2,164 matches
-
determină substantive neutre, adjectivul ia, la singular, formă de masculin, iar la plural formă de feminin: acest lac/aceste lacuri. La singular, opoziția masculin-feminin se realizează: • dezinențial: -Ø/-ă: acest/această, cestălalt/ceastălaltă, celălalt/cealaltă. Opoziția dezinențială este secundată de alternanțe fonetice: e/ea, ă/a: acest/această, celălalt/cealaltă • prin flexiune internă: acel/acea, același/aceeași La plural, opoziția masculin-feminin se realizează dezinențial: -i/-e (acești/aceste), liber: -i/-le (acei/acele) sau prin flexiune internă (aceiași/aceleași), și este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ea, ă/a: acest/această, celălalt/cealaltă • prin flexiune internă: acel/acea, același/aceeași La plural, opoziția masculin-feminin se realizează dezinențial: -i/-e (acești/aceste), liber: -i/-le (acei/acele) sau prin flexiune internă (aceiași/aceleași), și este întărită de alternanțe fonetice: șt/st (acești/aceste), l/i: acele/acei, aceleași/aceiași. Adjectivele demonstrative compuse realizează opoziția și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
internă (aceiași/aceleași), și este întărită de alternanțe fonetice: șt/st (acești/aceste), l/i: acele/acei, aceleași/aceiași. Adjectivele demonstrative compuse realizează opoziția și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune internă, la nivelul primului constituent: -ă/-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Adjectivul de identitate realizează opoziția prin flexiune internă: același
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul primului constituent: -ă/-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Adjectivul de identitate realizează opoziția prin flexiune internă: același/aceiași. Feminin: -ă/-e: această/aceste, ceastălaltă/cestelalte -Ø/-le: acea/acele, aceeași/aceleași, cealaltă/celelalte. Opoziția dezinențială este întărită de alternanțele fonetice ea/e (această/aceste, cealaltă/celelalte etc.) iar, la pronumele compuse, de flexiunea internă, la nivelul primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-or(lor); -or(lor)...i: acestor, acelor, acelorași, celorlalți Feminin N.Ac.:-e, -le; -e...-e; -le...-e:aceste, cestelalte, acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular sunt considerate în corelația singular-plural: -e/-i (feminin): zece, mie/zeci, mii -ă/-e (feminin): sută/sute -Ø/-e (neutru): milion/milioane, miliard/miliarde. Ca și la celelalte pronume, opoziția masculin-feminin este întărită la unele pronume de cuantificare de alternanțe fonetice, provocate de dezinență: ț/t: mulți/multe, câțiva/câteva, toți/toate; o/oa: toți/toate. Pronumele de cuantificare numerică, dezvoltând determinarea ca sens gramatical, când sunt determinate definit, realizează opoziția de gen (la plural) și la nivelul morfemului determinării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
F.): prima, ultima, întâia Plural: -i + -i(M.): primii, ultimii, întâii -e + -le(F.): primele, ultimele, întâiele Observații: Masculinul pronumelui întâiul prezintă suprapunerea dezinenței -i, din flexiunea internă, cu i din temă: întâii. Pronumele secundul dezvoltă la masculin și o alternanță consonantică: d/z: secundul/secunzii. Pronumele ordinal întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinate, fie de interacțiunea dintre sunete, venite în contact sau de la distanță, fie de interacțiunea dintre sunete și accent. În consecință, sunt toate explicabile din perspectiva acțiunii unor legi fonetice și nu a desfășurării unor opoziții categoriale morfologice. Acestea sunt alternanțele fonetice: t/ț, pentru că t + i > ț (băiat-băieți, tot-toți, cânt-cânți), d/z, pentru că d + i > z: cad/cazi, sc/șt, pentru că sc + i(e) > șt: cunosc/cunoști, cunoaște, o/oa, dacă în silaba următoare se află un ă sau un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șt: cunosc/cunoști, cunoaște, o/oa, dacă în silaba următoare se află un ă sau un e: cobor/coboară, (să) coboare; a/ă, pentru că a, înaintea unei silabe accentuate se închide, de obicei, la ă: bat/băteam, bătând etc. Aceste alternanțe nu sunt, în limba literară, un instrument morfologic, o cale de realizare, în planul expresiei, a unor opoziții semantice interne categoriilor gramaticale ale flexiunii verbului, ci sunt doar consecințe fonetice (condiționate de structura morfologică a verbelor), care însoțesc opozițiile morfologice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intranzitive) ca în celelalte limbi romanice. Verbe auxiliaretc "Verbe auxiliare" Verbele auxiliare fac parte din categoria morfemelor libere de care se servește limba română pentru exprimarea unor sensuri gramaticale finite, alături de alte auxiliare ale flexiunii; • de natură fonetică sau prozodică: alternanțe fonetice, intonație, accent; • de natură morfologică: sufixe, dezinențe • de natură sintactică: prepoziții, conjuncții În limba română sunt auxiliare morfologice verbele a fi, a avea, a voi, și a vrea. Sunt verbe golite de conținut semantic și fixate în anumite forme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II-a) și alta pentru singular (la care se cuprinde și pluralul persoanei a III-a, formă omonimă, când cu persoana a III-a singular, când cu persoana I singular). • La tema de plural a prezentului, sufixul tematic prezintă o alternanță fonetică: -ă/-a: cântă-(m), cânta-(ți). • Sufixul-variantă -ădevine -edin cauze fonetice (printr-un fenomen de asimilație vocalică) în structura tematică a verbelor a căror rădăcină se termină în vocala -i-: apropie-(m) sau într-o consoană palatală (sau palatalizată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
