2,449 matches
-
Pentru el, cuvântul nu e logos, nu conservă nimic dintr-o pretinsă limbă a zeilor, ci este un vehicul și nimic mai mult. Preferințele lui merg vădit către Wittgenstein. Rorty a înțeles bine că filosofarea lui Heidegger aparține unei structuri antropologice auditive. Lui Heidegger îi scapă dimensiunea spațiului, chiar când se raportează la tehnologie. În viziunea lui Heidegger, dușmanii gândirii ar fi cosmopolitismul, tehnologia și erudiția. În larma tehnologică, se pierde capacitatea de a auzi ființa, iar auzirea e cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Stângă Americană, pe care o combate. Mișcarea îndrăzneață executată de Patapievici pare a veni dinspre gnoseologie. El se-ntoarce la teza platoniciană a existenței celor două lumi: una vizibilă, alta invizibilă. Postmodernitatea, reprezentată de omul recent, creatură a noii paradigme antropologice, a eliminat dimensiunea invizibilă a lumii, care ține de sacru, instalându-se comod numai în lumea vizibilă, în profan. Într-adevăr, cum am remarcat în paginile de până acum, nu altul este sensul morții lui Dumnezeu, în receptarea postmodernistă a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
bărbaților, iar dintre bărbați cei care tind spre al treilea sex homosexualitatea, fiindcă tipul "gay" echilibrează în sine perfect yin și yang. Dan Brown, deși un vulgarizator, se întâlnește, în atare privință, cu Michel Foucault. El își ea ca model antropologic unul de mare prestigiu pe Leonardo da Vinci, care s-ar fi declarat public homosexual. Confreriile masonice cu homosexuali ar fi mediul perfect de revoluționare spirituală a omenirii, căci se abolește dezechilibrul dintre sexe. Homosexualul reface androginia primordială, despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
afectivitatea lupasciană: "Dorința de a trăi este antimetafizică"355. De aceea, el definește talentul ca dor, adică transmodernist: "A fi poet nu înseamnă a avea talent, ci a avea dor"356. Asta o gândește un poet cu o puternică structură antropologică de vizual. Ea l-a salvat de disperarea bacoviană, dar poetul a simțit primejdia încremenirii spațiale, de unde și ideea lui insolită că vidul e rigid: "Rigid este numai vidul. Neschimbător și static este numai vidul"357. În consecință, ruperea de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reamintesc, filosoful și teologul grec contemporan, Christos Yannaras, l-a putut citi pe Heidegger în buna vecinătate a Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul 409. Dar nu voi insista pe interpretările transmoderniste ale Svetlanei Paleologu-Matta, ci voi întoarce privirea spre structura antropologică a personalității sale, una prin excelență predispusă transmodernității. Calicantus: scene din viața lui Cristal este o scriere tulburătoare, de "biografie interioară", cum ar spune George Munteanu, greu de încadrat într-o specie literară. Sunt aici reflexe de Bildungsroman, de eseu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
capătul unui tub ce conduce aerul din plămâni"422. Transparența, am constata-o de mai multe ori în capitolele anterioare, implică un alt univers de ființare umană, și el postmetafizic, dar și post-postmodernist, pe care, în limbajul unei noi paradigme antropologice o numim transmodernism. Aceasta ar fi diferența capitală nu numai între mamă și fiică, dar și între Tereza și Tomas. Protagonista trăiește prin "dorința de a nu fi trup..., ci de a vedea pe suprafața chipului ei chipul sufletului țâșnind
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
it în grupuri nomade mici. Analiza sistemelor etice a unor societ]ți contemporane de mici dimensiuni, cum ar fi boșimanii din deșertul Kalahari, ne ajut] s] înțelegem elementele sistemelor etice adecvate societ]ților care tr]iesc în acest mod. Studiile antropologice ne pot ajuta s] înțelegem de ce și în ce m]sur] unele valori și principii etice sunt universale sau aproape universale printre ființele umane, în timp ce altele variaz] în mod substanțial. 3. Etică în perioada antic] GERALD A. LARUE Cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai aparțin de acum basmelor, ci sunt dovezi detaliate, sistematice și studiate temeinic. Și exist] cu sigurant] motive s] accept]m c], în aceast] privinț], oamenii se aseam]n] foarte mult cu toate rudele lor cele mai apropiate. (Pentru dovezi antropologice, vezi Konner, 1982.) vi. Dou] obiecții Înainte de a examina relația dintre aceste inclinații naturale și morală uman], trebuie s] avem în vedere dou] posibile obiecții la aceast] abordare, contrare din punct de vedere ideologic. Exist], pe de o parte, teza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
antropologiei culturale în a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea a fost parțial subvenționat] de c]tre guvernele colonizatoare care voiau s] știe mai multe despre natura și statutul oamenilor „primitivi”. Influențate de teoria lui Darwin, primele teorii antropologice tindeau s] ordoneze oamenii și instituțiile sociale ale lumii într-o serie evolutiv], de la omul primordial la ființă uman] civilizat] din Europa secolului al XIX-lea. Mulți antropologi au reacționat în cele din urm] împotriva imperialismului guvernelor lor și al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-le cu grijă. Poezia va va semăna”. Mult mai tarziu, în studiul Gesturi, punctuație și limbaj poetic (1953), Ț. „academizează” o asemenea ars poetica, o justifica, dar o și ameliorează, angajând în demonstrație o serie impresionantă de elemente lingvistice, estetice, antropologice și sociologice: „De aceea limbajul poetic este însoțit de propria să «mimica», formată din cadențe, din inflexiunea versurilor, din rimă și aceente ritmice, care sunt gesturile poeziei. [...] Poezia modernă este îndreptățită să se reclame de la un sistem nou de însușiri
