1,733,188 matches
-
au fost recompensate cu binemeritate premii. Scrisul Olgăi Tokarczuk se caracterizează printr-o specifică alunecare a prezentării realiste în miraculos, prin descifrarea a ceea ce se obține îndărătul aparentei banalități a cotidianului. Volumul Străveacul și alte vremi va apărea în acest an și în versiune română. Dulapul Când ne-am mutat aici, am cumpărat un dulap. Era închis la culoare, vechi și m-a costat mai puțin decât transportul lui de la consignație acasă. Avea două uși împodobite cu un ornament vegetal, iar
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
dimineața doar lucrurile cele mai trebuincioase, cumpărături, punerea în funcțiune a mașinii de spălat, dădeam un telefon și intram în Dulap, închizând pe tăcute ușa după mine. Înăuntru nu avea nici o importanță ce parte a zilei este, ce anotimp, ce an. Întotdeauna era catifelat. Mă hrăneam cu propria mea respirație. O dată m-am trezit noaptea dintr-un vis greu ca zăduful și am dorit Dulapul ca pe un bărbat. Am fost nevoită să-mi împletesc mâinile și picioarele cu trupul lui
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
Consiliul Național al Audiovizualului) stipulează limitarea accesului minorilor la programele t.v. O asemenea prevedere exista și pînă acum. Dar CNA o întărește și o sistematizează. Minorii sînt, în viziunea CNA, de mai multe feluri. Cei de pînă la 12 ani au nevoie de acordul părinților pentru anumite emisiuni, filme etc. Un cerc roșu cu A.P. la mijloc le reglementează drepturile. Un al doilea prag este 16 ani, al treilea 18. Minorii mijlocii, cum s-ar zice, au un acces mai
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
sînt, în viziunea CNA, de mai multe feluri. Cei de pînă la 12 ani au nevoie de acordul părinților pentru anumite emisiuni, filme etc. Un cerc roșu cu A.P. la mijloc le reglementează drepturile. Un al doilea prag este 16 ani, al treilea 18. Minorii mijlocii, cum s-ar zice, au un acces mai larg, dar tot restricționat. Cercul roșu se referă limpede atît la ei, cît și la minorii mari, avînd, de fiecare dată, în mijloc cifrele lămuritoare. Orele de
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
mici? Scene de violență "moderată" (!), limbaj trivial, nuditate "non-sexuală" (!). Mijlociii și cei mari n-au acces la violența "cu intensitate și durată medie" (!), la scene conflictuale "în decor casnic" (se apără familia!), la comportamente antisociale. În plus, pînă la 16 ani, copiii nu vor mai putea apărea la t.v. ca martori ai unor evenimente, ca infractori ori ca victime ale abuzurilor sexuale. Hotărîrea CNA ridică mai multe semne de întrebare. Primul este chiar acela referitor la cei care stabilesc gradul
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
fie... goală-goluță ori goală parțial? Și părintele, aflat în situația de a decide, cum se va descurca? Îmi imaginez o scenă: un tată sufocat de caniculă, gol de la brîu în sus, în chiloți și desculț taie fetei lui de 11 ani imaginea de pe ecran în care apare un bărbat gol de la brîu în sus etc. Înțelegeți cu ce autoritate! Dar mai este ceva: cînd părinții nu sînt acasă, ce fac puberii și restul minorilor? Îi așteaptă să vină ca să le dea
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
cu degetul pe buton sau gata să-și gonească progeniturile din cameră. Pudoarea CNA e și ineficientă (dacă nu cumva este eficientă exact pe dos!), adică de nepus în practică, și ridicolă, cum să zic, teoretic. Îmi amintesc că, prin anii '50, cînd apăruse un roman considerat scandalos, cu scene erotice ori violente cîte vrei, și într-un limbaj verde, un critic literar a găsit un argument plin de haz împotriva celor care solicitau interzicerea lecturii lui mai ales de către tineri
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
punct al programului desfășurat la Teatrul Act. La începutul stagiunii va avea loc premiera cu Sorry pe scena Izvor a Bulandrei. Regia îi aparține Sandei Manu iar partenerul, partenerul este... Ion Caramitru, spectacolul marcînd revenirea lui pe scenă după zece ani de dorită absență. Nu vreau să intru în detalii acum. O voi face la timpul cuvenit. Am avut sentimentul însă că asist la declarația de iubire pe care actrița o face propriei sale profesiuni: patetică, răvășită, atinsă și neatinsă de
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