submerse, cu dimensiuni variate, orientate în general de la nord spre sud sau nord-est/sud-vest, între care există spații mai joase, a căror formare este legată de acțiunea curenților de apă. Deși adâncimea pe ansamblu scade de la vest spre est, există alternanțe de porțiuni mai joase și mai înalte. Principalii factori care le influențează sunt curenții și valurile puternice, plus aportul de aluviuni ale Dunării. La circa 37 km est de gura brațului Sulina se află Insula Șerpilor, iar la gura brațului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea cărora predominau elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu, într-o alternanță care ocolea îngrămădirile cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
matrice, cu ochiul tău, sunt câteva din treptele lucrării pe care o făptuiește, “scriindu-și” Mediterara, VIORICA TOPORAȘ. Thalassa! Însușindu-și-o de la Marsillia la Istanbul, apollinica pictoriță îi decantează esențele, răsărindu-le firesc în fluiditatea culorilor de apă, în alternanța ritmurilor cromatice, când vii, tumultoase, dense, abrupte, când lente, reflexive, revărsându-se în tușe ample, sugerâng structuri, pe cât de ascunse, pe atât de fremătătoare. Acuarelele ei dovedesc eficiența, profitabilă pentru frumos, de „tatonare pipăită a spațiului - înalțime - lățime - adâncime, spre
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
plasmatică), o structură bilipidică, cu numeroase canale și pompe ionice. Caracteristic pentru celula musculara cardică este diada, formată dintr-o cisternă terminala și un tub T, adică invaginări digitiforme ale sarcolemei care pătrund profund intracelular. Structural, miofibrilele apar ca o alternanță de discuri clare și întunecate: * benzi clare: I (izotrope) care la mijloc prezintă o linie întunecată numită linia Z; a mai fost descrisă o bandă întunecată (banda N) între linia Z și joncțiunea dintre benzile I și A; * benzi întunecate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de greutate în pasul alergător de garduri, ceea ce îi permite o deplasare cursivă fără o pierdere substanțială de viteză. Alergările de 110 mg (M) și 100 mg (F), sunt cele mai exigente probe de garduri sub aspect tehnic și coordinativ. Alternanța permanentă a mișcărilor ciclice și neciclice în viteză maximă determină complexitatea tehnică a acestora. Tehnica alergării de garduri nu se reduce la trecerea impecabilă a gardurilor ci și la parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt, scopul oricărei alergări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
face în circuit continuu, iar la cea cu încălzire indirectă, curentul alternativ. redresarea curentului alternativ cu dioda: constă în aceea că lasă să treacă curentul numai într-un singur sens pentru UA > O. Redresarea se poate face pentru o singură alternanță sau a ambelor alternanțe. Orice tensiunea redresată are atât o componentă continuă ?= , cât și o componentă alternativă. a) Schema redresării unei singure alternanțe și graficul lui u în funcție de t. Pentru redresorul monoalternanțăfactor de ondulație, adică raportul din valoarea maximă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
iar la cea cu încălzire indirectă, curentul alternativ. redresarea curentului alternativ cu dioda: constă în aceea că lasă să treacă curentul numai într-un singur sens pentru UA > O. Redresarea se poate face pentru o singură alternanță sau a ambelor alternanțe. Orice tensiunea redresată are atât o componentă continuă ?= , cât și o componentă alternativă. a) Schema redresării unei singure alternanțe și graficul lui u în funcție de t. Pentru redresorul monoalternanțăfactor de ondulație, adică raportul din valoarea maximă a componentei alternative și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
curentul numai într-un singur sens pentru UA > O. Redresarea se poate face pentru o singură alternanță sau a ambelor alternanțe. Orice tensiunea redresată are atât o componentă continuă ?= , cât și o componentă alternativă. a) Schema redresării unei singure alternanțe și graficul lui u în funcție de t. Pentru redresorul monoalternanțăfactor de ondulație, adică raportul din valoarea maximă a componentei alternative și valoarea U= a tensiunii continue la bornele rezistorului de sarcină Rs. b) schema reducerii ambelor alternanțe și graficul lui u
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Schema redresării unei singure alternanțe și graficul lui u în funcție de t. Pentru redresorul monoalternanțăfactor de ondulație, adică raportul din valoarea maximă a componentei alternative și valoarea U= a tensiunii continue la bornele rezistorului de sarcină Rs. b) schema reducerii ambelor alternanțe și graficul lui u funcție de t. Dubla diodă are doi anozi A1 și A2 și conduce pe rând câte o semiperioadă, însă curentul redresat trece în același sens prin rezistorul de sarcină Rs. Pentru a se obține o tensiune practic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
iar când este polarizată direct valoarea ei este mică. redresarea cu diode semiconductoare se bazează pe proprietatea de conducție unidirecționată, încât permit transformarea curentului alternativ în curent continuu. Montaje electrice cu diode semiconductoare se realizează în general pentru redresarea ambelor alternanțe ale curentului alternativ. Montajul electric pentru redresarea ambelor alternanțe, prevăzut cu filtru de netezire a tensiunii redresate: Graficul tensiunii electrice u redresate fără filtru și a intensității curentului electric i filtrat: 148 În cazul acestui montaj, tensiunea u și intensitatea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
redresarea cu diode semiconductoare se bazează pe proprietatea de conducție unidirecționată, încât permit transformarea curentului alternativ în curent continuu. Montaje electrice cu diode semiconductoare se realizează în general pentru redresarea ambelor alternanțe ale curentului alternativ. Montajul electric pentru redresarea ambelor alternanțe, prevăzut cu filtru de netezire a tensiunii redresate: Graficul tensiunii electrice u redresate fără filtru și a intensității curentului electric i filtrat: 148 În cazul acestui montaj, tensiunea u și intensitatea curentului i, au pulsația dublă, adică 2ω. Expresiile matematice
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]