3,682 matches
-
a trebuit în fine să acționeze, a transportat în politică toate obișnuințele literaturii ș...ț. Însăși limba politicii a preluat ceva din aceea pe care o vorbeau autorii; ea s-a umplut de expresii generale, de termeni abstracți, de cuvinte ambițioase, de construcții literare. Acest stil, ajutat de pasiunile politice care îl foloseau, a pătruns în toate clasele și a coborât cu o ușurință unică până la cele de pe urmă3. Deși am mari rezerve față de analizele comunismului pe baza folosirii anacronice a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
negocierile dintre culturile populare de acolo și cea de aici; și așa mai departe. Întreaga mutație a spiritului public românesc după 1989 ar putea face obiectul unui mare proiect colectiv de cercetare. Am schițat un program de cercetare și mai ambițios, la care sper să mă întorc în anii viitori, în Conferința Cuvântul pe care am ținut-o, la invitația lui Mircea Martin și cu replicile lui Horia-Roman Patapievici și Teodor Baconsky, pe 26 august 2004 (BCU București); pentru o versiune
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
înființată abia în 1860, planurile cuprinzătoare de a educa națiunea au reprezentat întotdeauna o constantă a discursului intelectual, ele fiind deseori contrare instituțiilor, filozofiilor și sistemelor educative existente. „Scurtul secol XX” (Eric Hobsbawm) este saturat de astfel de viziuni etnopedagogice ambițioase ce se întind de la amendamente mai mult pragmatice aduse reformelor școlare din România sfârșitului de veac al XIX-lea de matematicianul și ministrul Educației Spiru Haret (1851-1912), un Jules Ferry al României, până la transformările radicale ale educației naționale promovate de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
despre Volksbildung și programul politic și educativ al lui Rousseau, se făcea ecoul reprezentării idealizante a lui Goethe despre Germania ca „provincie pedagogică” și fusese materializată în Prusia sub ministeriatul lui Wilhelm von Humboldt 10. Ca o ironie a sorții, ambițiosul Nationalerziehungsplan al lui Fichte venea după înfrângerea Austriei și Prusiei de către Napoleon, în timp ce proiectele similare din România interbelică veneau după o victorie - e drept, o victorie nesperată și știrbită de faptul că fusese precedată de trauma unui război devastator ce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Astfel, consideră Gray, toleranța liberală clasică (curentul a fost numit de el cândva „paleoliberalism”) construită pe consens rațional, așadar pe condiții ideale, se cere înlocuită cu vechea-noua toleranță a liniei Hobbes - Isaiah Berlin - Gray, toleranța ca modus vivendi. În această ambițioasă întreprindere, inspirația intelectuală poate fi găsită la Hobbes, așa cum am mai spus, și la David Hume; dar mai ales, și mai aproape de noi, la Sir Isaiah Berlin și Michael Oakeshott (precum și Joseph Raz, Stuart Hampshire, Richard Wollheim, Peter F. Strawson
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de conflicte ideologico-politice, legate deopotrivă de implozia „marilor narațiuni”/„narațiunilor hegemonice” și de geopolitica polară a Războiului Rece, tradusă metonimic în toate ungherele vieții intelectuale. În aceste condiții, s-a configurat modulul postmodernist (în termenii extensiilor posibile ale „cursului scurt”), ambițios și militant curent radical literar-estetic-filozofic iconoclast cu un considerabil (și programatic) impact ideologic. Ca toate noile curente, postmodernismul a parcurs la început o promițătoare etapă revoluționară și creativă, după care a intrat în faza „clarificărilor doctrinare” și „epurărilor”, devenind tot
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Franța au privatizat și descentralizat - sau conservatoare - ca Partidul Popular din Spania, artizanul unui miracol economic, sau alianța creștin-democrată CDU - CSU din Germania, cu bune rezultate economice în fieful tradițional, Bavaria, și în alte landuri în care guvernează, cu programe ambițioase pentru întreaga națiune. Exemplele pot continua. Ceea ce se numește îndeobște „neoliberalism” în domeniul economic nu coboară însă direct din cărțile gânditorilor liberali, ci rezultă mai curând din crescânda presiune a mediului de afaceri, în primul rând a corporațiilor multinaționale. Dar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
durata și direcțiile ei nu erau câtuși de puțin garantate. Uniunea Sovietică era serios încurajată de facilul său triumf geopolitic și „misionar”, negociat inabil de anglo-americanii sătui de pierderile proprii, fără compasiune pentru Europa de Est, intimidați de un aliat circumstanțial extrem de ambițios, perceput în mod eronat ca o amenințare. Într-adevăr, sovieticii au avut colosale pierderi umane și materiale între 1941 și 1945, parte din ele exacerbate de stalinism, dar împărțirea lumii la Yalta și Potsdam s-a făcut în mod oarecum
