9,656 matches
-
mari ale non-APP declarate de AZS și parțial de monahi. Distribuția antecedentelor patologice personale în funcție de tipul dietei este reflectată în tabelul 3, ovo-lacto-vegetarienii având procentul cel mai mic de subiecți cu o patologie asociată. Tabelul 3. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de antecedentele personale patologice (APP) și tipul alimentației APP/Tipul alimentației Carne (%) Ovo-lacto-vegetarian (%) Veget (%) Total (%) 0 21 (16,3) 48 (44,4) 2 (50,0) 71 (29,4) 1 77 (59,7) 46 (42,6) 2 (50,0) 125 (51,9) 2
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1) 3 10 (7,7) 1 (1,0) 0 (0,0) 11 (4,6) Total 129 (100,0) 108 (100,0) 4 (100,0) 241 (100,0) Notă: Relația dintre numărul (0 - nici una, 1 - una, 2 - două, 3 - trei patologii) antecedentelor personale patologice (APP) și tipul alimentației. Prin calculul testului χ2, s-a obținut χ2 c = 26,75; p-value < 0,001; „IS”, deci diferența este statistic înalt semnificativă; diferența este dată de frecvențele mari ale non-APP declarate de cei cu tipul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
subiecții din localitatea Matca, județul Galați, în număr de 43, (cca 17% din lot), care sunt în totalitate AZS și ovo-lacto-vegetarieni. Este de remarcat procentul mare - 81,4% - al celor care nu prezintă simptome (tabelul 7) și al celor fără antecedente patologice heredocolaterale sau personale - 76,7% (tabelul 8). Tabelul 7. Distribuția persoanelor din localitatea Matca în funcție de numărul de simptome Nr. simptome Nr. persoane Procent (%) 0 35 81,4 1 6 14,0 2 2 4,6 Total 43 100,0
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2 4,6 Total 43 100,0 Notă: Distribuția în funcție de numărul de simptome (0 - nici unul, 1 - unul, 2 - două, 3 - trei simptome) pentru localitatea Matca, în care toate persoanele preferă alimentația ovo-lacto-vegetariană. Tabelul 8. Distribuția persoanelor din localitatea Matca în funcție de antecedente personale patologice (APP) Nr. APP Nr. persoane Procent (%) 0 33 76,7 1 6 13,9 2 4 9,4 Total 43 100,0 Notă: Distribuția în funcție de numărul de APP (0 - nici una, 1 - una, 2 - două, 3 - trei patologii) pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
judecătorești sau a actului organului de urmărire penală, prevăzute la art. 24, alin. (1), lit. a); f) calitatea de soț, copil sau persoană aflată în întreținerea persoanei decedate, în cazul victimelor prevăzute la art. 21, alin. (1), lit. b); g) antecedentele penale; h) sumele plătite cu titlu de despăgubiri de către făptuitor sau indemnizația obținută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârșirea infracțiunii; i) cuantumul compensației financiare solicitate. (2) La cererea de compensație financiară se anexează, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prințul” înconjurat de o „curte de servitori” supuși regulilor impuse de el, trăind în largul lui în lumea delincvenței, fără a trece însă la act în mod grav, ar putea ține de identificarea cu un „celălalt” periculos. În prezent, frecvența antecedentelor de maltratare infantilă la părinți care-și maltratează ei înșiși copiii este evidențiată prin mecanismul identificării cu agresorul. Putem presupune că la compulsia la repetiție inerentă traumatismului se adaugă și „defectul fundamental” în dobândirea limitelor dintre persoana proprie și celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prin accident rutier. Dinamica evoluției procedeelor terapeutice utilizate în afecțiunile traumatice este menținută de continuarea apariției de noi mijloace, ceea ce dovedește interesul continuu acordat acestui capitol de patologie. Procentul de întoarcere la activitățile premergătoare traumatismului este mare, iar prezența unui antecedent la fracturile de șold ridică problema prevenției apariției pe viitor a acestora.