iubire pe care actrița o face propriei sale profesiuni: patetică, răvășită, atinsă și neatinsă de urîtul vieții, purtîndu-și demn frustrările unui creator din lagărul comunist, stropind cu lacrimi de rîs sau de plîns trădările bărbatului iubit și sosit acum, după ani, să-și răscumpere erorile și timpul pierdut. Unde se întîmplă totul? Într-o morgă, acolo unde, EA cosmetizează fețe de bărbați și de femei înainte ca bulgării de pămînt să se prăvale peste trupurile lor. De ce o respect atît de
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
pînă la revoluțiile mai mult sau mai puțin sistematizate, au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a simbolurilor consacrate. Pentru că oricît ar fi evoluat umanitatea, pe parcursul a cîtorva mii sau chiar zeci de mii de ani, din punct de vedere al civilizației, al cunoștințelor științifice și al posibilităților tehnice, din punctul de vedere al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
fost convocate, fără crîcnire, fără prejudecăți și, mai ales, fără pic de rușine. Doar Timișoara și Bucureștii au scăpat de această epidemie a pseudomonumentului, aici realizîndu-se și cîteva dintre cele mai reprezentative lucrări de for public din ultimii cincizeci de ani. Rezumînd, arta noastră monumentală de după 1990 este marcată profund de ficționalizarea istoriei din perioada comunistă, de narcisism romantic și mitologizant și, mai ales, de cultul eroilor, de tropismul exemplarității pe care țările civilizate ale Europei l-au consumat cam pînă
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
Smaranda Bratu Elian Sigla familiară, mitizată de adolescenții generației mele, LP desemna discul de lungă turație, long play-ul pe care ascultam, în anii '70, muzica �străină", cenzurată de educatorii noștri, grijulii să nu ajungem cosmopoliți. Erau formații și interpreți fabuloși, intrați în legendă, a căror alchimie sonoră nu mai poate fi acum nici măcar plagiată. Din acel sound, alcătuit de creatori care descifrau bine
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
electronice, de pildă, iar fețele de masă din zestrea bunicii le folosesc și azi). Societatea de consum, cu ambalajele ei fățoase și reclame atrăgătoare, a schimbat noțiunea timpului: chiar și așa-zisele "bunuri de folosință îndelungată" sunt garantate maximum 5 ani și, odată stricate, nu prea mai merită să le repari. Lumea se mișcă mai mult, - își schimbă locuința după locul de muncă în diverse orașe sau chiar diverse țări, lucrurile stînjenitoare sînt abandonate. Am văzut în filme cum își pun
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
fără să se uite în urmă. Cred că e bine așa. Singurul lucru cu care eu una nu mă pot împăca e ce se întîmplă în societatea românească de consum cu obiectul carte. Majoritatea volumelor cumpărate de mine începînd din anii '60 au deja paginile îngălbenite, friabile și tiparul pălit. Colecțiile "Romanului secoluluii XX", "Clasicii literaturii universale", "Meridiane" și BPT-urile, edițiile princeps din romanele lui Marin Preda, Buzura, Ștefan Bănulescu, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Cosașu, ale prozatorilor optzeciști etc. - sînt
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
și excepționalii profesioniști de acolo știau că le fac o dată pentru totdeauna), seriile cartonate de "Clasici ai filosofiei universale" de la Ed. Academiei și Ed. Științifică și enciclopedică, colecția "Biblioteca orientalis" îngrijită de Idel Segal la Ed. Științifică, "Clasicii ruși" din anii '50, de la Cartea Rusă, cărțile franțuzești și nemțești cu ex libris ale mamei mele, care apela la serviciile unui legător, pînă prin 1940, precum și cele cumpărate de mine de la anticariate, cu 5 sau 8 lei... Trecîndu-mi în revistă "averea", mă
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind contemporani, la o numărătoare foarte riguroasă a anilor, o jumătate de veac - și evoluând în spații geografice destul de apropiate. Așa cum remarcă însă și Wehr - ține de legile interioare ale unei mari gândiri să rămână foarte adesea complet surdă la adevărurile unui alt mare gânditor - care este poate de
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
