2,825 matches
-
și, o să vă mirați, mult mai europeană..." Dumneavoastră ați participat și la seria precedentă, din anii '70. Comparativ, v-au traversat alte sentimente astăzi decât atunci? Vedeți, asta era cu treizeci de ani în urmă. Atunci aveam o situație foarte ambiguă. Eram în preziua eliminării mele oficiale din învățământ, în urma pro-testului pe care l-am făcut în 1977 cu privire la distrugerea unui prim monument de către comuniști. Această atitudine a însemnat scoaterea mea din învățământ. Aveam 38 de ani. Astăzi am 68; privesc
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar Lefter Popescu își trăiește calvarul pe strada Pacienții! Personajele prozei mateine sunt așezate în marea lor majoritate sub pecetea tainei, taină în care le învăluie chiar intitularea căutat savantă și voit ambiguă a operelor, începînd chiar cu celebrele Pajere care își distribuie sensul între fantastic și real, călăuzind lectura unor texte impregnate de umbre mitologice și istorice sau aflate din vechi cronici; Remember actualizează ultimul cuvînt rostit de un rege englez pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
prima întrebare să fie o greșeală de redactare sau corectura să nu fi fost făcută. Cert este că, din punct de vedere jurnalistic, întrebarea transcrisă cu explicația de rigoare a expresiei religioase "turma duhovnicească", este salutară. Răspunsul Patriarhului este unul ambiguu: "Pe planul credinței, a recunoaște vinovăția proprie este un act sfânt și de libertate interioară. Iar acesta se exprimă atât în fața lui Dumnezeu, cât și a Bisericii din care facem cu toții parte. Am afirmat acestea convins fiind că nu puteam
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Kierkegaard, Sőren, Școala creștinismului, Editura Adonai, București, 1995. Lecomte, Patrik, Comunicare, Televiziune, Democrație, Editura Tritonic, București, 2004. Lossky, Vladimir, Introducere în Teologia Ortodoxă, Editura Sofia, București, 2006. Lull, James, Mass-media, comunicare. Manipularea prin informație, Editura Antet, 2000. Maxim, Mărturisitorul, Sfântul, Ambigua, traducere și aparat critic de Dumitru Stăniloaie, E.I.M.BOR, 2006. Mazilu, Dan Horia, Proza oratorică în literatura româna veche, volumul I, Editura Minerva, București , 1986-1987. McQuail, Denis, Winhal, Seven, Modele ale comunicării, Editura Comunicare.ro, București, 2001. Moldovan, Ilie, Iubirea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pământ bun este cel care aude cuvântul și-l înțelege, deci care aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci", Evanghelia după Matei, cap. 13. 19 Sensul real al cuvântului este "anulându-și". 20 Sfântul Maxim Mărturisitorul Ambigua, traducere și aparat critic, Dumitru Stăniloaie, E.I.M.BOR, 2006, p. 48. 21 Atât Euharistică, dar și de trăire a bucuriilor și suferințelor cu celălalt. 22 McLuhan, La galaxie Gutenberg, vol. 1, traducere din limba engleză, Gallimard, Paris, 1977, apud Jan
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
În marginea lui Aldous Huxley: „căci nu poți să pui încheiere unor oameni, pe care i-ai surprins trăind, și care trăiesc mai departe, după terminarea ultimei pagini”. Fraza care încheie cartea („ - Am visat pe Ahmed...” - p. 255) este la fel de ambiguă ca și cea din romanul anterior, O moarte care nu dovedește nimic, lăsând posibilitatea lectorului de a continua scenariul deja desfășurat de scriitor. De această dată sugestia este însă mult mai subtilă, replica putând fi înțeleasă numai în contextul perceperii
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este ascultat de cineva și de aceea nu poate fi indiferent la forma pe care o dă relatării sale. Iar atunci când, din diverse motive, exprimarea celui care se confesează devine ambiguă, rolul celuilalt, al personajului care ascultă, este de a interveni cu întrebări care să-l lămurească și care vor clarifica și pentru cititor starea lucrurilor. În Nuntă în cer, avem de-a face cu o dublă confesiune. Fiecare dintre cei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Forma relațională „recțiune cazuală Acuzativ a verbului" îmbracă și alte conținuturi, ca în doarme ziua, unde substantivul arată când se petrece acțiunea. Când spunem așteaptă seara, conținutul relației nu e clar, de aceea spunem că forma ei este echivocă sau ambiguă. În propoziția Întoarce ochii deschiși, ochii este determinat de deschiși. Îmbinarea ochii deschiși se încadrează în tipul de relație de subordonare, unde ochii este R, iar deschiși este S. Analiza demonstrează că S este cuvântul subordonat: el se supune unei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arată coapte, unde avem, deopotrivă, două interpretări: activă (1) și pasivă (2): (1) Se arată / că merele sunt coapte (la soare). (2) Se arată / că merele sunt coapte (de către cineva). Prin urmare, admițând ambele structuri, construcțiile de acest gen devin ambigue. În asemenea situații, se va lua pentru examinare un context mai amplu. Revenind la structurile cu verbul a (se) părea, menționăm că acesta acceptă dubla posibilitate de stabilire a legăturii între propoziția impersonală și cea subiectivă: atât conjuncția să, cât