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
informații privind identitatea persoanei, situația politică, socială și familială, meseria, profesia, specialitatea, pregătirea școlară, titlurile științifice obținute, cursurile de calificare, perfecționare, reciclare, specializare, limbi străine, data Încadrării În unitate, modul de Încadrare și vechimea la data Încadrării, domiciliul, situația militară, antecedente penale, activitatea În muncă la data Încadrării În unitate, recompense și sancțiuni, distincții și calificative. Fișa personală se Întocmește de către compartimentul de personal, Învățământ, retribuire al unității respective, se păstrează În dosarul de personal, se reactualizează și Însoțește Încadratul la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dovezi și în partea celeilalte instituții, care gira, organiza și controla în aceeași măsură ca și academia, ba chiar mai activ, alt domeniu al creativității: literatura. Așa se face că, în lipsa unei lucrări a lui Stalin despre problemele literaturii - deși antecedente există, căci pe aceeași pagină în care Contemporanul publică din lucrările plenarei scriitorilor, un critic, pe care l-am pomenit în prea multe rânduri până acum, scrie despre Arta literară a lui Karl Marx5, cu accent pe darul tipizării -, așadar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tip modern ori legislațiile vehiculate la curțile princiare românești sau rusești ființând încă în cel de-al XVII-lea secol. Nimic nu se naște din vid, nici o evoluție nu este posibilă fără crearea unui cadru propice răsturnărilor de ritm, fără antecedente. Or, a nu vedea gândurile de emancipare ale lui Matei Basarab și Vasile Lupu, ale lui Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir, sistemele de guvernare propuse de Bethlen sau RĂkoczi mi se pare a lăsa în afara lumii civilizate un bun
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Criteriul maniabilității (manevrabilității). O redactare a unui text complex presupune utilizarea unor materiale compozite. Este util deci a face mai întâi un inventar pe care să-l clasăm pe grupuri mari: fapte (răspunsuri la întrebările: cine? ce? când? cum? de ce? antecedente sau preambul), mărturii (lucruri văzute, trăite, auzite), argumente (documente, păreri de specialist), opinii etc. Urmează apoi calificarea și ierarhizarea, selecția și chiar eliminarea unor anumite aspecte care încurcă mai mult decât clarifică. Paragraful inițial Într-un fel, reluăm problema atacului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
înseamnă a te ghida după aliniamente date, suplimentare, a fi cu un pas mai în față, a reconfigura în cunoștință de cauză transformările ulterioare. Cunoașterea nu mai este o constatare ulterioară ivirii unor stări de lucruri, succedentul unor fapte, ci antecedentul, condiția lor prealabilă de emergență. Cunoașterea nu rămâne doar constatativă, ci constructivă. Cunosc ceva nu doar după ce acesta apare, ci ca acel ceva să apară! Știința nu mai este doar cheia dezlegării enigmelor lumii, ci a evoluției, a progresului ei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
consideră, că aceste aspecte ale răspunsului dat de asocierea stimulilor, sunt activate în acest moment (E.G. KEELE, 1973). De exemplu , observarea unei mingi ce se îndreaptă către ochiul nostru, poate declanșa cu siguranță acele răspunsuri de evitare ce au avut antecedente în trecut. De fapt, Greenwald în teoria sa ,,ideomotrică” a presupus că simulul ce declanșează imaginea post răspunsului este instrumental îndreptată asupra acțiunii. În sfârșit, și cel mai important, o serie de evenimente permit unei persoane să selecteze răspunsul de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
pentru validarea cunoașterii la granițele disciplinelor. Reperele prin raportare conform cărora poate fi evaluată cunoașterea de tip interdisciplinar sunt: - modul în care rezultatele cercetării se raportează la acele elemente ale disciplinelor implicate pe care cercetătorii le consideră importante (consistența cu „antecedentele” disciplinare separate); - măsura în care rezultatele cercetării se susțin ca un tot generativ și coerent (echilibrul în integrarea perspectivelor multiple și diverse); - măsura în care integrarea conduce la progrese în atingerea scopurilor stabilite de cercetători (eficacitate în avansarea înțelegerii). Există
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
independente și obiective, dezvoltându-și noi expertize, devenind astfel un motivator foarte important al reabilitării infractorului; b) procurorul - îmbracă haina echipei terapeutice și conlucrează cu reprezentantul apărării pentru a alege eligibilitatea cazului, bazându-se pe criterii stabilite anterior (de exemplu, antecedentele de violență a acuzatului sau gradul de risc pentru ordinea publică). Procurorul are rolul important de a proteja publicul de conduita criminală prezentă sau viitoare a delincventului consumator de droguri. Totodată, procurorului i se solicită să nu completeze dosare suplimentare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul întocmește și prezintă instanței raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind: a) personalitatea, starea fizică și mintală a copilului; b) antecedentele sociomedicale și educaționale ale copilului; c) condițiile în care copilul a fost crescut și în care a trăit; d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidențial în care ar putea fi plasat copilul; e) orice alte date referitoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în criză se bazează pe teoria crizei (Hill, 1958), respectiv pe teoria intervenției în criză (Golan, 1978). Hill a dezvoltat un model teoretic al crizei, verificat în cazul crizelor familiale. Conform modelului său, în orice situație de criză există un antecedent, A, care interacționează cu resursele disponibile (pentru individ, familie, grup), B, și cu definiția C dată de sistemul-client (individ, familie, grup sau comunitate) evenimentului antecedent (A), determinând instalarea crizei (X). În contextul acestei teorii, factorii determinanți ai crizei rezidă în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