vie - știam asta fiindcă aveau cărătoare de struguri pe ele și am ajuns la Crețeni. La Crețeni cred că se făcuse deja 5 dimineața și mă Întâlnesc nas În nas cu Emilia Fârtat. Aceasta era o fată cam la 16-18 ani care provenea dintr-o familie de oameni mai Înstăriți ce aveau pământ și la Glăvile. Deseori venea la noi În casă când era trimisă de părinți cu treburi la cei ce Îi cultivau pământul În sat, așa că ne cunoșteam bine
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
toți. Când a ajuns la Emilia i-a spus : - Dumneata domnișoară, te culci cu Valeriu. Emilia a sărit În sus, ca arsă: - Vai doamna Anania, cum o să dorm cu un bărbat În pat? Eu sunt fată mare. Eu aveam 8-10 ani. Mama s-a pus pe râs și a liniștit-o că se va rezolva situația. Atunci mi-am dat eu seama pe cât eram de mic cum poate judeca Emilia, care de fapt nu s-a măritat toată viața. Emilia m-
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
povești de dragoste. Un chip zărit cândva, pe o străduță obscură, reapare copleșitor, modifică destinul. "Cu una dintre acele aparent absurde intuiții sufletești, de care pe moment nu ții seama, însă rămân înauntru, ca să iasă la lumină peste luni și ani, când mecanismul destinului se va pune în mișcare, Antonio a avut un presentiment: de parcă... fulgerătoarea întâlnire a privirilor ar fi stabilit fără știrea lor o legătură neștirbită în veșnicie. Deja în trecut, mai mult decât o dată, constatase incredibila putere a
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
de Eminescu: Eminescu l-a tradus, și l-a asumat, l-a considerat cu iubire. Lenau este un poet german cum nu sunt mulți în biografia lui Eminescu. Așa că avea mai puțină importanță faptul că Lenau a stat doar un an în Banat și că acest an n-a lăsat urme în biografia, în scrisul, în devenirea sa. Dar dacă problema bănățeană va fi mereu activată în ceea ce-l privește pe Lenau - el s-a născut, totuși, în Banat, într-un
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
și l-a asumat, l-a considerat cu iubire. Lenau este un poet german cum nu sunt mulți în biografia lui Eminescu. Așa că avea mai puțină importanță faptul că Lenau a stat doar un an în Banat și că acest an n-a lăsat urme în biografia, în scrisul, în devenirea sa. Dar dacă problema bănățeană va fi mereu activată în ceea ce-l privește pe Lenau - el s-a născut, totuși, în Banat, într-un sat care îi poartă azi numele
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață al manifestării, publicat în România literară, Grigore Tănăsescu notează: ,, Traiectoria lirică a scurtei sale
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
până în 1989, Lenau und Eminescu, Die Leistungsfaehigkeit eines Vergleichs, (în Mihai Eminescu 1889-1989 Nationale Werk-Internationale Geltung herausgegeben von Ion Constantinescu, Verlag Suedöstdeutsches Kulturwerk, München, 1992, pp. 157-167) are meritul de a atrage atenția asupra deformărilor ,,modelului Lenau" în perioada proletcultistă, ani în care s-a făcut abuz de ,,spiritul revoluționar" al operei sale. Nu mai puțin citabile sunt contribuțiile timișorenilor, angajați în fructuoase revendicări. 5) 3. Eminescu, Lenau, dar și Hölderlin În cartea sa consacrată raporturilor lui Eminescu cu romantismul german
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
și o asemenea răsturnare este întotdeauna o mare nenorocire." 10). Care ar fi textele care ar ilustra, mai bine decât cele consacrate de lectură, cele care ,,nu sunt ale oamenilor unei alcătuiri obișnuite"? Să încercăm să realizăm câteva decupaje din An die Melancholie, Der Seelenkranke, Maríe und Wilhelm și vom descoperi seriile arhetipale care îi leagă pe cei patru. Vom observa că există o risipire de motive romantice, dar și un șir lung de poezii care seamănă. Nu e neapărat vorba
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Eminescu, 1889-1989, München, 1992, pp. 157-167. Tot Horst Fassel publică în citatul caiet al expoziției itinerante studiul Nikolaus Lenau din perspectiva germanilor bănățeni. Continuitate și discontinuitate în conștiința culturală colectivă, pp. 47-61. 4) Grigore Tănăsescu, Lirica lui Lenau, ,,România literară" an II, nr. 37, joi, 11 septembrie 1969, p. 21. 5) Annemarie Podlipny-Hehn, Nikolaus Lenau in Rumaenien. Eine Bilddokumentation, Kriterion Verlag, 1988. 6) Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, 1986, pp. 114 și 134. 7) Svetlana Matta-Paleolog, Eminescu și
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]