4,800 matches
-
Prin umor se satisface, de asemenea, trebuința de cooperare și solidaritate socială (vezi Pugh, 1978, p. 330). Cu referire la „adevăr”, autorul declară: „Adevărul este valorizat (prețuit) mai puțin pentru el însuși, cât ca un mijloc de a evita disconfortul ambiguității” (ibidem, p. 331). Valorile estetice, în particular artele vizuale, s-ar întemeia pe nevoia noastră înnăscută de „frumos”. Pe măsură ce autorul avansează în analiza valorilor „secundare”, ajungând în final la „standardul superior al comportamentului” (p. 350) - identificat preponderent cu obligativitățile sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
medie a aprecierilor simultan negative și pozitive față de acesta ale aceluiași individ. De aceea, pentru a caracteriza conținutul ambivalenței ca fiind radical altceva comparativ cu alte motive ce determină răspunsuri plasate la mijlocul continuumului bipolar - inclusiv cu ceea ce am putea numi „ambiguitate” și care denotă un gen de incertitudine, neclaritate, nehotărâre, dar de neconfundat cu neutralitatea, indiferența sau necunoașterea -, cercetătorii au tratat separat aspectul negativ și aspectul pozitiv al ambivalenței. În acest scop, s-au utilizat, alături de scale și chestionare, diferențiatorul semantic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grade diferite de intensitate, în sensul că depinde ce pondere au aspectul negativ și cel pozitiv în ea. Dacă unul dintre ele domină, indivizii resimt o ambivalență mai redusă; dacă ponderea este sensibil egală, ambivalența e mai ridicată. Dar intensitatea ambiguității este în funcție nu numai de ponderea celor două aspecte, ci și de intensitatea lor. În echiponderalitate de intensitate mică, ambiguitatea va fi și ea mică, și astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este echiponderalitate de intensitate mare atât a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ele domină, indivizii resimt o ambivalență mai redusă; dacă ponderea este sensibil egală, ambivalența e mai ridicată. Dar intensitatea ambiguității este în funcție nu numai de ponderea celor două aspecte, ci și de intensitatea lor. În echiponderalitate de intensitate mică, ambiguitatea va fi și ea mică, și astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sensibil egală, ambivalența e mai ridicată. Dar intensitatea ambiguității este în funcție nu numai de ponderea celor două aspecte, ci și de intensitatea lor. În echiponderalitate de intensitate mică, ambiguitatea va fi și ea mică, și astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ponderea celor două aspecte, ci și de intensitatea lor. În echiponderalitate de intensitate mică, ambiguitatea va fi și ea mică, și astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
practică au sedimentat însă câteva condiții care sporesc probabilitatea de a obține răspunsuri valide și eficiente. Ele se referă în special la exigențe în formularea întrebării: utilizarea unui limbaj natural, simplu, care să fie înțeles de toți subiecții sondajului; evitarea ambiguităților și a expresiilor vagi (de exemplu, „cu cine vei vota?”); neincluderea întrebărilor prezumtive, care presupun ceva despre subiect („de câte ori te-ai certat cu vecinii?”); cu grijă trebuie folosite întrebările ipotetice, de tipul „dacă ar fi...”, oamenii angajându-se mult mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
amputat mitul de jumătatea superioară a lui”: „Fără primul fond metafizic, mitologia este un haos de puerilități, un muzeu de superstiții, o magazie de recuzite”. Mitul nu trebuie explicat, el trebuie „trăit”, prins într-o „învăluire spirală”, care, sporindu-i ambiguitatea, asigură transmiterea „misterului”. Este, așadar, o viziune apropiată de aceea a lui Lucian Blaga din Poemele luminii. Simbolologia, știința care se ocupă cu aprofundarea misterelor conținute de mituri, este, conform hermeneutului, o știință exactă în adevăratul înțeles al cuvântului, „mai
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
etc.) și prin aceasta să-și facă mediul mai predictibil. Evidențiind meritele teoriei informației în structurarea și clarificarea dimensiunilor comunicării, nu trebuie să uităm totuși că există tipuri de comunicare - cea artistică, spre exemplu - care, dimpotrivă, sunt focalizate pe dezvoltarea ambiguității, incertitudinii, neclarificării. În cadrul comunicării artistice (sau a comunicării informale), ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor; se dezvoltă un grad relativ ridicat de toleranță față de varietatea și subiectivitatea percepției, considerându-se că receptorul își structurează propriul univers în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Evidențiind meritele teoriei informației în structurarea și clarificarea dimensiunilor comunicării, nu trebuie să uităm totuși că există tipuri de comunicare - cea artistică, spre exemplu - care, dimpotrivă, sunt