7,971 matches
-
de micile fleacuri ne dă senzația de fericire. Trebuie doar să ne oprim pentru o clipă și să privim în jur, scrie 1. Să te culci pe așternuturi proaspăt spălate. 2. Să te joci cu picioarele în apă. 3. Să aluneci și să nu cazi. 4. Să simți nisipul între degetele de la picioare. 5. Să muști un ecler/ o chiflă/ o prăjitură din partea în care este umplutura. 6. Să dezlipești folia protectoare de pe dispozitivele electronice noi. 7. Să găsești niște bani
Topul lucrurilor simple care îți provoacă starea de fericire de-a lungul vieții by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64472_a_65797]
-
Bratu Iulian Într-un sat, preotul le învăța pe femei să nu mai spună că și-au înșelat bărbații, ci că au alunecat. După un timp, preotul moare și vine altul în locul lui, care nu cunoaște convenția. După primele spovedanii, preotul merge îngrijorat la primar să-i spună să repare drumurile, ca să nu mai alunece atâtea femei. Primarul, știind despre ce este vorba
Bancul Zilei: Învățăturile preotului pentru soțiile infidele by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63224_a_64549]
-
că și-au înșelat bărbații, ci că au alunecat. După un timp, preotul moare și vine altul în locul lui, care nu cunoaște convenția. După primele spovedanii, preotul merge îngrijorat la primar să-i spună să repare drumurile, ca să nu mai alunece atâtea femei. Primarul, știind despre ce este vorba, începe să râdă în hohote. Supărat că nu este luat în serios preotul cel nou îi spune: - Nu mai râdeți, că și soția dumneavoastră a alunecat de mai multe ori săptâmâna asta
Bancul Zilei: Învățăturile preotului pentru soțiile infidele by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63224_a_64549]
-
să repare drumurile, ca să nu mai alunece atâtea femei. Primarul, știind despre ce este vorba, începe să râdă în hohote. Supărat că nu este luat în serios preotul cel nou îi spune: - Nu mai râdeți, că și soția dumneavoastră a alunecat de mai multe ori săptâmâna asta: de două ori la casa învățătorului și de trei ori la casa polițistului! Vezi și: Bancul Zilei: Ion și Maria vorbesc despre reîncarnare
Bancul Zilei: Învățăturile preotului pentru soțiile infidele by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63224_a_64549]
-
se uitau unul la altul clătinând din cap fără să zică nimic. Știau că după căderea nopții Nehi Duhul coboară din castelul lui aflat în vârful muntelui și dă târcoale prin pădurile din jurul satului, iar la miezul nopții umbra lui alunecă pe râu, și el atinge cu degetele gardurile livezilor, trece neauzit prin fața caselor cu obloanele trase, prin ogrăzile întunecate, plutește printre staulele părăsite și grajdurile pustii. Iarba pe care calcă și frunzele pe care le atinge se înfioară la șuierul
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
cu obloanele trase, prin ogrăzile întunecate, plutește printre staulele părăsite și grajdurile pustii. Iarba pe care calcă și frunzele pe care le atinge se înfioară la șuierul mantiei lui negre, și doar în apropierea zorilor e înghițit de adâncurile codrului, alunecă prin hățișuri în beznă, plutește în tăcere printre văi, peșteri și crăpături, întorcân-du-se la castelul lui plin de lucruri îngrozitoare, aflat undeva prin munții cei înalți de care nici un om n-a îndrăznit vreodată să se apropie. Ia uite, șușotesc
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Ia uite, șușotesc între ei în faptul zilei tăietorii de lemne, ia uite, a fost taman aici chiar astă-noapte. Doar cu cinci-șase ore mai înainte a trecut pe aici neauzit, taman aici, unde stăm noi. Gândul ăsta făcea să le alunece pe șira spinării fiori de gheață. Într-o noapte Matti s-a hotărât să facă ceea ce-i făgăduise Mayei. Dar n-a avut curajul să se îmbrace, să se furișeze afară și să meargă până la crângușorul de lângă dărâmături. În schimb
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
mormânt, ci ca loc de meditație și de ordine absolută... în Absolut. nu aflaseră că-i poreclisem Keops - ei erau doar niște băieți felahi ai lucrărilor mărunte... Să te apuci să rostogolești ditamai pietroiul, să-l cari și obiectul să alunece îndărăt mereu și mereu făcând să râdă zeii de tine, cum râdeau ei de Sisif altădată... Găsise un camion al primăriei, să care pietroiul, un amărât de Zil, tocmit pe două kile de țuică de Văleni să târască acel obiect
Oniricii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6344_a_7669]
-
