3,471 matches
-
încă foarte bine definit, motiv pentru care R. L. Martin și Martin Osberg îl aseamănă cu un "cort mare sub care își găsesc loc multe activități"24. Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor definesc termenul de antreprenoriat social ca fiind "activitatea antreprenorială cu un scop social"25 sau "generarea de venituri obținute de asociații, în urmărirea rezultatelor sociale"26. Elementul care leagă, sub o formă sau alta, toate definițiile antreprenorului social este obiectivul acestuia: generarea de valoare socială și nu de beneficii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
planete sănătoase"28. O primă observație pe care o putem face este aceea că scopul Fundației Heifer este însăși justiția socială. Nu profitul, nu relaționarea (networking-ul) sau orice alt obiectiv. Pentru a atinge acest deziderat fundația a acționat cu metode antreprenoriale în satele românești din Transilvania, trecând prin toate etapele: investigație, identificarea nevoilor, crearea de proceduri, investiție, training, profit și reinvestire, crearea de parteneriate pentru o mai bună dezvoltare a afacerii. Din multitudinea de proiecte ale Fundației Heifer 29, toate organizate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dulcețuri sau zacuscă. Conform aceleiași pagini de prezentare a companiei se menționează faptul că proiectul ECOPROD Hoghiz face parte "dintr-un plan național de creare de locuri de muncă în comunitățile în care Grupul are operațiuni industriale, prin încurajarea spiritului antreprenorial și asociativ", dar nu se specifică și alte proiecte sau locații în care acest plan național se concretizează. Tot pe site-ul Asociației de producători ECOPROD Hoghiz este menționat faptul că aceasta s-a format din zece membri având gospodării
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și dorința de a fi util celor din jur au învins orice obstacol. De asemenea, neavând fonduri, până la cofinanțarea din partea Fundației Noi Orizonturi și Mitropolia Moldovei și Bucovinei, am fost nevoiți să ne descurcăm, pentru a demara proiectul, prin activități antreprenoriale, atrageri de fonduri de la parteneri. Punctele tari ale proiectului au fost: Echipa bine închegată, dorința tinerilor de a se implica în activități de voluntariat, folosirea unor metode inedite în abordarea subiectului mult mediatizat, marșul tinerilor, pregătirea „formatorilor de opinie” și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
post: titular Funcția: * profesor, 21 ore, filosofie, logică, psihologie, economie socio-umane; * responsabil comisia diriginților. Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: · tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “Școală post universitară de economie și educație antreprenoriala” · completare studii: masterat: “Logică și filosofie analitică” · publicații în specialitate (cărți).- Caietul dirigintelui b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii - clasa a XII-a
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Se urmărea abilitarea, prin experimentare și învățare, a unor comportamente eficiente, formarea indivizilor astfel încât să se ajute pe ei înșiși, să-și rezolve singuri parte din problemele cu care se confruntau (ex. absorbția forței de muncă, educație elementară, dezvoltarea spiritului antreprenorial în zone defavorizate, dezvoltarea unor comportamente civic-responsabile, inițierea unor acțiuni de dezvoltare a infrastructurii pentru nevoi bazale și altele) În faza a treia, "generația dezvoltării sistemelor durabile", ONG-urile încearcă să avanseze și să se implice în schimbări ale politicilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
companii sau concernele multinaționale, IMM-urile sunt mai conectate și mai dependente de resursele comunităților în care funcționează. Din acest motiv sunt și mai empatice și mai reactive la nevoile orașului, cartierului sau satului în care funcționează. Dar dezvoltarea spiritului antreprenorial, cel puțin în zonele rurale, nu poate rămâne o problemă legată doar de liberul arbitru individual. Beneficiile aduse de micile afaceri sunt prea importante social și economic pentru comunități (fig. de mai jos) și, în cele din urmă, pentru o
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
creșterea standardelor în industria globală de IT. Fiecare dintre aspecte este detaliat exemplificat prin inițiative și programe inițiate de HP, prin bugete și indicatori realizați. Pentru anul 2011, de exemplu, indicatorul inovare socială HP a fost extins de la educație, educație antreprenorială, voluntariatul angajaților și la domeniul sănătății. Sau programul de formare punctuală în antreprenoriat (funcțional în peste 100 de centre din 30 de țări cu venit scăzut și/sau cu rată ridicată de șomaj) a fost completat și structurat pe mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
alte organizați. Aceste acțiuni pot avea varii obiective în funcție de nevoile și interesele grupurilor-țintă și de interesul precis sau derivat al organizației. Astfel, achiziția unor conduite profesional personale adecvate procesului muncii la propriii angajați se desfășoară altfel decât dezvoltarea unor atitudini antreprenoriale în comunitatea sau regiunea în care funcționează compania. După cum implicarea în dezvoltarea întreprinderilor sociale sau în parteneriate publice necesită alte resurse și strategii decât cele de conștientizare a nevoii de planning familial sau de cartografiere a rutelor balenelor albe. În
