179,770 matches
-
temperaturilor minime zilnice variază între -6, 50C în ianuarie și 13, 60C în iulie în aer media anuală este de 4, 20C. Media temperaturilor maxime lunare oscilează între 12, 00C în ianuarie și 32, 60C în iulie. Media temperaturilor minime anuale are valoarea de 18, 60C. Tot în domeniul temperaturilor extreme, de menționat (pentru Câmpinaă că maxima absolută a fost de 37, 80C (07. 09. 1946), iar minima absolută -26, 60C (26. 01. 1942). Data medie a primului și ultimului îngheț
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
apa acestui strat, ajungând ca rezultat al fenomenului de evaporare. Determinarea evaporării potențiale (metoda Thorenthnvaite) cât și a celei reale indică faptul că este maximă în iulie (128mmă și egală cu 0 în toate cele trei luni de iarnă. Cantitatea anuală de apă pierdută prin evaporație este de circa 540mm. 16 - Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) și maximă iarna (76-80%). Evoluția anuală aproximativ uniformă se datorează poziției relativ apropiate de zonele înalte din jur și a vegetației
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în iulie (128mmă și egală cu 0 în toate cele trei luni de iarnă. Cantitatea anuală de apă pierdută prin evaporație este de circa 540mm. 16 - Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) și maximă iarna (76-80%). Evoluția anuală aproximativ uniformă se datorează poziției relativ apropiate de zonele înalte din jur și a vegetației irigate (pomi fructiferi, vegetație forestierăă chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
septembrie (1, 6 zile). Din martie, odată cu intensificarea radiației solare crește și numărul zilelor de vară care devine maxim în iulie (22, 4 zile). Tot peste 20 zile de vară are în medie și luna august (20, 7 zile). Numărul anual de zile de vară este de 74, 8 zile. În perioada calda a anului, cu o prelungire în cursul toamnei (mai-octombrieă se înregistrează și zile tropicale (zile cu temperatură maximă mai mare sau egală cu 300Că. În iulie și august
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
verii, cea mai însemnată lună fiind august (3, 6zecimi). Numărul mediu de zile cu cer senin (nebulozitate medie cuprinsă între 0-3, 5 zecimiă este cuprins între 8, 1 zile în februarie și 15, 6 zile în august, înregistrând un total anual mediu de 129, 3 zile. Acest număr mare de zile senine (mai mare decât al zilelor cu cer noros și decât cel al zilelor cu cer acoperită, datorat circulației generale atmosferice dar și poziției 17 geografice a localității asigură condiții
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și augustă sunt sensibil mult mai mici (96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general, cantitățile maxime diurne de precipitații se înregistrează în sezonul cald
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
azi Fabrica de var. Hanurile de altădată, existente aici, și-au adus contribuția la înflorirea comerțului și cărăușiei. În ele se adăposteau negustorii și chirigiii pe timp de noapte, vreme rea și pe furtună. Târgul săptămânal și mai apoi Bâlciul anual care se ținea în fiecare an în ziua de octombrie, de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari a avut și încă mai are un rol însemnat în dezvoltarea comerțului. Localitatea dispune de numeroase căi rutiere care o leagă de cele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
îngrijirii mai facile, locuitorii dorind o alternativă la carnea de pasăre de pe piață. Se observă că avem la producția de lapte de oaie și lână scăderi care vin să confirme diminuările efectivelor de ovine. Privind tabelul care ne înfățișează producția anuală obținută observăm că producția de lapte de vacă este în progres deși am văzut că efectivele de bovine sunt in scădere accentuată. Această situație demonstrează, pe de o parte, inadvertențele în ceea ce privește numărul de animale declarate și producția obținută, iar pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
180 1,20/1,35 Notă: 1 - Pentru Kzi valorile de deasupra liniei sunt date pentru localitățile cu climă continentală temperată, iar valorile de dedesubt sunt date pentru localitățile cu climă continentală excesivă. Definirea climei de face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatura maximă măsurată ³ 20°C, astfel n < 80 - climă continentală temperată; n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i)Ă pot fi mărite funcție de:mărimea zonei sau centrului
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i)Ă pot fi mărite funcție de:mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe;zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității: urban, rural, stațiune balneoclimaterică; - gradul de confort al locuințelor: apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediu urban și/sau rural, vile în cartiere rezidențiale;obiceiurile utilizatorilor din
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