fi ușor lui Dumnezeu/ să-și năruie cu totul lucrarea!" (Revărsat de zori). Scrisul încearcă să transmute întregul univers într-o materia poetica. „Hrana mea e alcătuită din toate lucrurile. Sunt poetul." Privirea auctorială este plină de emoție, știind că alunecă peste multe lucruri pentru ultima oară (ca în poemul Limite). Poetul este setos de univers, dar conștient că împărtășirea umană este limitată. Inventarul lucrurilor văzute este infinit, și totuși nu generează sațietate: luna, labirintul, limba anglo-saxonă, orașul Buenos Aires, monedele, biblioteca
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
să-și taie pantalonii frumoși, cu pense, imediat sub genunchi. - Ce faci, Tom?, l-a întrebat Benny chicotind nesigur. Rămăsese cu revistele lui Tom în brațe. L-a urmărit pe Tom tăind de jur-împrejur cu foarfeca, până când cracul i-a alunecat la gleznă. Apoi a trecut la o mânecă de la tricou, pe partea opusă cracului retezat la pantaloni. - Tom, a zis Benny. Curând, brațul parțial bronzat al lui Tom a devenit vizibil până la umăr. Un tatuaj ca o sârmă ghimpată i
Joshua Ferris - Și atunci ne-au terminat by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/6347_a_7672]
-
la alta. Întârzie descumpănit încă două minute, apoi, brusc, ca mânat de-o decizie subită sau de-o spaimă sau de-o amenințare, o rupse la fugă, călcând la nimereală, mușcând cu talpa din morminte, răsucindu-și pe-alocuri gleznele, alunecând, împiedicându-se și iar ridicându-se, regăsind cu greu arterele. Vru să treacă în goană pe lângă mormântul mamei (poate și al lui), vru să-l evite, dar n-avea de ce, nu era deschis! Se opri. Îl privi cu coada ochiului
Iluzii pierdute by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6353_a_7678]
-
socotit să dau de știre tuturor; că de este vreunul dintre voi ce vrea să se spânzure, să se grăbească până nu tai smochinul.» După moarte, l-au îngropat la Halis, drept lângă mare. A ros apa malul și a alunecat colțul acela de pământ cu mormânt cu tot în valuri; a înconjurat astfel marea locu-i de odihnă și nimeni nu se putea apropia de mormântul omului acestuia.” Nu mai revenisem asupra acestei pagini (și asupra lui Plutarh, în general) de
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
domnul Cristi Diaconescu care, în numele Uniunii lor, a ieșit și a atacat puternic de la stânga, arătând că Partidul Social Democrat, deși e o stângă foarte marxistă și comunistă, a aflat domnul Cristi Diaconescu acum, care a trădat oricum valorile stângii alunecând la dreapta și cântându-ne în strună nouă, hiene capitaliste ce suntem. Domnul Boc povestește pe unde stă de vorbă cu oamenii și bate lovituri de la 11 metri, mai și zice ceva, zice că se desumflă gogoașa, gogoașa fiind Alianța
Antonescu: Liiceanu şi Pleşu sunt laşi, nu au curaj să protesteze la mitocăniile lui Băsescu - Citeşte aici discursul INTEGRAL al liderului PNL () [Corola-journal/Journalistic/47215_a_48540]
-
vitalitate intelectuală neverosimilă și o memorie care rareori îi joacă feste. Pregătit pentru întîlnirea cu poezia lui de lectura comentariilor critice ale lui Al. Cistelecan, Gabriel Liiceanu întîmpină dificultăți în plasarea pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul ce-i „alunecă” printre degete. „Simțul comic și umorul rafinat” asupra cărora atrage atenția fac parte dintr-o strategie a camuflajului printr-o autoderiziune împinsă pînă la umilință, exasperantă adesea, dar trădînd o ironie „socratică”. „Sunt puternic pentru că sunt slab”, iată deviza - similibudistă
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
motivație și o țintă morale. E vorba, în cele din urmă, despre dreptatea care se cuvine făcută unor bulversate epoci istorice și oamenilor aflați sub vremi. Clujul anilor ’50-’60 este colindat la pas de un topograf pedant-duios, gata să alunece și în detalii inutile pentru cel nesituat în aceeași dispoziție memorativă. Tenta autobiografică e acum mai accentuată, tot așa ticurile povestirii ca ritual cu auditoriu. Străzi, localuri și grădini de vară, biserici, școli, reviste, cenacluri, spectacole, personaje (nume sonore ale
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
sens. Viața e bună sau rea. Astăzi e bună. Zi luminoasă. Tocmai m-am întors, cu achiziții, de la Mega Image. În poartă, T, care ieșea. Ne-am sărutat ca doi îndrăgostiți peste care vârsta trece fără efect. „...a nu mai aluneca din Viață în Ideea-Despre Viață” scrie Vighiloiu - și sunt de acord. Cristian Popescu scria ca să se lase de scris, eu ca să nu adorm. Dacă adorm acum, la ora treisprezece douăzeci și opt, diseară va trebui să iau diazepam. Ca orice lucru bun
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
de cuier gârbovit de durere cu umerii căzuți și mânecile moi. Dar când l-am strâns la piept ca pe un tovarăș de suferință nu m-a recunoscut sau fiindcă nu vroia să-și împartă chinul cu mine mi-a alunecat din mâini inert la pământ.