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în relațiile cu toți stakeholders; * dezvoltarea profesional personală a angajaților, prin crearea organizației care învață și a practicilor de învățare continuă sistematică; * educarea și calificarea stakeholders externi; * dezvoltarea comunității în care funcționează (inclusiv a pieței muncii locale/regionale); * dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin transferul de bune practici (ex. mentoriat), parteneriat public-privat, suport pentru dezvoltarea economiei sociale etc.; * prezervarea mediului. Figura 9. Aspectele funcționale ale funcției transformative Dacă în țările dezvoltate economic marile companii sunt constrânse să-și asume conduite responsabile, deoarece le
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acțiuni filantropice de circumstanță). Or, deși aceste țări au cea mai acută nevoie de implicarea factuală a multinaționalelor în a sădi și stimula dezvoltarea bunelor deprinderi, în a construi și stimula dezvoltarea societății civile, în a stimula și consolida spiritul antreprenorial, aici ele devin cel mai puțin grijulii cu calificarea stakeholders. În acest sens pot fi exemplificate "bunele practici" identificate de către concernele din domeniul farmaceutic pentru angajarea dialogului cu stakeholders din România: un număr impresionant de medici de familie și proprietari
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
din suflet", prin care își propune să susțină "în primul rând 2 domenii: sanătatea și protecția mediului". În aceste domenii au avut programul anual "Împreună pentru fiecare", program care încuraja, prin acordarea de finanțări (300.000 USD în 2010), initiative antreprenoriale comunitare; parteneriatul cu SMURD și cu Inspectoratul General de Aviație, prin care compania donează lunar o cantitate de combustibil pentru elicopterele care trebuie să deruleze intervenții de urgență; colaborări cu diverse organizații, precum Green Report și Primăria Municipiului București, Mișcarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Un alt pericol, care pare tot atât de iminent, este acela de formalizare excesivă a eticismului. Dacă acum concernele multinaționale apreciază că cheltuielile sunt împovărătoare, standardizarea rigidă, birocratizarea stufoasă a RSC poate deveni lesne un filtru în plus de descurajare a spiritului antreprenorial. Din aceste rațiuni, evoluția procesului de instituționalizare a RSC trebuie privită cu circumspecție și supusă permanent scrutării instanțelor sociale. Optimist însă, s-ar putea ca mantra eficienței (eficacitate la cel mai mic cost) să se transfere și asupra RSC-ului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
entităților cu funcții și misiuni diferitе. Diferențele dintre misiunile celor două sectoare se observă cel mai bine atunci când analizăm modul în care acestea sunt guvernate. Pe de o parte, avem organizații ierarhizate birocratic iar, pe de altă parte, găsim organizații antreprenoriale, având structuri de guvernare flexibile. În timp ce, pentru organizațiile private, managementul este responsabil în fața proprietarilor sau/și deținătorilor de acțiuni, pentru organizațiile publice, responsabilitatea generală este la nivelul cetățeanului plătitor de taxe. Organizațiile private funcționează într-un mediu foarte bine structurat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pieții, pe când, în sectorul public, este realizat de către instituții abilitate cu funcții de guvernare, guvernul central și instituțiile locale, precum și de organe de control. Conceptul de valoare adăugată social și public este un criteriu principal de funcționare al organizației. Organizațiile antreprenoriale abordează altfel scopul activității lor. Maximizarea resurselor organizaționale este o realitate care contrastează cu conceptul de valoare publică și socială, care încurajează și reflectă iresponsabilitatea organizației față de membrii săi. Resursele umane reprezintă principala resursă în organizație. Acesta este un adevăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este un exercițiu simplu. Managerul organizației va trebui să găsească modalitatea optimă de a stimula motivația fiecărui angajat de a face parte dintr-o echipă creativă și energică, de a acorda un grad rezonabil de autonomie. Din această perspectivă, managementul antreprenorial are în vedere crearea echipelor eficiente în organizație și descentralizează puterea. Performanțele profesionale obținute sunt compensate și stimulate prin oportunități pentru dezvoltare profesională continuă. Managerii acestor organizații înțeleg importanța performanței și schimbă regulile de joc prin producerea rezultatelor, prin îmbunătățirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Impactul acestor reforme asupra activităților organizațiilor publice a generat transformarea noțiunii de „guvern” în „guvernare cooperantă”, pornind de la importanța sporită a managementului procesului de luare a deciziilor. Astfel, noțiunea generică de „noul management public” pentru sectorul public și de management antreprenorial pentru sectorul necomercial semnifică adoptarea și adaptarea tehnologiilor relevante de management din sectorul comercial. Această tendință pune accent, în special, pe orientarea pe rezultate și nu pe proceduri; recurgerea la metode comerciale și la mecanisme de piață; abordarea acțiunilor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