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a trebuit în fine să acționeze, a transportat în politică toate obișnuințele literaturii ș...ț. Însăși limba politicii a preluat ceva din aceea pe care o vorbeau autorii; ea s-a umplut de expresii generale, de termeni abstracți, de cuvinte ambițioase și de construcții literare. Acest stil, ajutat de pasiunile politice care îl foloseau, a pătruns în toate clasele și a coborât cu o ușurință unică până la cele de pe urmă” (vezi ediția franceză revăzută și îndreptată de J.-P. Mayer, Gallimard
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În râs tov. Crohmălniceanu. Sunt mulți eroi care descoperă viața În nuvelele noastre? Sunt mulți chiaburi care sabotează, uneori cu aceleași procedee? Sunt multe cozi de topor strecurate printre muncitori În fabrici și uzine? Sunt mulți eroi care-și migălesc ambițios inovația care va Îmbogăți roadele muncii și conștiințele noi? Sunt mulți brigadieri care se reabilitează și sunt citați pe brigadă? Sunt nenumărate teme pe care le-am citit În ziar? Iată, credem noi, nu păcatele, ci meritele principale ale nuvelelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lumi în care puterea, bogăția, fie și capacitatea creatoare sau inteligența, sunt cele care aduc considerația celorlalți, iar o ființă de o integritate remarcabilă nu atrage atenția decât, poate, deoarece nu constituie o primejdie pentru alții, în primul rând pentru ambițioșii lipsiți de scrupule. Chiar și cel care se ferește de emfaza moralizatoare nu va putea să nu bage de seamă că lumea de astăzi nu răspunde, cel puțin în anumite privințe, speranțelor și așteptărilor filosofului luminării, care scria acum mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de soția scriitorului, Cissy, într-un moment când acesta ezita între Mallory și Marlowe. Dacă mai spunem că Mallory însuși e un nume provenit din sfera culturii, începe să fie limpede că strategiile lui Raymond Chandler vizează o bătălie mai ambițioasă decât aceea a povestirilor oferite gazetelor de doi bani, specializate în divertismentul bazat pe narațiuni polițiste. Ajuns oarecum întâmplător în lumea presei de senzație - în tinerețea petrecută în Anglia scrisese poezii și fusese corespondent al Daily Express, The Westminster Gazette
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ocupă de realitate, iar marca realității este oroarea și sordidul, și, drept urmare, o povestire îmbibată de aceste miasme este - sau echivalează cu - literatură (Barzun, 1977, p. 160). Am ales acest citat pentru că el își găsește un ecou perfect în demersul ambițios soldat cu scrierea romanului The Long Goodbye. Realitatea sordidă din Idle Valley, țesătura încurcată de relații sociale, pasiuni perverse, gelozii și violență sunt, toate, „semne ale realității” - și încă ale uneia în care vechiul concept dickensian al „abjecției” este ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a imaginii de sine sau a imaginii despre celălalt (în acest grup mai figurează identificarea proiectivă și clivajul imaginii de sine sau a imaginii despre celălalt). Exempletc " Exemple" Freud (1908c/1985) insistă asupra universalității și similitudinii reveriilor noastre, fie ele ambițioase, erotice (acestea din urmă mai frecvente la femei) sau, de multe ori, un amestec al ambelor categorii. Janet (1898/1990) dă câteva astfel de exemple: „Unul visează că va câștiga milioane, altul că va conduce o armată și va cuceri
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scrise, iar oamenii se bucură împreună de ele. Nu vom cita aici decât câteva dintre temele cel mai des întâlnite în reveriile individuale și care sunt reluate în basme. Cele mai multe dintre basme se întemeiază pe reușită, fie în planul țelurilor ambițioase împlinite (putere și bogăție), fie în planul cuceririlor amoroase. Pentru a amplifica dificultatea întreprinderii eroului, acesta se află de obicei într-o situație de inferioritate (este sărac, de nivel social inferior, considerat prea puțin inteligent, cel mai mic dintre frați
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
elementele acestei reverii trebuie să fie adesea îndelung prelucrate de scriitor pentru a se ridica la rangul de poem. Freud (1911/1984) face aceeași remarcă. La origine, artistul caută să fugă de realitate și să își satisfacă dorințele erotice și ambițioase în reverie. El părăsește însă lumea visului pentru a reveni în realitate atunci când dă formă creațiilor sale, grație talentului literar pe care-l posedă. În altă ordine de idei, sublimarea este o renunțare parțială la narcisismul și la magia ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o amenințare pentru viitorul rasei umane (1908b/1985), comparabilă cu povestea acelor țărani care, învățându-și calul să mănânce din ce în ce mai puțin, au reușit să-l omoare! (1910/1991). Acest avertisment la adresa societății este întărit de un sfat pentru medicii prea ambițioși, al căror orgoliu terapeutic și educativ ar fi excesiv. În spiritul avertismentului lui Pascal: „Cine vrea să creeze un înger creează o fiară”, Freud (1912/1977) constată că sublimarea nu este la îndemâna oricui, că o sublimare forțată riscă să antreneze