2.2). Asigurarea debitelor în dezvoltarea localităților Sistemul de alimentare cu apă se dezvoltă odată cu dezvoltarea localităților sau pentru creșterea gradului de confort. Dezvoltarea este: - extensivă - care constă în creșterea numărului de utilizatori de apă, corespunzător creșterii cu o rată anuală a populației, p; - intensivă - care constă în asigurarea debitului de apă corespunzător creșterii gradului de confort în locuințe (tabelul 2.1), a dotărilor sociale, a folosințelor publice etc. Această dinamică a sistemului solicită proiectantul la realizarea unor lucrări etapizate, dimensionate
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
sursele bibliografice, a indicatorilor statistici de la recensămintele populației din anii 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și a datelor înscrise în registrele bisericești din localitățile supuse studiului, s-au realizat tabele centralizatoare și reprezentări grafice. La nivel național, datele anuale asupra pieței muncii se obțin de către Institutul Național de Statistică în urma efectuării unor investigații statistice parțiale (anchete, sondaje trimestriale asupra forței de muncă) rezultate ce reflectă situația reală din populația totală generală, cu o anumită probabilitate. Rezultate certe pentru reflectarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a carateristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul Azorelor. Temperaturile medii anuale au oscilat între 9,5°C (perioada 1961-2009) la stația Iași, 8,3°C (perioada 1986-2008) la stația Pașcani, 7,9°C (1987) și 10,9°C (1990) la stația Cotnari, 7,6°C (1996) și la 10,2°C
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fenomen se produce cu o lună mai devreme sau mai târziu față de data medie. Numărul mediu al zilelor cu îngheț crește de la 99,4 la Cotnari, la 111,8 la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin circulația descendentă a aerului ce coboară dinspre dealurile din nord-vestul și vestul teritoriului spre Câmpia Moldovei. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, cu un singur maxim în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie și februarie) sunt mai mari
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m 2) . Cantitățile medii lunare (iunie și februarie) sunt mai mari în nord-vestul , vestul și sudul județului. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (4o% din totalul anual), iar cele mai mici iarna, când se înregistrează circa 14% din total. Ploile torențiale din timpul verii pot provoca inundații și declanșa alunecări de teren ce afectează terenurile agricole și gospodăriile. Alt fenomen meteorologic negativ este grindina, care se produce
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Orientarea formelor de relief și culoarele de vale influențează canalizarea curenților de aer. Vânturile dominante bat din vest - nord-vest și au caracter neregulat. Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând un anumit specific peisajului geografic
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
s la ieșirea din județ, aportul principal fiind al Jijiei. În zona comunei Lespezi, Siretul colectează pâraie precum Sirețel (se varsă în Siret la sud de satul Lespezi) și Buda (confluează cu Siretul la nord de satul Lespezi). Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este de 33,2 m3/s, iar scurgerea medie specifică de 4,7 litri/s/m2. Debitul maxim s-a înregistrat în zilele de 25 și 26 iunie 2008 și a fost de 1.561m3/s
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia (din S), Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de 0,996 m 3/s. Cea mai mare parte din vatra orașului se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de 0,996 m 3/s. Cea mai mare parte din vatra orașului se află pe terasele inferioare și în albia majoră a Bahluiului, la altitudini de 40-100 metri. Lacurile sunt de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de 0,996 m 3/s. Cea mai mare parte din vatra orașului se află pe terasele inferioare și în albia majoră a Bahluiului, la altitudini de 40-100 metri. Lacurile sunt de origine antropică, formate prin bararea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și metodologie, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 5. Dulamă, Maria Eliza (2005), Metodologie didactică, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 6. Dulamă, Maria Eliza (2004), Modelul învățării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca . 7. Ilinca, N. (2002), Didactica geografiei, Editura Corint, București. 8. Fișe statistice anuale realizate de Biroul de Statistică Socială din cadrul Direcției Județene de Statistică Iași și în cadrul Primăriei orașului Târgu Frumos. 9. Geosu, V., Apăvăloaiei, M. (1978), Formele migrației definitive ale populației din județul Iași-extras din analele științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]