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de compromisuri posibile între instituțiile de stat și cele civile și despre natura, eficiența și limitele instituțiilor societății civile. Presupunerea universală că o mai mare tolerare a diferențelor sociale capabile de reprezentare politică non-violentă este un obiectiv dezirabil are efecte ambigue asupra termenului din ce în ce mai polisemic "societate civilă". Marea popularitate a termenului accelerează acumularea de ambiguități moștenite, de noi confuzii și contradicții totale. Fie și doar pentru acest motiv, discuțiile extinse despre societatea civilă nu sînt imune la confuzii și incoerențe. Sînt
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
politică chineză a avut o tradiție îndelungată de protest contra nedreptății și, de asemenea, de recunoaștere a diferențelor dintre oamenii care acționează în cadrul și în afara cercurilor guvernamentale, sensurile termenilor guan (oficial), gong (public) și si (privat) au rămas indistincte și ambigue. Deprinderile vechi au rămas, observă autorii amintiți. China nu numai că păstrează semnele înnăscute ale sistemului său tradițional de monarhie autocratică, care cere supunere absolută din partea supușilor săi, dar menține și sistemul patriarhal, de clan, care cere același lucru de la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de societate civilă pentru a analiza, în moduri diferite, dar complementare, factorii care determină strategiile de demontare politică să reușească. Este clar că (după cum a reliefat Democracy and Civil Society) nașterea sau renașterea societății civile este un proces dificil și ambiguu. Nu numai că regimurile nu dispar după două tablete de liberalism luate seara, ca a doua zi să se trezească democratizate și cu societăți civile înfloritoare. Nașterea sau renașterea societății civile este totdeauna însoțită de pericole, pentru că ea dă libertate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
invenții umane, foarte echivoce. După Elias, așa cum stăpînirea focului a avut ca rezultat progresul în pregătirea hranei, dar și arderea barbară a colibelor și a caselor, tot așa inventarea statelor care exercită monopolul asupra violenței fizice este o invenție la fel de ambiguă. Statele sînt categoric instrumente periculoase de pacificare. Pe de altă parte, în interiorul teritoriilor lor, ele sînt agenții de aplicare și de menținere a păcii. Pacea de care se bucură supușii politici ia forma violenței legalizate și controlate de către stat, care
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Domnul inginer Florescu va face ...". Logica incertă Un document scris clar și cu punctuație corectă sau un discurs realizat într-un limbaj elevat devin un lucru neplăcut de receptat când logica lor este incertă. O acțiune întreruptă sau o explicație ambiguă poate preface documentul sau cuvântarea în ceva dificil de înțeles. Chiar și celor mai buni vorbitori și scriitori le vine uneori greu să evite această capcană. Din cauza acestui fapt, este necesar să structurăm logic informațiile pe care dorim să le
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
scrisă sau orală. El a identificat termenii cu caracter vag din limba engleză ce corespund fiecărei categorii în parte. În tabelul de mai jos descriem și exemplificăm dicționarul de imprecizie a lui Hiller. Categorii Descrierea strategiei Cuvinte și expresii Desemnări ambigue Scriitorul sau vorbitorul face referire la ceva ce ar trebui să fie precizat însă nu este convenabil să fie identificat exact undeva, chestii, un anume, așa mai departe, toate acestea, alte lucruri, alți oameni etc. Intensificatori de negație Se folosesc
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
precis romanul. Încheiem acest scurt tur de orizont terminologic cu definiția pe care P. Lejeune o dă paratextului: "limita exterioară a textului imprimat care, de fapt, dirijează toată lectura (numele autorului, titlul, subtitlul, numele colecției, al editurii, pînă la jocul ambiguu al prefețelor)" (1975, p. 45). Astfel, există destule cuvinte pentru a descrie această realitate complexă și nestatornică. Lui G. Genette îi datorăm punerea la punct (provizorie?) a unui tablou general al paratextului: studiul său este sincronic, nu diacronic, fiind vorba
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
descrisă, cu mult înainte ca ea să existe, de miturile Conspirației și analizată cu subtilitate de Raoul Girardet în Mituri și mitologii politice? Gabriela Adameșteanu În loc de introducere în imaginarul politic Studiul a ceea ce e desemnat în mod obișnuit prin termenul ambiguu de istorie a ideilor politice nu a încetat, de mai multe generații, să suscite lucrări frumoase și temeinice. Dincolo de diversitatea lor, dincolo de sistemele de valori, de referințele și interpretările cărora li se alătură, acestea prezintă totuși o constantă ciudată: o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