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exemplu, de la perioada de școlaritate la viața profesională etc.). Nu vom putea concepe, de exemplu, programe ameliorative de dezvoltare comunitară și individuală pentru adulții din mediul rural, adaptate specificului comunității respective, fără a ne raporta la aceste aspecte de ordin antropologic, la creșterea și ritmurile vieții, la ritualurile de inițiere și de trecere de la un ciclu al vieții la altul din comunitatea respectivă. Programele oferite pentru petrecerea timpului liber trebuie și ele să țină seama de aceste „sisteme de viață”. De
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, în înțelegerea impactului globalizării ori în conceperea serviciilor și a mecanismelor de sprijin ale adulților în efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție sau alta asupra educației adulților, a modului în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
exemplu, de la perioada de școlaritate la viața profesională etc.). Nu vom putea concepe, de exemplu, programe ameliorative de dezvoltare comunitară și individuală pentru adulții din mediul rural, adaptate specificului comunității respective, fără a ne raporta la aceste aspecte de ordin antropologic, la creșterea și ritmurile vieții, la ritualurile de inițiere și de trecere de la un ciclu al vieții la altul din comunitatea respectivă. Programele oferite pentru petrecerea timpului liber trebuie și ele să țină seama de aceste „sisteme de viață”. De
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, în înțelegerea impactului globalizării ori în conceperea serviciilor și a mecanismelor de sprijin ale adulților în efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție sau alta asupra educației adulților, a modului în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În modul cel mai subiectiv, și nu sunt ordonate În funcție de repere naturale, chiar dacă discursul justificativ pe care Îl enunță pretinde mereu acest lucru. De aceea, orice tentativă de abordare a lor trebuie să includă un discurs critic, relativizant, de factură antropologică, menit să conducă la deconstruirea acestor obiecte intelectuale, adică la Înțelegerea și explicarea modului În care au fost confecționate și utilizate Într-un anumit mediu social. În final, țin să subliniez Încă o dată principalul obiectiv pe care l-am urmărit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împărțite, În ceea ce privește al doilea element al portretului feminin, anume tenul, acesta trebuie să fie Întotdeauna cât mai deschis. Fără excepție, În toate textele de epocă analizate, mândra e „ca omătul albă-n piele” sau „ca ghiocu’ Îi albuță”. Desigur, varietatea antropologică a satului ardelean și mai ales Înfățișarea țărăncii arse de soare și vânt contraziceau flagrant un asemenea model marmorean. El se impune Însă, probabil, tocmai din acest motiv, prin contrast, ca un ideal arareori Întâlnit. În general, trupul ocupă un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
didacticismul descrierii, Szilágyi XE "Szilágyi" ilustrează o nouă manieră de percepere a feminității românești, pe care o putem numi „de factură etnografică”, adică una foarte modernă. Chiar dacă nu atinge gradul de implicare În universul celuilalt pe care Îl presupune perspectiva antropologică din ziua de astăzi, „privirea” de tip etnografic Îndreptată de intelectualii maghiari asupra româncelor Încearcă să asume un anumit grad de „detașare” și „obiectivitate”, În acord cu epistemologia pozitivistă a epocii. Se fac astfel primii pași, deocamdată timizi și ezitanți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sale, Cipariu XE "Cipariu" prefigurează În mod clar deschiderea față de aspectul cotidian. La Veneția Înregistrează cu atenție exuberanța străzii, după cum Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" va descrie pe larg carnavalul roman. Cipariu remarcă și „fețele oamenilor și a muierilor”, tipurile antropologice „clasic” și „longobardic”, predominarea ochilor negri față de cei „vineți” etc.. Canonicul blăjean anunță perspectiva lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , care consacră pagini Întregi psihologiei și comportamentului italienilor, portretizează lazzaronii napolitani și briganzii romagnoli, uneori cu simpatie și umor, adesea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai restrînse, mai exacte sau mai vagi, explicative ori, dimpotrivă, doar descriptive. Din multitudinea acestor definiții, vom opera cu una provenită din antropologia culturii și mai recentele științe ale complexității. Această definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex de formare a personalității umane prin activități de transmitere culturală. Este necesar să mai precizăm că transmiterea culturală se realizează, în toate sistemele educative, indiferent de nivelul lor de structurare, în funcție de valorile centrale ale culturilor care le-au dezvoltat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vorba despre educația propriu-zisă, a copiilor și a tinerilor, și b) orizontală - între persoane și comunități culturale indiferent de vîrstă, acest al doilea context fiind cel care se referă la educația adulților sau la deschiderea către educația interculturală. Ca fenomen antropologic complex, educația este un proces asemănător cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic, trebuie să observăm că unele metode sînt de fapt universale, aplicabile oricărui domeniu investigat și oricărei situări disciplinare, altele sînt specifice tuturor disciplinelor socioumane (antropologice). În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că este foarte dificil să vorbim despre metode exclusiv pedagogice. În plus, fiind unul dintre fenomenele antropologice complexe cele mai intens abordate, educația a fost și unul dintre primele domenii care s-au
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]