4,171 matches
-
mult sau mai puțin cinice din partea elitelor politico-economice. Această survolare rapidă a câtorva problematici care traversează întreprinderea și i se asociază ne îndeamnă să credem că centralitatea ei obiectivă, dar amenințată duce la un ansamblu de linii tematice "clasice" ale antropologiei. Alții ar putea înțelege de aici că întreprinderea nu este prin urmare un artificiu, un fel de "obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de aici că întreprinderea nu este prin urmare un artificiu, un fel de "obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deosebit de semnificativă în conjunctura de la sfârșitul anilor nouăzeci; cel de-al doilea se joacă într-un raport de alteritate, în situații "exotice" în care forța pieței determină interpretarea reușitei economice sau a falimentului și recurge fără nicio tranziție la o antropologie erudită, alibi sau "conversiune" recentă. Să amintim foarte rapid apogeul și apoi declinul "culturii de întreprindere", înainte de a ne îndrepta atenția spre reînnoirea unui diferențialism peren, sub formele sale etnoeconomice, al căror succes devine eficace prin culturalizarea pieței. Ideea conform
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprindere la macrostructurile de piață în care se inserează și în care trebuie să se piardă întreprinderea, ambiția gestionară modifică așadar scara și capătă o dimensiune mai vastă și mai încrezătoare. Originare din Statele Unite, unde corespund unei prelungiri "naturale" a antropologiei culturale afirmate, lucrările de "specificare culturală" a întreprinderii au privit mai întâi formele managementului ca atare prin mizele așa-zis "interculturale". Vălul "diferențelor culturale în management" având sarcina de a ajusta la contexte culturale exogene modurile de control și de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precum religiosul 73. Politologii au fost cei dintâi care au surprins schimbările actuale referitoare la legăturile dintre globalizare și natura statului, oferind perspective generale de analiză al căror interes depășește cu mult câmpul lor inițial 74. În acest context, tendința antropologiei ar fi de a se ține la distanță de aceste curente emergente, poziție care poate fi de altfel interpretată în diferite moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
75. Referința la mondializare a devenit într-adevăr purtătoare a unui schematism cu o puternică dimensiune politică, cercetătorii neputându-i scăpa întotdeauna 76: între apologia unui univers condus de mecanismele pieței și repudierea acestuia, între economia-adevăr și exaltarea rezistenței 77, antropologia poate manifesta o distanță cu atât mai mare și mai justificată cu cât investigația etnologică a unui microgrup restrâns rămâne o valoare fundamentală a disciplinei. Această atitudine primește un impuls din partea cercetărilor istorice care arată caracterul relativ al actualității schimbărilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu cât investigația etnologică a unui microgrup restrâns rămâne o valoare fundamentală a disciplinei. Această atitudine primește un impuls din partea cercetărilor istorice care arată caracterul relativ al actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii de anchetă etnologică inițiate de două decenii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exteriorități pregnante, spectacularizate de la bun început. La un alt nivel, emergența unor noi tematici ale intimității universalizabile (prietenie, vis, credință, iubire etc.), parcelizarea și autonomizarea obiectelor de anchetă (SIDA, femeile, tinerii etc.), dezvăluind o relativă generalizare pe care tendințele din antropologie o îmbogățesc -, nu reușesc să acopere contradicțiile care determină în prezent situația de observație etnologică, sub forma unei tensiuni din ce în ce mai puternice între constrângerile fărâmițării și efortul de totalizare. Aceste dificultăți metodologice și de interpretare a materialelor, adunate în rapoarte a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puternice între constrângerile fărâmițării și efortul de totalizare. Aceste dificultăți metodologice și de interpretare a materialelor, adunate în rapoarte a căror punere în scenă etalează profunzimea ramificațiilor aflate în joc, au loc în cadrul unei disoluții a rupturii epistemologice fondatoare a antropologiei, declinându-se după diverse aspecte endotic / exotic, aici / departe, nord / sud etc. Sub influența datelor actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
