1,799 matches
-
Univers, 1998, p. 375-391. 56 Jacques Derrida, op. cit., p. 376. Filosoful francez folosește sintagma "ființa ca prezență". Aceste idei au fost consemnate și de Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea iluministă înspre modernitatea estetică a secolului al XX-lea, în Analele Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, Seria Științe Filologice, XLVII, 2009, p. 227. 57 Cf. Alexandru Ștefănescu, Nietzsche și "moartea lui Dumnezeu", București, Editura Paideia, 2004. 58 Dumitru Tucan, art. cit., p. 232. 59 Ibidem, p. 232. 60Ibidem, p. 232
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
secretoasa Caterina este un Baubo 79. Caterina, ca și Baubo, este grosolană, cu mult mai necioplită decât soțul ei, regele Henri II. Sexualitatea ei este robustă și masculină. Pe tot parcursul anilor '50 și '60 Yourcenar a citit, și dincolo de analele principale ale istoriei Renașterii. A fost profund impresionată de studiul arhetipal al lui Karl Kerényi privind riturile mistice feminine de la Eleusis. Chiar și înainte de a citi cartea lui Kerényi, în ultimele etape ale reviziei Pietrei filozofale din 1965-1967 a încorporat
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
din materialul contemporan i-au aprins de asemenea imaginația, cuplată așa cum a fost cu meditația solitară pe o insulă izolată din Atlantic pe care nu o părăsise de mai bine de un deceniu. Combinația a produs o carte unică în analele prozei occidentale. Izvoarele ei adevărate includ filosofii greci pe care îi studiase cît timp scria despre Hadrian și diversele personaje renascentiste menționate mai sus, și artiști precum Hieronymus Bosch și Dürer. A filtrat o parte din cunoștințele ei despre stoicismul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
the Quality of Performance, în „Psych. Review”, v. 60, 1953. Clément, Ch.B., Bruno, P., Sčve, L., Pentru o critică a teoriei psihanalitice, trad., 1975, Editura didactică și pedagogică, București. Chircev, A., Premisele psihologice ale formării conduitei morale a elevilor, în „Analele Rom.-sov.”, Seria pedagogie-psihologie, nr. 2, 1959. Ciocârlan, V.C., Raporturile interpersonale, 1973, Editura Politică, București. Cosmovici, A. și colab., Metode pentru cunoașterea personalității, 1972, Editura didactică și pedagogică, București. Delay, J., Pichot, P., Abrégé de psychologie, 1962, Masson, Paris. Dimitriu
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrare, care pot fi imediate, amânate și de durată. Asupra câtorva din aceste teorii emise de N.R.F.Maier, T.M. Franch, Nina Bull, J. Dollard etc., ne vom opri în capitolul al III-lea. „Examenul critic al noțiunii «complex al frustrației»”, Analele științifice ale Univ. „Alex. I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963, p. 39. A fost, de exemplu, elaborată și utilizată pe scară largă versiunea pentru copii a testului de frustrație Rosenzweig („P.F. Study”). Acest test, deși cunoaște o arie de aplicare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
considerat inadecvat care se produce continuu în răspunsurile unui subiect, fără a ține cont de exigențele împrejurării situaționale. S. Rosenzweig, General Outline of Frustration, în „Charact. and Person”, nr. 2, 1938. Examenul critic al noțiunii de «complex al frustrație», în „Analele st. ale Univ. Al. I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963, p. 42. „Frustrația este starea omului care se exprimă în particularități caracteristice ale trăirilor și conduitei și care este provocată de dificultăți obiectiv invincibile, sau subiectiv înțelese astfel, care apar
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Copilul nu nutrește pentru părinți numai sentimente de frică sau de neîncredere, așa cum se întâmplă în cazuri extreme; de obicei, el își iubește părinții și manifestă față de conduita lor un respect profund. . Examenul critic al noțiunii „complex al frustrației”, în Analele științifice ale „Univ. Al.I. Cuza” din Iași, Tomul IX, 1963, p. 43. FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Psihologia fenomenului de frustratie.doc PAGE 133
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
România literară", "Convorbiri literare", "Transilvania", "Steaua", "Observator cultural" ș.a., iar cu studii științifice (din domeniile sociologiei educației, istoriei intelectuale, istoriei și filozofiei culturii, didacticii moderne, metodologiei cercetării educației și științelor politice) la "Revista de filozofie", "Revue roumaine de sciences sociales", "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza". Cărți de poezie: Pharmakon, Editura Cartea Românească, 1989; Căutarea căutării, Editura Junimea, Iași, 1990; Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, Editura Axa, Botoșani, 1999; Dispariția și eternitatea Eonei, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