focalizate pe dezvoltarea ambiguității, incertitudinii, neclarificării. În cadrul comunicării artistice (sau a comunicării informale), ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor; se dezvoltă un grad relativ ridicat de toleranță față de varietatea și subiectivitatea percepției, considerându-se că receptorul își structurează propriul univers în momentul direct al receptării; această opoziție între comunicarea artistică și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își definește sensul în funcție de limbaj: „Pentru scopul de a-și conduce interacțiunea de zi cu zi, oamenii refuză să-și permită unul altuia să înțeleagă «ceea ce cu adevărat exprimă în acest mod»; fiecare anticipă că ceilalți vor înțelege contextualizarea exprimărilor, ambiguitatea referințelor sensului prezentului retrospectiv-prospectiv, așteptându-se de fapt să surprindă înțelesul în timp, iată proprietăți sancționabile ale discursului comun” (Garfinkel, 1992, p. 41). ¬ Etnografia comunicării. Adepții acestui curent de gândire pornesc de la considerarea comunicării interpersonale drept un fenomen cultural esențial
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
structuri de date sensibile cu structuri de semnificație. În dezvoltarea unei asemenea perspective se cuvine să menționăm că, dacă unele mesaje sunt neambigue și permit o unică interpretare, altele, dimpotrivă; de exemplu, în cazul comunicării artistice sau al conversației informale, ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor. În astfel de situații, există un grad relativ ridicat de toleranță față de variația și subiectivitatea percepției și se consideră că receptorul își structurează propriul univers socioeducațional chiar în actul receptării (acest fenomen
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
structuri preponderent autonome de răspuns vor prezenta îndeosebi reacții de rezistență la presiunea de conformare exercitată de către grup (dezvoltând comportamente „deviante” în raport cu acesta din urmă). În ceea ce privește cel de-al doilea element, care urmărește caracteristicile stimulilor, se cuvine menționat faptul că ambiguitatea acestora sporește tendința spre conformare a membrilor unui grup. Iată de ce considerăm că este utilă dezvoltarea de către școală în activitățile de grup a unor astfel de exerciții de nuanțare și clarificare a stimulilor (spre exemplu, unui grup de elevi/studenți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului asupra membrilor; pentru ca acest lucru să se întâmple, o tehnică utilă este cea a comunicării rotative (vezi capitolul 12, secțiunea despre groupthink); - coeziunea este un alt factor important al convergerii spre conformarea membrilor grupului; - statusul membrilor; - controlul, dificultatea și ambiguitatea sarcinii; - anxietatea și alocarea resurselor. La rândul său, Festinger identifică două surse majore ale presiunilor spre uniformitate: realitatea socială și mobilitatea grupului. Să întreprindem o scurtă analiză a lor. 1) În ceea ce privește primul factor, și anume realitatea socială, în fapt, indivizii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
său, Festinger identifică două surse majore ale presiunilor spre uniformitate: realitatea socială și mobilitatea grupului. Să întreprindem o scurtă analiză a lor. 1) În ceea ce privește primul factor, și anume realitatea socială, în fapt, indivizii umani sunt determinați de diferitele grade de ambiguitate a realității care este tranzacționată în comunicare. Ca element important al acestei tranzacționări, mesajul cuprinde diferite informații obiective îmbinate cu opinii și credințe ale persoanei care sunt în direct acord cu punctele de referință, dar și cu tangențele ei cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-un mesaj publicitar un actor celebru în loc să utilizeze un muzician cunoscut, această informație nu poate fi testată direct de către persoana respectivă decât în cazul în care ne urmează sfatul; deci gradul de dependență informațională crește. În concluzie, cu cât ambiguitatea unei realități (concomitent cu îndepărtarea ei de suportul fizic) crește, cu atât crește, în opinia noastră, și dependența unei persoane de informația comunicată de către alta. Să analizăm din punct de vedere didactic atât gradul de importanță al acestei dependențe, cât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lui Jackson, R.A. Schmuck și P.A. Schmuck (1992, pp. 216-219) fac o extensie asupra activităților școlare, vorbind despre: - intensitatea normei; - nivelul comportamentului tolerabil; - cristalizarea normei (cu accent direct asupra coeziunii echipei - cristalizarea fiind văzută ca un indicator puternic al acesteia); - ambiguitatea normei; - integrarea normei; - corespondența și congruența normei, văzute drept caracteristici definitorii în interacțiune directă cu procesul de învățământ. În aceeași ordine de idei, putem extrapola experimentele lui Muzafer Sherif și putem spune că, în lipsa unei norme existente în mod obiectiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceasta poate fi definită drept o schimbare a comportamentului sau a credințelor ca rezultat al unei presiuni de grup reale sau imaginare. Principalele elemente care sporesc presiunea spre conformare a grupului sunt: mărimea acestuia, coeziunea, statusul membrilor, controlul, dificultatea și ambiguitatea sarcinii, anxietatea și alocarea resurselor. 