vasile Sepeniuc, dr. Gheorghe Balcu, veniți de la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
folosit de marele Davila atunci când chema aghiotantul, piese aflate acum la Muzeul din București, Facultatea de Medicină, secția Istoria Medicinii. DE VORBĂ CU CITITORII Copil fiind, auzeam vorbindu-se în casă de Holbănoaia și doctorul Teodoru. Holbănoaia era doamna dr. Alexandrina Holban, vestită pentru înțelegerea greutăților oamenilor și în special ale femeilor, comportânduse ca o mamă pentru cei în suferință. Doctorul Teodoru, rudă prin alianță a mamei mele, cea care se mândrea cu personalitatea medicului șef de județ (1934-1950). Ca elev
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al cercului de ezoteriști, cu renumitele sale ședințe de spiritism ce aveau loc la librăria L’Art Indépendant a lui Edmond Bailly. La toate acestea se adaugă argumentul esențial ce îl marchează formula denominativă, a cărei exprimare încifrată într-un alexandrin perfect - un vers de 12 silabe - indică vădita intenție a compozitorului de a conduce la ermetizarea semnificațiilor conținute. Viziunea conceptuală propune stimularea în exclusivitate a acelor zone extrasenzoriale ale psihicului, eventuala „conștientizare” a trăirilor conducând în mod irevocabil la destrămarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mai mare sonetist al epocii, Heredia are o știință a compoziției și a versului subtilă și savantă. Ritmul, rima, sistemul sonor bogat, tăieturile și aliterații demonstrează un echilibru la care s-a ajuns printr-o laborioasă șlefuire de mozaist. Cultivă alexandrinul în formele sale originale. Cu Heredia, Parnasul atinge idealul său de perfecțiune, într-o expresie artistică în care coloritul strălucitor, decorul configurat tridimensional, accesoriul pitoresc constituie rațiunea de a fi a poemului. Plasticitatea portretului, vigoarea conturului, tehnica sugerării nuanțate sunt
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Tebieș, prietenelor care m-au însoțit în tinerețea și maturitatea feministă: Elena Bălan, Adriana Băban, Maria Bucur, Laura Grünberg, Anca Jugaru, Liliana Popescu, Doina Ștefănescu, Ursula Vogel, Renate Weber. Feministelor românce deschizătoare de drumuri și minți din trecut: Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eugenia Ianculescu, Sofia Nădejde, Eleonora Stratilescu, Alice Voinescu, Adela Xenopol și din prezent: autoarelor: Anca Manolache, Ștefania Mihăilescu, politicienei Mona Muscă. Jurnalistelor solidare cu feminismul cultural și politic: Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Feministelor care aparțin deja lumii marilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
al XIX-lea, înaintașele noastre și-au conturat revendicări politice foarte clare, care au culminat cu bătălia generalizată pentru recunoașterea dreptului de vot în Constituția din 1923. Numele lor este cunoscut, voi da doar câteva exemple: Maria Rosetti, Constanța Dunca-Suchianu, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Alice Voinescu, Cecilia Cutzescu-Stork, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu, Eugenia de Reus Ianculescu, Adela Xenopol. Aceste femei au acționat public, deschis, ferm. Multe au acționat pregnant politic. Exemplul cel mai strălucit este cel al Alexandrinei Cantacuzino, fruntașă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Rosetti, Constanța Dunca-Suchianu, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Alice Voinescu, Cecilia Cutzescu-Stork, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu, Eugenia de Reus Ianculescu, Adela Xenopol. Aceste femei au acționat public, deschis, ferm. Multe au acționat pregnant politic. Exemplul cel mai strălucit este cel al Alexandrinei Cantacuzino, fruntașă a mișcării politice feministe internaționale. Cert este că, până la venirea comunismului, feminismul românesc nu era doar în rând cu lumea, ci chiar în avangarda acestui „rând”. În 1929 feministele românce au reușit să obțină recunoașterea drepturilor electorale la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
civile și politice dobândite înainte de comunism. Voi numi doar câteva dintre cele care s-au manifestat în spațiul public de la jumătatea secolului al XIX-lea, până când regimurile dictatoriale (legionaro-fascist și comunist) au făcut să amuțească feminismul: Maria Rosetti, Constanța Dunca-Suchianu, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Alice Voinescu, Cecilia Cutzescu-Stork, Sofia Nădejde, Eugenia de Reus Ianculescu, Adela Xenopol, precum și alte sute de femei care au însetat în mod activ după dreptate de gen și după recunoașterea demnității depline de oameni și cetățeni. Rămâne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sunt. Mă bucur de reușitele colegilor mei, îi numesc doar pe cei care au rămas la baștină și n-au plecat în alte părți, departe de casele părintești: Mircea Lutic, Ilie T. Zegrea, Simion Gociu, Grigore Crigan, Ilie Luceac, acad. Alexandrina Cernov, Elena Marița, mai tinerii Grigore Gherman, Dumitru Mintencu, Gheorghe Ungureanu, Doinița Bojescu, Vitalie Zâgrea și alții. Regret după cei plecați din rândurile noastre: Vasile Levițchi, Ilie Motrescu, Dumitru Grinciuc, Ion Vatamanu, Serafim Saka. Mă mândresc cu cei care și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]