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Pentru el, dar și pentru cei din jurul lui, proveniți aproape În totalitate din același mediu al clasei muncitoare (și Îl includ aici și pe Nicolae Ceaușescu), intelectualii erau „politic și ideologic suspecți”. În 1950, de exemplu, partidul fixează țeluri foarte ambițioase pentru următorii trei ani: proporția de muncitori din totalul membrilor trebuia să ajungă la cel puțin 60%. Un document intern de partid elaborat și distribuit În iunie 1955 arată că obiectivul din 1950 nu a fost atins, dar, Între altele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
față, am atras atenția asupra numărului mare de schimbări la conducerea ministerelor, care au caracterizat numirile lui Ceaușescu. Mulți autori au subliniat „efectele negative” pe care aceste „remanieri” le aveau asupra capacității partidului Însuși „de a-și realiza propriile planuri ambițioase de modernizare”, astfel că nu voi insista mai mult asupra acestor chestiuni. Voi spune numai că, În timp ce Ceaușescu era, probabil din fire, predispus să semene instabilitate și nesiguranță dintre potențialii săi contracandidați, Gheorghiu-Dej era preocupat, cel puțin În prima jumătate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1936), Spațiul mioritic (1936) și Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie și spirit (1942) vor constitui Trilogia valorilor. Cheia de boltă a acestei ambițioase construcții, care trebuia să se încheie cu o Trilogie cosmologică (nerealizată), o dădea volumul Diferențialele divine. Gândirea lui B. se mișcă în interiorul curentului „filosofiei existenței” (Lebensphilosophie), cu o priză deosebită asupra spiritelor la începutul secolului al XX-lea, epocă de
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
realist-socialistă, a fost atât de încântat de un personaj din Întâlnirea din Pământuri, încât l-a împrumutat - e vorba de Miai - plantându-l în realitatea socialistă în povestirea 100 kilometri, pare-mi-se. Apoi, după apariția nuvelei Desfășurarea, cel mai ambițios prozator (căci își propusese să scrie, cu toate înzestrările sale, cronica socialismului, dar nu de pe poziția neutră a cronicarului, ci de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică, șeful ramurilor anexe, un tânăr cu oarecari însușiri, dar lăudăros, egoist și ambițios, care însă în fața frumuseții morale a lui Andrei ne apare meschin și josnic. În versiunea apărută în volum, autorul a încercat să îndrepte aceste lipsuri ale nuvelei manifestate în textul publicat în Scrisul Bănățean. Dar încercarea a rămas o simplă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se regăsesc și în dramele Casa vechiturilor și Ultimul capitol. Bătrânul Nathan din Casa vechiturilor, deși autentic în unele scene, este totuși doar o replică neizbutită la Manasse, eroul lui Ronetti-Roman. Trecând la roman, A. va fi atras de teme ambițioase (artistul și societatea, artistul și divinitatea, creația, alienarea individului, destinul unor colectivități) ori de urmărirea unor cazuri patologice. Cărțile lui, în care este conturată o lume specifică, dominată de tragism, nu sunt însă niciodată pe măsura temerității proiectelor. Spațiul este
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
tot prin istorioare morale (Petre și Cristina, Prințul dezamăgit, Puterea religiei ș.a.). Printre alte povestiri, o meditație intitulată Gloria (Slava) omului este un solilocviu, de tip preromantic, pe tema soartei omenești, privită sub spectrul deșertăciunii. A. a fost un traducător ambițios și nu lipsit de iscusință, ale cărui realizări au ca trăsătură comună o deosebită fidelitate față de original. Este, mai întâi, cazul versiunii românești a tragediei lui V. Alfieri, Saul, care a prilejuit și o reprezentație teatrală de un răsunător succes
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
vorbit și cu alții, ce să fac? Până la urmă - adică un moment mai târziu -, mi-am spus: „Fie ce-o fi, merg pe drumul meu”. Și m-am dus să lucrez la hotel. A fost un salt teribil, un salt ambițios, care este... o chestie pe care mereu o fac. În hotel am obținut o importantă funcție de conducere, deși nu știam nimic despre hoteluri, în afară de faptul că am mai stat în unele. Era o slujbă relativ importantă. Bun, eram, ce-i
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]