2,373 matches
-
bogățiile economice și sunt obligate să renunțe la orice progres social”. Este din nou un prilej potrivit să se facă puțină propagandă „succeselor” regimului de la București în „lupta contra naționalismului și a formelor sale cele mai importante: antisovietismul, antimaghiarismul și antisemitismul”. Exemplul a fost iarăși Lucrețiu Pătrășcanu, „îndepărtat” de la „linia șovinista”. „O puternică afirmare a solidarității internaționale a clasei muncitoare” se intitulează articolul lui D. Baboian, apărut în ziarul „Scânteia”, din 10 iulie 1948. Autorul consideră că „de la un capăt la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele Partidului Național Creștin, A. C. Cuza, afirma că gruparea sa politică a fost prima care a formulat lozinca: "România a românilor". Răspunzând, georgistul Constantin Hențescu semnala rigiditatea și simplitatea doctrinei cuziste, rezumată doar la antisemitism. Fruntașul georgist releva convingerea că, pentru a fi eficientă, acțiunea politică a unui partid trebuia să depășească interesele mărunte ale unei grupări sociale limitate și să cuprindă o sinteză a aspirațiilor generale ale poporului 709. La poziția georgiștilor față de problema
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ideologiei proprii și discuția de bună credință"741. Într-adevăr, deosebirile doctrinare între partidele semnatare ale pactului s-au menținut, așa cum s-a menținut și atitudinea lui Gh. Brătianu de apărare a principiilor liberalismului, de respingere a violenței sau a antisemitismului. În timpul campaniei electorale, Georghe Brătianu preciza că unul din obiectivele definitorii ale pactului a fost răsturnarea guvernului, care era considerat "inamicul public numărul 1"742. Potrivit liderului georgist, au existat anumiți factori care l-au determinat să treacă peste marile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Humanitas, București, 1995. Vergara, Francisco, Temeiurile filosofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, București, Editura Nemira, 1998. Vesa, Vasile, "Sfinxul", în Tribuna, nr. 48, 1990. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și problema evreiască în România anilor' 30. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor `30, Editura Humanitas, București, 1995. Weber, Eugen, Dreapta românească, traducere de Achim Mihu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Zeletin, Ștefan, Neoliberalismul, Editura Scripta, București, 1992. Zub, Al., Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, București, 1989
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
toate domeniile". Armin Heinen, Legiunea Arhanghelului Mihail, traducere de Cornelia și Delia Eșianu, Editura Humanitas, București, 1999, p. 255. 703 Carol Iancu, op. cit., pp. 245, 247; Leon Volovici, Ideologia naționalistă și problema evreiască în România anilor ′ 30. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor `30, Editura Humanitas, București, 1995, p. 45. 704 "Mișcarea", nr. 1201, 2 martie 1935, p. 1. 705 Ibidem, nr. 1241, 19 aprilie 1935, p. 1. 706 N. Iorga, "Doctrina naționalistă", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai vehemenți detractori ai operei eminesciene, Theodor Codreanu afirmă: "teza centrală a "corectitudinii" culiene e că "mintea bolnavă" a lui Eminescu e vinovată de tot ce-a fost mai rău în istoria țării vreme de mai bine de un veac: antisemitismul, naționalismul, fascismul, legionarismul, comunismul etc."188. În generația contemporană de eminescologi, D. Vatamaniuc se distinge prin rigoarea științifică a informațiilor și prin amploarea cercetărilor. După publicarea în 1985 a unui volum de analiză a publicisticii eminesciene din prima perioadă de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai dramatice din existența poporului nostru"222. Timpul își va înceta aparițiile în martie 1884, după înfrângerea suferită de "opoziția coalizată" în alegeri. Articolele publicate de Eminescu în paginile publicației conservatoare au atras acestuia critici radicale, jurnalistul fiind acuzat de antisemitism, xenofobie și extremism. Excerptându-se fragmente din textele date tiparului și însemnări din manuscrise, se ajunge la interpretări ideologizante, mistificatoare. Relevant în acest sens este un articol semnat de Zigu Ornea în România literară, în 1997, în care Eminescu este acuzat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a lungul timpului atitudini variate. Atunci când nu face obiectul unor interpretări în marginile textelor, articolele jurnalistului oferă prilejul unor anexări ideologice generate de obiectivele de legitimare ale autorilor. O tendință manifestă constă în proliferarea unor judecăți de valoare radicale (reacționarism, antisemitism, naționalism extremist ș.a.), generate, în mare parte, de eludarea orizontului istoric al epocii eminesciene. În zilele noastre, remarcăm eforturile unor interpreți de a reabilita imaginea jurnalistului prin demersuri analitice integratoare, care raportează limbajul publicistic eminescian la limbajul presei românești din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Rândurile de mai sus exprimă o atitudine constantă a jurnalistului pentru care orice amestec din afară nu poate decât să împiedice evoluția naturală, firească, a realităților sociale, economice și politice interne și să înăbușe specificul național. d. Eminescu antisemit. Privind antisemitismul românesc în contextul mai larg al celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea și în strânsă legătură cu situația din alte țări ale Europei, Joachim-Peter Storfa 279 apreciază că fenomenul imigrației evreiești în România este relativ nou