două forme: managementul operațional, care se referă la acțiunea de planificare pe termen scurt a strategiilor, și managementul strategic, care se referă la elaborarea pe termen lung a planului de acțiune. Noul management public practicat de către organizațiile publice și managementul antreprenorial practicat de către organizațiile nonprofit solicită transformarea organizației în organizație gestionată în baza misiunii și are drept punct de pornire administrarea organizației și procesele cheie de elaborare a priorităților, gestionarea resurselor umane și a celor financiare în organizație. Pentru o organizație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
management efectiv al acestora, acceptând și promovând necesitatea de schimbare. În acest scop, este important să fie prevăzute programe de monitorizare, reanalizare și consolidare a schimbării, vor fi elaborate practici și tehnici în procesul de evaluare a resurselor. Astfel, managerul antreprenorial începe cu rezultatele pe care trebuie să le producă, continuă cu examinarea resurselor necesare pentru a le realiza și ia în calcul incertitudinile legate de obiectivul propus. Se disting câteva faze consecutive de examinare a resurselor disponibile: faza 1 faza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
minim, influențat de agendele politice internaționale, cu funcții descentralizate și instrumente ale puterii centralizate, rol orientat spre „conducere” (luarea deciziilor) și nu spre „certuri” (implementare). Sisteme Control central, supraveghere detaliată exercitată prin intermediul multiplelor mecanisme, mecanisme birocratice pentru alocarea resurselor Guvernare antreprenorială, utilizarea Noilor Strategii ale Managementului Public, o utilizare sporită a mecanismelor pieței, utilizarea sectorului public, privat și voluntar, un rol-cheie pentru rețelele politice. Forma Statală Statul Bunăstării Industriale State Competitoare Cultura Dominantă Managementul de cerere Keynesian, bunăstare, angajare prin intermediul intervenției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
absolut deosebită spre eficientizare și calitate, fapt datorită căruia au existat câteva schimbări fundamentale atât la nivel structural, cât și organizațional, care ne conduce la constatarea că în sectorul public și nonprofit domină conceptul de noul management public sau managementul antreprenorial, care împrumută multe elemente importante din managementul sectorului comercial, le adaptează la realitățile respective, accentuează angajamentul, orientarea spre angajați, responsabilitatea și transparența și rezultatele eficiente. Vorbind despre un management mai eficient al instituțiilor publice, avem în vedere nu doar schimbările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
acțiunii comune, ceea ce presupune acceptarea de către parteneri a regulilor și normelor comune de operare; contracte de parteneriat bine negociate și structurate legal; monitorizarea partenerului privat la toate fazele realizării investiției și în implementare, ceea ce solicită sectorului public cunoștințe privind managementul antreprenorial, deoarece lipsa de competență în domeniu a instituției publice ar putea crea mari dificultăți în gestiunea parteneriatului. Bibliografie Barry Bozeman, 2000, „Technology transfer and public policy: a review of research and theory”, Research Policy, 29. „Best Practices”, Review of Public-Private
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
organizations: A guide to strengthening and sustaining organizational achievement, San Francisco. Bryson, J., 2002, Planificare strategică pentru organizații publice și nonprofit, Ghid pentru consolidarea și susținerea realizării organizaționale, ediție revăzută, 3-49, Editura Arc, Chișinău. Drucker F., 1993, Inovația în sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedia, București. Elliott Sclar, „The Privatization of Public Service: Lessons From Case Studies”, HYPERLINK "http://www.epinet.org/content.cfm/studies stpps" http://www.epinet.org. Farazmand A., 1999, „Globalization and Public Administration”, Public Administration Review. Krupa, F., „The Privatization
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de acest gen sunt mai mari în țările cu grad ridicat de corupție decât în cele cu un nivel scăzut de corupție. Fisurile nu apar pur și simplu totuși, ci sunt create și menținute, iar sfera de cuprindere a activității antreprenoriale mai ales atunci când sistemele legale și birocratice se subordonează sistemului politic și când, în cadrul acelui sistem, executivul proclamă dominanța asupra legislativului, este imensă. Așadar, două din cele patru interstiții ale noastre relațiile politico-judiciare și politico-birocratice reflectă acest fapt, în timp ce o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de mobil. E, într-adevăr, un concept ideal pentru un film fără buget (Dorobanțu și producătoarea sa, Alexandra Păun, l-au preluat de la dramaturgul Gabriel Pintilei, odată cu textul aproape integral al piesei lui omonime), dar alegerea lui demonstrează simplă inteligență antreprenorială. Mă refer la felul în care Dorobanțu a gîndit cinematografic această poveste. S-a spus că Elevator se înscrie, cel puțin parțial, în curentul minimalist reprezentat de Puiu, Muntean etc. Nu se înscrie deloc. Realismul lor e profund, pe cînd
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]