biografic al literaturii române, vol. I, A-L, 2006; Șerban Axinte, postfață la Apariția, dispariția și eternitatea Eonei, 2007; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", tom LIV-LV/2009; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Adina Dinițoiu, în "Observator cultural", nr. 680, iulie 2013 . ANUȚA, Cătălin, n. 25 septembrie 1968, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ilie Dan, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2002; Ion Chiriac, în "Dacia literară", nr. 13, 2002; Al. Husar, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2003; Dan Mănucă, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Lăcrămioara Petrescu, în "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", tom LI/2005; Ioan Răducea, Cătălin Anuța, 2006; Antonio Patraș, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, II, 2000; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în "Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", Tom LII-LIII/2006-2007; Paul Cernat, în "Observator cultural", nr. 133, 20-26 septembrie 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Seuil. PETITJEAN A. 1981: "Ecrire, décrire", în Pratiques, nr. 29, Metz. 1982: Pratiques d'écriture, Paris, Cedic-Nathan. PETOFI J.S. & RIESER H. ed. 1973: Studies in text grammar, Dordrecht, D. Reidel Publishing Company, col. Foundations of Language. PEYTARD J. 1971: Syntagmes. Analele literare ale Universității din Besançon. Poétique, nr. 16, 1973: Le Discours réaliste; Paris, Le Seuil. Poétique, nr. 43, 1980: "Sur la description"; id., pp. 293-333. PROPP V. 1965-1970: Morphologie du conte, Paris, le Seuil (Points, nr. 12). QUASTHOFF U. M. 1985
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din București. Înființează primul conservator particular de muzică și artă dramatică și redactează, pentru nevoile școlii, un Curs de dicțiune, apărut în 1913. S. scrie mult - poezie, proză, teatru -, publicând regulat în „Literatorul” și în „Revista literară”, dar și în „Analele literare”, „Independentul”, „Lumina ilustrată”, unde semna Ermil, în „Românul”, „Adevărul de joi”, „Lectura”. De o verbozitate goală și, nu rareori, ridicolă este lirica sa, atât în încercările de transcriere a elanurilor sentimentale, cât și în reflecțiile pesimiste, trezite de spectacolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
Moldovei transpune, cert, un manuscris preexistent în medio-bulgară și ajuns, cum se consideră, în Rusia, în cursul uneia dintre cele două perioade de domnie ale lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Învederând similitudini cu Letopisețul de la Putna, cronica rezumă date după analele autohtone, de la întemeierea țării până la moartea lui Ștefan voievod, al cărui fiu, Bogdan al III-lea, e amintit laconic drept succesor la scaunul Moldovei. Comentatorul inițial și totodată traducător în românește al cronicii a fost slavistul Ioan Bogdan, pus în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
de lagăr, Caracal 1945, Editura Albatros, București, 1991; N. MĂRGINEANU, Amfiteatre și închisori (Mărturii asupra unui veac zbuciumat), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 2. Anuarul statistic, 1981, Direcția Centrală de Statistică. 3. a. ȘT. BÂRSĂNESCU, Cu privire la problema dezvoltării pedagogiei ca știință, "Analele româno-sovietice, pedagogie psihologie", 4/1957; b. I. I. GABREA, "Discuție cu privire la problema "legii" în pedagogie", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie-pedagogică și defectologică, E.D.S.P., București, 1958; c. D. TODORAN, "Despre premisele teoretice ale pedagogiei", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mine, ideea de a face acel număr despre eveniment însemna cumva să fac să țîșnească un refulat, care era nu doar refulatul științelor fizice, ci și al științelor umane, al istoriei. Era încă epoca în care istoria, sub influența Școlii Analelor, era un fel de istorie de determinisme economico-sociale și unde evenimentele, adică războaiele, bătăliile, domniile, erau considerate ca o spumă a istoriei. Dar scopul meu, cînd am conceput acest număr, era să le demonstrez reprezentanților științelor umane și sociale, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cel pus acum în fruntea țării trebuia să-i asigure o demnă intrare în noua epocă. Ales și de munteni, Alexandru Ioan Cuza deveni întâiul domn al României unite. Această zi este cea mai mare ce au văzut românii la analele istoriei lor", a spus cu acea ocazie V. Boerescu, după marea solemnitate a alegerii. "Din acest moment, observa un alt martor privilegiat al evenimentului, se uită orice ură, se înfrățiră toate clasele, o bucurie nespusă domnea în toate fizionomiile, o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