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reușește să amplifice ura împotriva acestora. Problema evreiască se afla în centrul atenției întregii prese românești, iar la baza ei stăteau în primul rând rațiuni de ordin economic și politic. Pe această linie de interpretare, Joachim-Peter Storfa atrage atenția că antisemitismul eminescian trebuie judecat prin prisma îngrijorării jurnalistului privind soarta națiunii române: "Pe baza publicațiilor sale nu i se poate reproșa lui Eminescu că ar fi un antisemit pur-sânge și că ar încerca să dovedească inferioritatea biologică a evreilor, pentru ca apoi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de conservare al nației din care face parte. Anul 1881 este cel în care Eminescu dedică un număr impresionant de articole chestiunii evreiești, intrând în polemică cu o serie de publicații evreiești precum Fraternitatea, Cumpăna sau Apărătorul. Remarcăm că în ceea ce privește antisemitismul eminescian, opiniile exegeților sunt împărțite, oscilând între catalogare fără apel și nuanțări ale atitudinii adoptate de jurnalist. A declara antisemit pe autorul articolului "În contra maltratării evreilor", publicat în Curierul de Iași, la 29 septembrie 1876, pare, cel puțin la prima
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai vehemente critici la adresa poetului, se numără și Zigu Ornea 281, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor român de origine evreiască, care dedică o mare parte din activitatea sa identificării unor tendințe antisemite în creația scriitorilor români. Apreciind că antisemitismul lui Eminescu era mai mult o atitudine fiziocratică față de "clasa sterilă"282, G. Călinescu își exprima în 1946 speranța că lucrurile vor fi puse la punct în această privință. Din păcate, la peste un secol de la moartea poetului, asemenea acuze
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unui astfel de demers analitic, care se rezumă la cuantificarea inventarului lexical pe clase semantice, procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a permis nuanțarea judecăților radicale pe care exegeza le-a formulat de-a lungul timpului în legătură cu gândirea politică eminesciană. Naționalismul, antisemitismul, xenofobia, reacționarismul dobândesc o lectură particulară, în lumina problematicii epocii eminesciene și a specificului discursului publicistic cultivat în acele timpuri. Folosirea unor instrumente noi de analiză, aparținând lingvisticii computaționale, ne-a permis obiectivarea interpretărilor și a favorizat evidențierea superiorității discursului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
anexarea și proliferarea unor judecăți de valoare radicale în legătură cu gândirea politică eminesciană. În acest sens, eludarea micro și macro-contextului social, politic și istoric al epocii eminesciene a constituit cadrul formulării unor interpretări excedentare, Eminescu fiind acuzat pe rând de reacționarism, antisemitism, naționalism extremist și xenofobie. Raportate la contextul epocii, articolele eminesciene primesc o nouă lectură, iar astfel de judecăți se nuanțează. Pe această linie de interpretare, remarcăm că antisemitismul era specific epocii, fiind alimentat de condițiile impuse României, în urma Congresului de la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cadrul formulării unor interpretări excedentare, Eminescu fiind acuzat pe rând de reacționarism, antisemitism, naționalism extremist și xenofobie. Raportate la contextul epocii, articolele eminesciene primesc o nouă lectură, iar astfel de judecăți se nuanțează. Pe această linie de interpretare, remarcăm că antisemitismul era specific epocii, fiind alimentat de condițiile impuse României, în urma Congresului de la Berlin, prin care i se cerea modificarea Articolului 7 din Constituția de la 1866, care prevedea o serie de restricții privind acordarea cetățeniei române. Atitudinile antisemite, curente în veacul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
91). 517 Dimitrie Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Încrederea lipsește și capitalurile se eliberează. Guvernul coboară cursul monedei prea tîrziu, în septembrie, pentru a relansa exportul. Pe de altă parte, opoziția politică ridică capul. O parte a marii prese atacă guvernul cu o violență extremă, reamintind uneori de antisemitismul din timpul Afacerii Dreyfus. Liga Crucilor-de-Foc, dizolvată, dă naștere Partidului social francez, cu o audiență considerabilă în sînul unei fracțiuni a claselor de mijloc, îngrijorate de politica Frontului popular. Radicalii, care nu au aprobat în unanimitate noua orientare a partidului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