par a nu avea la dispoziție decît un număr relativ limitat de formule. Capacitatea de înnoire a creativității mitice este, de fapt, mult mai restrînsă decît ne fac să credem aparențele. Dacă mitul este polimorf, dacă el constituie o realitate ambiguă și instabilă, el își află echivalentul unei coerențe în regulile de care pare a ține însuși demersul său. Acest demers este reprezentat (și o prezintă efectiv) de o succesiune sau de o combinație de imagini. Dar nici această succesiune, nici
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fictiv substituit tatălui repudiat, îi poate fi totuși opusă o altă imagine: aceea a conducătorului, a șefului unei bande, a persoanei în vîrstă prestigioase, de la care, bineînțeles, se așteaptă nu atît certitudinea unei securități tutelare, cît impunerea unei subordonări, cîteodată ambiguă și dureroasă, în același timp înrobitoare și activă, admirată și complice. "Adolescentul, scrie Erikson, dorește să devină un ucenic, un discipol, un servitor sexual, un pacient..." Fenomenul este ușor de comparat cu cel, adesea studiat, al grupurilor de tineri" aflate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care pivotează imaginea. Comună celor trei romane este și sublinierea în text, de către scriitor, a unor cuvinte-cheie, menite să ofere un plus de mister formulei în care autorul își exprimă ideile sau își construiește efectiv romanul. Majoritatea acestor cuvinte sunt ambigue, lăsând cititorului o oarecare libertate de interpretare și contribuind totodată la sublinierea instabilității personajelor pe plan emoțional sau rațional: ,,altcineva”, ,,pur și simplu”, ,,drame”, ,,acum”, ,,nu vreau să sufăr”, ,,sufletesc”, ,,altfel”, ,,celălalt”, ,,se întâmplă”, ,,singur”, ,,aceasta”, ,,numai” etc. În ceea ce privește procedeele
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este ascultat de cineva și de aceea nu poate fi indiferent la forma pe care o dă relatării sale. Iar atunci când, din diverse motive, exprimarea celui care se confesează devine ambiguă, rolul celuilalt, al personajului care ascultă, este de a interveni cu întrebări care să-l lămurească și care vor clarifica și pentru cititor starea lucrurilor. În Nuntă în cer, avem de-a face cu o dublă confesiune. Fiecare dintre cei
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fost definit în funcție de răspunsurile oferite de mame și, în consecință, relația cu nivelul lor cultural pare firesc să fie mai accentuată. Atunci cînd se răspunde la întrebări de tipul: "cum ați caracteriza modul de funcționare a grupului familial", în situațiile ambigue este plauzibil ca răspunsul să fie tranșat în sensul aspectelor dezirabile pentru respondent. Existînd doar două variante de răspuns, astfel de situații au apărut, probabil, destul de frecvent. Veniturile per membru de familie, următoarea variabilă avută în vedere în analiza diferențelor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ajuta copilul? Pentru scenariul "Ortografie", prezentăm asocierea dintre utilizarea diferitelor tehnici de influență și reușita școlară a copilului. Menționăm faptul că suma procentelor pentru alegerile diferitelor tehnici de influență nu sînt egale neapărat cu 100%. Unii părinți au dat răspunsuri ambigue, lipsite de legătură cu contextul, alții au negat posibilitatea ca propriul copil să poată ajunge în situația descrisă mai sus, sau, dimpotrivă, au indicat mai multe modalități de intervenție. TABELUL 9.6. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dumneavoastră la conversație trebuie să dețină exact cantitatea de informație nu mai mult care se cere), "a calității" (Nu afirmați ceea ce credeți că este fals și pentru care nu aveți probe), a "modalității" (Fiți clari) sunt din nefericire atât de ambigue, maxima cea mai importantă "be relevant" (Vorbiți la subiect, fiți pertinent) arată în ce măsură interacțiunile trebuie să fie supuse simțirii și judecății celuilalt. Așa cum subliniază F. Flahaut: "A lua cuvântul înseamnă întotdeauna cel puțin a avea responsabilitatea de a arăta că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
concepția lui Mitchell este acela de reprezentare, întrucât desemnează atât un proces mental, cât și imaginea materială a unui obiect, fenomen sau a unei persoane. Mai mult decât atât, Mitchell arată că termenul de imagine este prin însăși esența lui ambiguu, desemnând în același timp un obiect fizic, dar și unul mental 19. Discutând perspectiva lui Martin Heidegger asupra imaginii, conform căruia lumea modernă a devenit o reprezentare în sine: "lumea-reprezentare (...) nu înseamnă o anumită reprezentare a lumii, ci lumea concepută
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]