1,881 matches
-
înseși structurii (existențiale a) Dasein-ului. Ordinea demersului se va pune la punct prin tematizarea problemelor semnificative față de aceste două "ramuri" tematice. 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală prin punerea în evidență, a unui temei De la bun început forma (metodologică a) scoaterii la iveală "pre-formează" (pre-deternimă, prejudecă) întrebarea despre temeiul tuturor lucrurilor. Întrebarea este esențială pentru "metafizică", iar pentru că temeiul se află în "diferență
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai autentică, raportat la "scoaterea la iveală ..."; pe al celeilalte, în sensul de a-i potența virtutea de topos privilegiat al repunerii întrebării despre ființă (despre adevărul ființei). Date fiind aceste încadrări "disciplinare", trebuie să avem din nou în vedere analitica și dialectica judicativului constitutiv, ca modele ale discursului filosofic exersate tocmai în privința problemei temeiului (principiul tuturor lucrurilor, cauza primă, ființa ultimă, transcendentul întemeietor etc.). Dar și acum intervine o mijlocire: faptul de a lămuri raportul dintre filosofemele presocraticilor, "metafizice" și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale discursului filosofic exersate tocmai în privința problemei temeiului (principiul tuturor lucrurilor, cauza primă, ființa ultimă, transcendentul întemeietor etc.). Dar și acum intervine o mijlocire: faptul de a lămuri raportul dintre filosofemele presocraticilor, "metafizice" și "ontologice", și cele două modele judicative (analitica și dialectica), fapt aproape imposibil fără a lua în ajutor momentele postsocratice ale istoriei filosofiei. Într-un anumit sens, putem accepta, cel puțin pe baza unor constatări exegetice, că trecerea logos-ului în logică, fenomen care a consfințit statutul celor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Iar în alt sens, putem spune că și atunci când ar exista argumente suficiente pentru a dovedi semnificația judicativ-constitutivă a gândurilor filosofilor presocratici, doar pe baza unor asemănări formale ale acestora cu unele dintre condițiile de construcție a proiectul heideggerian al analiticii existențiale a Dasein-ului nu am dobândi imediat un motiv suficient și pentru ideea că și aceasta din urmă are semnificații fundamentale în orizontul judicativului constitutiv. Faptul de a condiționa un proiect filosofic pe calea "evidențierii temeiului" este însă semnificativ pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această operație de "evidențiere a temeiului", esențială și în acel context, potrivit istoricilor filosofiei; e drept, esențială ca operație ulterioară alteia, anume admiterii temeiului ca atare, iar nu în sine, așa cum se arată această operație, deocamdată, în deschiderea aplicației la analitica existențială heideggeriană. Acceptarea și punerea la lucru a unei căi de reconstrucție "scoatere la iveală ..." -, care pre-formează punerea de întrebări, fiind, din acest motiv, o veritabilă "formă", are, desigur, o îndreptățire la Heidegger, legată de semnificația pre-ontologică a Dasein-ului, care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demersului său, despre un fapt neobișnuit, care nu ține în mod direct de temeiul însuși, ci de felul în care acesta este scos la iveală, fapt neadmis ca atare, la începutul unui demers, din perspectiva logicii-organon și a disciplinelor judicative, analitica și dialectica? Faptul în cauză nu constituie o premisă obișnuită într-un discurs judicativ: simplă presupoziție, ipoteză, teză, premisă certă etc., deși pare să aibă din toate acestea câte ceva și în același timp să le depășească sensul lor. De la bun
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca atare, trebuind să se sustragă, pentru că ea este în măsura în care este Dasein-ul, adică în măsura în care această ființare căreia îi este constitutiv faptul-de-a-fi se constituie pe sine. Situația aceasta paradoxală, de schimbare a sensurilor judicativ și non-judicativ între ele, îi este specifică analiticii existențiale și despre ea va fi vorba mai departe. Punctul sigur, apodictic, socotit mai sus, nu poate fi decât temeiul însuși, raportat la tradiție; dar, hermeneutic vorbind așadar chiar în sensul unei bune lecturi a textelor filosofice vechi modalitatea prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la iveală ...". Oricum, ceva se poate spune deja în sensul constitutivității judicative a discursului heideggerian: faptul mutării întrebării care vizează temeiul în el însuși către scoaterea la iveală a temeiului produce o dislocare tematică, foarte semnificativă tocmai în sensul distanțării analiticii existențiale, așa cum aceasta a fost proiectată de filosof, față de spațiul în care judicativul este constitutiv oricărui gând, oricărei rostiri sau făptuiri. Poate că până la urmă nu este vorba despre o distanțare propriu-zisă: faptul va fi cercetat mai departe; dar despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