verificat în cazul crizelor familiale. Conform modelului său, în orice situație de criză există un antecedent, A, care interacționează cu resursele disponibile (pentru individ, familie, grup), B, și cu definiția C dată de sistemul-client (individ, familie, grup sau comunitate) evenimentului antecedent (A), determinând instalarea crizei (X). În contextul acestei teorii, factorii determinanți ai crizei rezidă în sistemul-client, valorile și normele socioculturale specifice acestui sistem determinând intensitatea manifestării crizei și potențialul de adaptare al sistemului. Antecedentul A sau evenimentul declanșator poate fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
individ, familie, grup sau comunitate) evenimentului antecedent (A), determinând instalarea crizei (X). În contextul acestei teorii, factorii determinanți ai crizei rezidă în sistemul-client, valorile și normele socioculturale specifice acestui sistem determinând intensitatea manifestării crizei și potențialul de adaptare al sistemului. Antecedentul A sau evenimentul declanșator poate fi (a) predictibil și așteptat sau (b) impredictibil și neașteptat. Putem astfel distinge două categorii de crize: crizele de dezvoltare - nașterea unui copil, adolescența, pubertatea, criza de la mijlocul vieții, menopauza/andropauza, pensionarea, moartea naturală - și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
acute durează în mod normal între șase și opt săptămâni. Consilierea în criză se adresează nivelului emoțional al indivizilor afectați, deoarece impactul acut al crizei este resimțit la acest nivel. Orice situație de criză parcurge următoarele etape: a) șocul - evenimentul antecedent (A) determină prăbușirea progresivă a mecanismelor de apărare, provocând o stare acută de șoc; b) negarea - prima încercare de depășire a stării de șoc o constituie negarea evenimentului antecedent (A), reflectată și afectată de definirea dată acestui eveniment în primă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nivel. Orice situație de criză parcurge următoarele etape: a) șocul - evenimentul antecedent (A) determină prăbușirea progresivă a mecanismelor de apărare, provocând o stare acută de șoc; b) negarea - prima încercare de depășire a stării de șoc o constituie negarea evenimentului antecedent (A), reflectată și afectată de definirea dată acestui eveniment în primă instanță, înaintea instalării crizei; c) mania - reprezintă descărcarea emoțională a tensiunilor acumulate. Intensitatea și modul de exprimare diferă în funcție de B - resursele interioare existente - și C - definirea dată evenimentului antecedent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
antecedent (A), reflectată și afectată de definirea dată acestui eveniment în primă instanță, înaintea instalării crizei; c) mania - reprezintă descărcarea emoțională a tensiunilor acumulate. Intensitatea și modul de exprimare diferă în funcție de B - resursele interioare existente - și C - definirea dată evenimentului antecedent; d) negocierea - reprezintă momentul în care sunt analizate costurile provocate de criză și potențiale beneficii care ar putea rezulta. Din nou, încercarea de depășire a crizei prin negociere este acut determinată de resursele interioare și de definirea evenimentului declanșator de către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în joc și în sport, agonismul mai poate fi sinonim cu combativitatea și fair-play-ul. AGRAFIE (< fr. agraphie, cf. gr. a - fără, graphein - a scrie; engl. agraphia) - Imposibilitatea de a comunica prin scris în mod lizibil, independent de nivelul mintal și antecedentele școlare, în absența paraliziei membrului superior. Etiologia este cel mai frecvent de tip vascular, prin interesarea arterei cerebrale medii stângi, dar și prin procese traumatice și tumorale ce afectează regiunea temporo-parietală. AGRESIVITATE (< fr. agressivité, cf. lat. aggressus, de la aggredi - a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cf. gr. anamnesis - rememorare, reamintire; engl. anamnesis) - Metodă de a ordona istoria unui caz pentru depistarea condițiilor ce au dus la apariția unei boli sau stări anormale. Cuprinde informațiile furnizate de bolnav (sau de persoana care îl însoțește) referitoare la antecedentele eredocolaterale și personale, istoricul bolii, precum și detalii asupra evoluției acesteia. Condiția esențială pentru o bună anamneză este legată de realizarea unui climat de încredere între terapeut și subiect. Terapeutul are în vedere următoarele obiective: nu se limitează numai la ceea ce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pacientul face unele relaționări cu alte aspecte din viața sa; să urmărească atitudinea generală a pacientului. Anamneza cuprinde informații legate de: a) vârsta pacientului (oferă date asupra perioadei când s-a instalat afecțiunea și natura ei, congenitală sau dobândită); b) antecedente eredocolaterale, anomaliile morfologice cu caracter ereditar (din această categorie fac parte: luxația congenitală de șold, picior plat congenital, hipertrofiile parțiale sau totale de membre, genu varum și genu valgum, polidactilia, acondroplazia etc.; consemnarea datelor privind antecedentele eredocolaterale au rolul de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]