identitară pentru menținerea unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aici încearcă să surprindă câteva din traducerile lor cele mai semnificative în Franța în cursul ultimilor ani. Obiectivul este de a schița noi ipoteze de cercetare și de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului la un mod de viață "urban" (era vorba de fapt de marile complexe miniere din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului la un mod de viață "urban" (era vorba de fapt de marile complexe miniere din Rhodesia de Nord). Răspunzând, nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deplasărilor indivizilor în spații geografice și sociale diverse presupunea elucidarea raporturilor între diverse locuri 84. La vremea respectivă, însă, studiul relațiilor instaurate în sfera muncii ca atare nu s-a impus în atenția cercetătorilor: abia către anii șaptezeci și optzeci antropologii au început să se intereseze cu adevărat de raporturile stabilite în interiorul uzinelor sau întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci consta, desigur, în observarea schimbărilor induse de industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci consta, desigur, în observarea schimbărilor induse de industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile. Această antropologie industrială și urbană incipientă, precum și curentele pe care le va genera ulterior vor rămâne axate în jurul studiului straturilor sociale muncitoare, surprinse mai întâi în cadrul lor urban și în totalitatea relațiilor sociale, înainte de a fi studiate sub unghiul raporturilor de muncă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației. Începând din anii treizeci, apare deci în antropologia britanică un curent care reunește în același timp temele schimbării sociale, industrializării și urbanizării. În schimb, fracțiunea francofonă a disciplinei nu a acordat decât foarte recent atenție acestui tip de obiecte. Notăm, desigur, lucrările lui G. Balandier de la mijlocul anilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de obiecte. Notăm, desigur, lucrările lui G. Balandier de la mijlocul anilor cincizeci. Dar interesul său pentru muncitorii din cartierele africane ale orașului Brazzaville 85 nu a trezit prea multe vocații în rândul generației următoare de etnologi. O timidă revenire a antropologiei urbane se observă către mijlocul deceniului al șaptelea, în ce privește atât contextele așa-zis "exotice", cât și Franța. În privința terenurilor franceze, etnologia urbană se implantează îndeosebi în jurul unui grup de cercetători constituit sub impulsul lui Gérard Althabe 86. Acest grup își
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
șaptelea, în ce privește atât contextele așa-zis "exotice", cât și Franța. În privința terenurilor franceze, etnologia urbană se implantează îndeosebi în jurul unui grup de cercetători constituit sub impulsul lui Gérard Althabe 86. Acest grup își ia numele de Echipa de cercetare în antropologie urbană și industrială (ERAUI): și aici, termenii "industrial" și "urban" nu sunt disociați. În paralel, în alte arii culturale și în special în aria Africii, apare o antropologie a muncii care propune să fie păstrată axa metodologică de abordare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Althabe 86. Acest grup își ia numele de Echipa de cercetare în antropologie urbană și industrială (ERAUI): și aici, termenii "industrial" și "urban" nu sunt disociați. În paralel, în alte arii culturale și în special în aria Africii, apare o antropologie a muncii care propune să fie păstrată axa metodologică de abordare a claselor muncitoare în același timp în cadrul muncii și în universul global al acestora, în afara sferei de producție 87. Și în acest caz, accentul este pus pe articularea dintre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și analiza formele actuale, conjuncturale adică, de elaborare a vieții sociale. Maurice Godelier insistă asupra faptul că, spre deosebire de celelalte animale sociale, omul nu se mulțumește să trăiască în societate: el trebuie să producă societatea pentru a trăi. Iată deci obiectul antropologiei: studierea proceselor de producere a societății. În privința societăților contemporane de orice fel -, cine poate afirma că activitatea industrială 88 nu este un suport esențial de producere a societății, a raporturilor pe care oamenii le instaurează între ei? Totuși, lucrările de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai mult de etnologie urbană și industrială au ca obiect analiza situațiilor contemporane și că acestea din urmă sunt produsul unei istorii locale articulate pe o conjunctură globală. Antropologia nu are așadar nicio înclinație specială spre a se închide într-un trecut ale cărui rămășițe ar încerca să le capteze în prezent. Ea nu are nicio rațiune specială pentru a se întoarce la obiectele "culturale" sau marginale cu care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere teoretic. În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului încheiat sau pe cale de a se încheia; dimpotrivă, pe aceste terenuri îndepărtate (africane, asiatice, latino-americane), această funcție este delegată mai degrabă etnologilor lumii rurale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apel la propuneri care încadrează o problematică generală foarte solidă), este menționată necesitatea de a alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tradiționalului". Se face astfel o economie a implicațiilor epistemice ale acestor evoluții, care pot apărea atunci ca simple extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]