folosesc aici și care substituie, în planul interpretării la Heidegger, ceea ce are de spus cuvântul "principiu" (origine, în cele două sensuri cunoscute), semnalează, deja, deschiderea noului orizont al întrebării despre soarta discursului însuși, în acest caz, a celui de tipul analiticii existențiale. Căci, obișnuiți cu încercarea de prindere a primului principiu (a temeiului tuturor lucrurilor, a cauzei prime, ființei ultime etc.), în ceea ce acesta este ca atare și atâta vreme cât el se păstrează ca sine, în poziția transcendenței, sacrificăm de fiecare dată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interpretativ, nepierzând nicio clipă din vedere sensul originar al apriori-ului și pe purtătorul său. Date fiind acestea, trebuie urmată calea pe care însuși actul-de-principiu ca "scoatere la iveală a temeiului" o lasă în orizontul tocmai semnalat, propriu, se-nțelege, analiticii existențiale și corespunzător unei "atitudini fenomenologice". Iar calea aceasta nu este, asemenea regulii de metodă în sens cartesian, adică total reformatoare a "lucrurilor" preluate și prelucrate în orizontul său operațional, ci este alcătuită din urme care se suprapun și care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens cartesian, adică total reformatoare a "lucrurilor" preluate și prelucrate în orizontul său operațional, ci este alcătuită din urme care se suprapun și care, în final, se constituie, e drept, într-o regulă de metodă, anume într-o fenomenologie ca analitică existențială. Dar urmele tocmai amintite au propria lor autonomie metodologică; sensul și-l capătă, totuși, de la acest principiu al analiticii existențiale: scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență. De exemplu, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, Heidegger prezintă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se suprapun și care, în final, se constituie, e drept, într-o regulă de metodă, anume într-o fenomenologie ca analitică existențială. Dar urmele tocmai amintite au propria lor autonomie metodologică; sensul și-l capătă, totuși, de la acest principiu al analiticii existențiale: scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență. De exemplu, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, Heidegger prezintă predicația ca "o explicitare ce pune în evidență".164 E drept, nu este vorba în mod direct despre "scoatere la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scos la iveală (într-o primă instanță, indirect) tocmai Dasein-ul ca temei. Dar ca temei al ce? Al ființării și al determinațiilor acesteia, nu, fiindcă doar ființa însăși se află într-un asemenea sens: în metafizică, dar, cumva, și în analitica existențială (ca o luminare care îngăduie vederea/înțelegerea ființărilor!). Al propriilor sale fapte de a fi, am putea spune, așadar și al "scoaterii la iveală ...", în genere, al predicației ca modalitate a acesteia etc.: doar în orizontul analiticii existențiale. Tocmai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și în analitica existențială (ca o luminare care îngăduie vederea/înțelegerea ființărilor!). Al propriilor sale fapte de a fi, am putea spune, așadar și al "scoaterii la iveală ...", în genere, al predicației ca modalitate a acesteia etc.: doar în orizontul analiticii existențiale. Tocmai această relație, privilegiată la Heidegger, dintre predicație și actul- de-principiu "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", ne constrânge să dăm o atenție specială acestuia din urmă. Desigur, problematică este, și pentru acest caz
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu ne aflăm, nici acum, decât în mijlocul orizontului dictaturii judicativului, iar ființa nu apare decât ca un gen suprem (totodată, cauză "generatoare"). Dar nici Dasein-ul ca ființare dată (simplu prezentă), nici ființa (transcendentă etc.) nu capătă un asemenea sens în analitica existențială, deși dovada pentru această idee, din acest context, a fost gândită în mod cu totul particular, anume în funcție de predicație ca modalitate a scoaterii la iveală, în fond, ca o făptuire (un "fact") al Dasein-ului. Sens de temei are acesta
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de relația privilegiată a unei ființări cu ființa însăși). Precomprehensiunile istoric-filosofice posedă ele însele, bineînțeles, un caracter de predeterminare "semantică"; ele au conlucrat de la bun început în proiectul conceptului Dasein-ului, așa cum a fost arătat și mai sus. Din perspectiva lor, "analitica" (în concept judicativ) este activă în ipostaza analiticii existențiale a Dasein-ului (cazul proiectului heideggerian): însăși "explicitarea" acestuia o presupune prin exercițiul unor funcții judicativ-constitutive, cum este și cea a întemeierii; și, cum se va arăta, constituirea "temporală" a Dasein-ului. Trebuie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însăși). Precomprehensiunile istoric-filosofice posedă ele însele, bineînțeles, un caracter de predeterminare "semantică"; ele au conlucrat de la bun început în proiectul conceptului Dasein-ului, așa cum a fost arătat și mai sus. Din perspectiva lor, "analitica" (în