conferințe, comunicări, prefețe) conturează un sistem de gândire al cărui interes actual e dincolo de orice dubiu. Editoarea l-a surprins ca atare încă în cartea dedicată mai înainte istoricului, legându-i concepția de aceea profesată de contemporani, îndeosebi de școala Analelor și de unele curente mai noi. O bogată exegeză, adusă la zi, îi sprijină acum încercarea de a-l prezenta pe N. Iorga publicului de specialitate străin. A treia parte din volum se dedică altminteri prezentării autorului: o vastă și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
voia, prin Istorii, ca faptele oamenilor să nu cadă în uitare. La noi, primii analiști n-au făcut decât să însemne "cursul anilor", preocupați de genealogie și evenimente dinastice, prelungind oarecum gestul comemorativ al epigrafelor de pe morminte și al pomelnicelor. Analele de la Putna nu se ridicau mult peste această condiție. Scriindu-și cronica pe timpul lui Petru Rareș, Macarie voia să nu lase faptele în "mormântul uitării", iar ceva mai târziu, sub Lăpușneanu, Azarie continua să însemne și el fapte, ca "nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a Europei sud-estice și de sinteze încă mai ample, între care Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité, N. Iorga e fără îndoială unul dintre marii istorici ai secolului nostru și una dintre cele mai complexe figuri din analele culturii. La moartea lui, produsă în condiții tragice acum o jumătate de secol, H. Focillon a ținut să spună: Am avut privilegiul să vedem trăind sub ochii noștri, în plenitudinea sa iradiantă, una dintre personalitățile legendare ce sunt împlântate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume, sinteze în domeniul clasicismului, Aristofan și contemporanii săi (1922) și Gânduri și chipuri din Grecia veche (1927), oferă, pentru un public mai larg, primul, imaginea luptei de idei, de mentalități și forme de artă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
1963 și 1966, al revistelor „Arcades” și „Revue roumaine”. A colaborat la „Însemnări ieșene” și la „Iașul” cu articole literare și de politică externă, „România liberă”, „Lupta de clasă” (la rubrica „Istorie și critică literară”), „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Membru al Partidului Comunist Român încă din perioada de ilegalitate a acestuia, în 1948 e implicat în procesul grupului Lucrețiu Pătrășcanu și condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniță grea, pentru ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă evoluția literaturii române de la Analele de la Bistrița și Analele de la Putna până la nouăzeciști, de la personalitățile epocilor veche, clasică și modernă până la perioada contemporană. Dicționarul, prin bogata cantitate de informații expuse sistematic, este o lucrare fundamentală pentru cititorul ceh interesat de fizionomia literaturii noastre. V. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă evoluția literaturii române de la Analele de la Bistrița și Analele de la Putna până la nouăzeciști, de la personalitățile epocilor veche, clasică și modernă până la perioada contemporană. Dicționarul, prin bogata cantitate de informații expuse sistematic, este o lucrare fundamentală pentru cititorul ceh interesat de fizionomia literaturii noastre. V. a contribuit și prin traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
Persuasiune și amintiri autobiografice Creierele influențate Într-o lucrare apărută în 2004 sub numele de Les Dirigeants au pouvoir (Conducătorii la putere), Patrick Le Lay, președintele-director general al primului canal televizat francez, a dat următoarea declarație care a rămas în anale: „Pentru ca un mesaj publicitar să fie perceput, creierul telespectatorului trebuie să fie disponibil. Scopul emisiunilor noastre este sa-l facă disponibil: adică sa-l distreze, sa-l destindă pentru a-l pregăti, între două mesaje. Ceea ce vindem la Coca-Cola este
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]