3. Normele desemnează standarde ale comportamentului membrilor unui grup despre care se așteaptă să fie urmate și care sunt întreținute de sancțiuni pozitive și negative. Se observă mai multe funcții ale normelor: asigură succesul sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar se integrează bine în grup. Ca să execute o sarcină, are întotdeauna nevoie și de o altă persoană care să lucreze cu el; 13) „Yesman/Noman” (tratate și de Luthans). Sunt strategii folosite de membrii cu o toleranță scăzută față de ambiguitatea conflictelor (în primul caz) sau de anumite opinii care îi contrazic (al doilea caz). Yesman-ul vrea să placă în special liderului; este strategia oamenilor slabi și ineficienți. Noman-ul nu este de acord cu nimeni, cu excepția celor care sunt de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului, implicându-l pe acesta, simultan, atât la nivel intelectual, cât și emoțional. Metoda jocului de rol este una foarte provocatoare pentru cadrul didactic și pentru grupurile de elevi/studenți, simultan. Cadrul didactic trebuie să fie pregătit și să accepte ambiguitatea unor rezolvări ale rolurilor; accentul pe care el trebuie să-l pună nu este pe încercarea de a schimba soluționarea rolurilor de către actorii-cursanți, ci pe modul de observare a realității ce i-a determinat să aleagă o soluționare anume. Pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este atras de implicarea afectivă ori de fervoarea înțelegerii, ci este dornic să împărtășească din înțelepciunea resemnării. Poezia devine mod existențial alternativ, care își stăpânește autorul, impunându-se emblematic. Lipsa de echivoc a implicațiilor etice iese tranșant în evidență în raport cu ambiguitatea funciară a poetului ce îngemănează în demersul său curajul „nebunesc/ nebunesc/ nefiresc/ al ieșirii în larguri” cu luciditatea că acolo va fi trădat de materialul său poetic, natura umană. În proză, cursivă și fără vreun efort vizibil în scriitură, S.
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
și se poate vedea și cît de diferite sînt convingerile și principiile științifice ale lui Augustin în raport cu acelea ale gînditorului din Stridon. A treia carte își propune să ofere instrumentele care ajută la realizarea unei cunoașteri a Scripturii lipsite de ambiguitate. în acest context, scriitorul examinează cele șapte reguli ale exegezei biblice formulate de donatistul Tyconius (cf. vol. t. 1, pp. 270-271) pe care le consideră valabile în esența lor. în sfîrșit, există anumite științe profane care sînt folositoare pentru viața
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
oamenii simpli, crede Augustin, trebuie să fie limpezimea, chiar dacă acest lucru presupune, dacă ocazia o impune, folosirea limbii de zi cu zi. într-adevăr, omilia are un scop concret și de neînlocuit, acela de a fi înțeleasă de toți fără ambiguități. Dar acest lucru nu însemna că elaborarea literară trebuia să fie exclusă a priori; de aceea, Augustin găsește nimerit să utilizeze cu discreție resursele retoricii cu care fusese familiarizat încă de tînăr; ritmul frazei, extrem de variat, servește aceluiași scop. Acesta
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Senatorii aristocrați și Biserica din Roma continuau să se simtă în strînsă legătură cu Constantinopolul, chiar dacă de multe ori nu erau de acord cu hotărîrile luate acolo, lucru ce putea constitui (cum s-a și întîmplat ulterior) un element de ambiguitate ce putea duce la divergențe și conflicte cu goții invadatori. însă atunci cînd Boetius a început să scrie, după ce și-a desăvîrșit educația, problema nu exista încă. Cel puțin în primii ani ai domniei sale, Teodoric nu considera că atitudinea tradiționalistă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în tradiția alexandrină, de necesitatea de revenire la litera textului biblic -, pe plan dogmatic simțul formulelor și capacitatea sa instinctivă de a domina limbajul teologic au exercitat o influență decisivă, ce n-a fost totuși lipsită, așa cum am spus, de ambiguități. Capacitatea sa de a găsi în acest fel formule fericite - cu siguranță mai echilibrate decît ale lui Nestorie, adversarul său - ale unor probleme teologice extrem de delicate și de a indica în mod ferm punctele slabe ale tezelor contrarii a determinat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]