concept judicativ) este activă în ipostaza analiticii existențiale a Dasein-ului (cazul proiectului heideggerian): însăși "explicitarea" acestuia o presupune prin exercițiul unor funcții judicativ-constitutive, cum este și cea a întemeierii; și, cum se va arăta, constituirea "temporală" a Dasein-ului. Trebuie totuși regândită însăși posibilitatea acestei ipostazieri "existențiale" a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențiale a Dasein-ului (cazul proiectului heideggerian): însăși "explicitarea" acestuia o presupune prin exercițiul unor funcții judicativ-constitutive, cum este și cea a întemeierii; și, cum se va arăta, constituirea "temporală" a Dasein-ului. Trebuie totuși regândită însăși posibilitatea acestei ipostazieri "existențiale" a analiticii (poate fi vorba doar despre o simplă aplicație a unei formule de filosofare) pe baza regulilor prin care însăși putința proprie de a intra într-o formă, cu totul particulară, este trecută în realitate ca atare (în filosofia din Ființă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulilor prin care însăși putința proprie de a intra într-o formă, cu totul particulară, este trecută în realitate ca atare (în filosofia din Ființă și timp, corespunzătoare proiectului realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind "activitatea" (actul) analiticii în analitica existențială, adică valabilitatea formală a celei dintâi pentru cea de-a doua. Rezultatul acestei regândiri poate fi însă opus ideii despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care însăși putința proprie de a intra într-o formă, cu totul particulară, este trecută în realitate ca atare (în filosofia din Ființă și timp, corespunzătoare proiectului realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind "activitatea" (actul) analiticii în analitica existențială, adică valabilitatea formală a celei dintâi pentru cea de-a doua. Rezultatul acestei regândiri poate fi însă opus ideii despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă este autonomă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
corespunzătoare proiectului realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind "activitatea" (actul) analiticii în analitica existențială, adică valabilitatea formală a celei dintâi pentru cea de-a doua. Rezultatul acestei regândiri poate fi însă opus ideii despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă este autonomă, că își prescrie sieși regulile de constituire a "obiectului" propriu pe o cale non-judicativă. De altfel, aceasta pare a fi miza lui Heidegger, deși, după cum
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind "activitatea" (actul) analiticii în analitica existențială, adică valabilitatea formală a celei dintâi pentru cea de-a doua. Rezultatul acestei regândiri poate fi însă opus ideii despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă este autonomă, că își prescrie sieși regulile de constituire a "obiectului" propriu pe o cale non-judicativă. De altfel, aceasta pare a fi miza lui Heidegger, deși, după cum am văzut
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulile de constituire a "obiectului" propriu pe o cale non-judicativă. De altfel, aceasta pare a fi miza lui Heidegger, deși, după cum am văzut, judicativul poate fi luat în seamă, până la proba contrarie decisivă, drept una dintre regulile de metodă ale analiticii existențiale. Deocamdată neelucidat, actul de timporizare a fiecărui "fact" (făptuiri) a Dasein-ului așadar, act cu totul semnificativ pentru analitica existențială reprezintă o activă operație judicativ-constitutivă. Două fapte, cred, au semnificație în această ordine de interpretare: a) existențialitatea, întâi în conceptul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deși, după cum am văzut, judicativul poate fi luat în seamă, până la proba contrarie decisivă, drept una dintre regulile de metodă ale analiticii existențiale. Deocamdată neelucidat, actul de timporizare a fiecărui "fact" (făptuiri) a Dasein-ului așadar, act cu totul semnificativ pentru analitica existențială reprezintă o activă operație judicativ-constitutivă. Două fapte, cred, au semnificație în această ordine de interpretare: a) existențialitatea, întâi în conceptul heideggerian, care ține de unitatea caracterelor unei ființări ce poate fi desemnată, în ceea-ce-este ea, prin "cine" (nu prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logice" care schimbă planul judicativ-constitutiv al judecății în sens clasic sau modern, pe de alta. Existențialitatea și existențialii vor constitui "termenii" structuranți ai celei de-a două părți a interpretării de față, adică în contextul tematizării problemei constituirii de tipul analiticii existențiale. Dar și aici ei vor fi avuți în vedere, în măsura în care constitutivitatea lor non-judicativă rămâne la nivelul formal al indicării unor posibilități "semantice" ale ființării. Posibilitatea simplei operații a "analizei" este legată de faptul că Dasein-ul, din perspectivă ontică, reprezintă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]