publică și profesii de conducere în presă și în industrie. Evreii străini sînt internați în lagăre. Autoritățile de ocupație luaseră primele măsuri antisemite în zona ocupată la 27 septembrie 1940, dar Vichy acționează în zona neocupată fără presiune germană, în numele antisemitismului de stat. Al doilea statut al evreilor din 2 iunie 1941 agravează primul text introducînd un numerus clausus în profesiile liberale și o definiție a rasei mai riguroasă decît în legislația germană. Noul regim vrea să inițieze "revoluția națională". Aceasta
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
viața politică maghiară, sau s-au retras în viața culturală. La începutul anilor treizeci, în cadrul comunității maghiare din România au existat opțiuni politice, care priveau cu simpatie manifestările totalitare italiene și germane, iar în retorica politică și-a făcut apariția antisemitismul. Curentul de opinie pornit din jurul partidului maghiar era reprezentat, în primul rând, de deputatul Paál Árpád, politician burghez aparținând radicalismului timpuriu, și de ziarul său, care exprima această direcție. Ziarul editat la Oradea-Mare, Erdélyi Lapok ("Pagini Transilvane"), nu a putut
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
altfel, în zilele premergătoare ocupației germane, a omagiat, în cuvinte calde, memoria seniorului de odinioară al breslei comercianților clujeni, Hirschfeld Sándor. Pastorul reformat László Dezső, chiar dacă rostea în parlament lucruri de un bun gust îndoielnic, s-a distanțat întotdeauna de antisemitismul rasial (chiar dacă nu și de cel de natură creștină), în primăvara lui 1944 încurajându-și colegii pastori calvini să-i ajute pe cei doritori să se creștineze. Dacă vrem să înțelegem transformarea gândirii politice transilvane din această perioadă, diferența este
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
al ziarului Clopotul, publica în presa locală studii de istorie ce investigau bisericile și monumentele din zonă, dar și jurnale ale călătorilor străini prin Țările Române. În ziarul pe care îl conducea, Callimachi lupta activ împotriva extremei drepte și a antisemitismului din societate, fiind preocupat și de aspecte din istoria evreilor din România. În Bucovina, Leca Morariu colaborează în majoritatea publicațiilor cu articole pe teme socio-politice sau literare. Cadrele didactice completează adesea activitățile didactice cu publicistica. Profesorul de franceză de la Liceul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
timpuriu în chestiuni "politice". Astfel, tensiunea antisemită ce se resimte progresiv după unirea provinciilor, potențată și de grupările de extremă dreaptă, își face loc și în sălile de clasă, unii elevi devenind promotori ai extremismului alături de profesori agitatori. Și totuși, antisemitismul în rândul tineretului moldovean se manifesta încă din perioada antebelică. Prezența elevilor evrei în licee a fost de multe ori incomodă pentru colegii creștini. La cursul superior al Liceului Laurian, în anul școlar 1922-1923, sunt înscriși 66 elevi ortodocși și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
manifestau și elevii de cealaltă parte a baricadei. Notele autobiografice ale unui alt fost elev, avocatul Ion I. Ipăteanu, amintesc de eliminarea din liceu, de către același director N. Răutu, a viitorului poet evreu Barbu Lăzăreanu datorită propagandei sale comuniste 201. Antisemitismul s-a resimțit și în sălile de clasă ale școlilor moldovenești interbelice, culminând cu incidentul din vara anului 1926, de la bacalaureatul organizat la Cernăuți, unde elevul evreu, David Falik, este ucis de un coleg român. Relevante în acest sens sunt
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
impusă de la centru, de lipsa unei tradiții românești bine consolidate într-un spațiu multietnic și de prezența elementelor alogene receptate ca inamice 44. Într-o astfel de atmosferă poate că nu ar trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și antisemitism al mișcării, limbajul violent și susținerea fățișă a legionarismului. Programul mișcării este redactat abia în 1934 și promovează regionalismul și emanciparea Bucovinei față de editurile bucureștene, în acest sens înființându-se editura Iconar, iar un an mai târziu revista legionară cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de ideea reîncreștinării vieții intelectuale, a aprofundării ei în misterele religiei. Dacă generația lui Crainic a avut însă "narcoticul naționalismului integral, ce răsucea în dinamismul lui politic bulboanele forțelor mistice ale tinereții", noua generație găsea în locul naționalismului "monstruoasa barbarie a antisemitismului de stradă" și, în plus, "aceeași Universitate sceptică și absenteistă față de viața sufletească". Revolta tinerilor împotriva bătrînilor i se părea firească, iar "piscurile de orientare" se numeau revista Gândirea și Manifestul "Crinului Alb", un text cu un titlu "simbolic și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]