Poeme by Ruxandra Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4695_a_6020]
-
în același timp, cu atât mai aproape m-am perceput de capătul foamei, de capătul orbirii. Uneori mă simțeam de parcă aș fi fost agățat de o margine - a cui nu pot spune, fără a risca să sune ridicol -, dar imediat alunecam și mă simțeam și mai adânc în prăpastie. Iar acolo, în beznă, regăseam iarăși în mine o formă de laudă pentru tot ceea ce continua să-mi zdrobească certitudinea. Pe tine te caută, i-am spus eu lui Lotte, dar nu
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
moment deveneam euforic. Treceam de la psihoză la vitalitate cu o ușurință de neimaginat. Uitam cu desăvârșire cauza nefericirii, oricât m-aș fi străduit să mi-o readuc în memorie. Era ca atunci când încercam să-mi amintesc momentul în care am alunecat în somn. Clipele astea de amnezie îmi trădau superficialitatea, dar, era, evident, o superficialitate salvatoare. Numai așa reușeam să nu mă afund permanent în penibile și false depresii, în lamentări sterilizante și epuizante”. Sigur că neajunsurile de construcție și-ar
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
lăsat acolo unde erai înainte de a-l atinge cu piciorul. Nimic din toate acestea la Dan C. Mihăilescu, criticul fiind hotărât să descrie sincer tribulațiile prin care a trecut. La drept vorbind, ar fi fost o dezmăgire să-l vezi alunecînd într-un scenariu previzibil: să-l vezi lăudîndu-se, sub perdeaua smereniei jucate, cu adîncimea revelațiilor de care s-a înfiorat sub incidența logosului divin. Mai mult, ți-ar trebui o imaginație fără frîu să ți-l închipui pe Dan C.
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
semn că în pielea scritorului din Lübeck găsești un spirit cu autonomie de gîndire. Dar bizar e că natura aceasta recalcitrantă, de ghiuj trîntind imprecații la momente nepotrivite, are o înfățișare cu totul inofensivă. O mimică lăsată, cu faldurile obrajilor alunecînd spre bărbie, într-un prolaps facial ce-i împrumută aerul unei foci dezamăgite. Dar o focă care molfăie coada unei pipe eterne, ca pentru a-și găsi un punct de interes într-o lume exasperantă prin monotonie. Pleoapele îi cad
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
Gheorghe Grigurcu S-ar mai putea sus- ține azi o incompatibilitate între poet și critic, întruniț i în aceeași persoană? Aserțiunea a alunecat în zona prejudecăților, cu toate că originea sa, în literele autohtone, e prestigioasă grație lui Maiorescu care a formulat-o cu aplomb. Evoluția creației literare moderne a șters treptat granițele convenționale dintre genuri și specii, în aspirația spre un text în substanța
Poet pur și simplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4438_a_5763]
-
dimpotrivă, se învechesc și ies din uz; adesea, neînregistrarea unei forme sau a unui sens e o limită a dicționarelor, care nu țin pasul cu îmbogățirea lexicală a limbii). În același timp, lexicul e componenta limbii în care abaterea poate aluneca ușor în grave confuzii, producând incomprehensiune sau un efect de ridicol. Autorii recurg cu măsură la corectarea prin umor, cel mai adesea prin selectarea citatelor care vorbesc de la sine, prin formulări de genul „rata de mortabilitate”, „versatilitatea butonilor”, „în jur
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
dimpotrivă, se învechesc și ies din uz; adesea, neînregistrarea unei forme sau a unui sens e o limită a dicționarelor, care nu țin pasul cu îmbogățirea lexicală a limbii). În același timp, lexicul e componenta limbii în care abaterea poate aluneca ușor în grave confuzii, producând incomprehensiune sau un efect de ridicol. Autorii recurg cu măsură la corectarea prin umor, cel mai adesea prin selectarea citatelor care vorbesc de la sine, prin formulări de genul „rata de mortabilitate”, „versatilitatea butonilor”, „în jur
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
între melodrama etno cu tot cu recuzită, realismul tezist de tipul „adevăr grăiesc vouă” și comedia de moravuri arabe, mai ales acolo unde bărbații devin spărgători de grevă prin viol sau prin câteva scatoalce prevăzute se pare în Coran. Comicul stă să alunece pe panta tragicului, dar regizorul corectează prin muzică și dans drama ce se prefigurează cu abstinența prelungită și scandalul teologic. Ca totul să fie cu adevărat revoluționar, o veche poveste de dragoste - trăiască melodrama! - care-l aduce pe Karim, fostul
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]