7,092 matches
-
In timpul săptămânii, ei trebuie să formuleze cereri de dificultate inferioare cifrei 30 și să pregătească o cerere cu o dificultate cuprinsă între 30 și 60 pentru ședința următoare. Feedback Feedback-ul este momentul în care se evaluează nivelul de anxietate la începutul și la sfârșitul ședinței și în care pacienților li se cere să facă comentarii în legătură cu ședința. Sedința 5: să formuleze o cerere în viața de zi cu zi Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorul se asigură că fiecare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nivele: - ea permite însușirea de competențe sociale cu ajutorul modelului, al jocurilor de rol, al întăririi acțiunii și a rezultatului: aceste abilități constituie o cutie cu unelte aflată la dispoziția pacientului; - expunerea la emoții urmată de obișnuință permite o reducere a anxietății; - restructurarea cognitivă ajută la realizarea expunerii și a unui proces de învățare de o calitate mai bună. Care este locul afirmării de sine în cadrul terapiilor cognitive și comportamentale? Afirmarea de sine este o tehnică ca oricare alta. Prescrierea sa se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schimbat odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Marks în perioada anilor 1970, apoi cu introducerea tulburării în DSM-III în anii 1980. In prezent, numeroase cercetări, atât clinice cât și fundamentale, sunt consacrate fobiei sociale, iar mijloacele terapeutice au evoluat considerabil. Definiții Anxietatea socială este un fenomen universal, care amintește de acel sentiment de disconfort și de aprehensiune pe care orice ființă umană poate să-l trăiască atunci când se simte supus privirii și/sau aprecierii unei alte persoane. Tracul sau timiditatea sunt expresii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
disconfort și de aprehensiune pe care orice ființă umană poate să-l trăiască atunci când se simte supus privirii și/sau aprecierii unei alte persoane. Tracul sau timiditatea sunt expresii nepatologice ale acestui sentiment. Ca și în cazul tuturor tulburărilor emoționale, anxietatea socială poate atinge o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
timiditatea sunt expresii nepatologice ale acestui sentiment. Ca și în cazul tuturor tulburărilor emoționale, anxietatea socială poate atinge o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă jenă sau un disconfort, ele generează o stare de rău intensă, cu sentimente de panică situațională sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ca și în cazul tuturor tulburărilor emoționale, anxietatea socială poate atinge o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă jenă sau un disconfort, ele generează o stare de rău intensă, cu sentimente de panică situațională sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce - chiar neliniștit fiind - la o petrecere, dacă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care subiectul poate fi expus observației atente a celuilalt. 2. Subiectului îi este teamă să nu acționeaze într-o manieră jenantă sau umilitoare. 3. Expunerea la o situație socială de care se teme provoacă aproape în mod sistematic o anxietate care poate lua forma unui atac de panică. 4. Subiectul recunoaște caracterul excesiv sau irațional al sentimentului de teamă. 5. Situațiile sociale sau performante sunt evitate sau trăite cu o anxietate și o suferință intensă. 6. Evitarea, anticiparea anxioasă sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care se teme provoacă aproape în mod sistematic o anxietate care poate lua forma unui atac de panică. 4. Subiectul recunoaște caracterul excesiv sau irațional al sentimentului de teamă. 5. Situațiile sociale sau performante sunt evitate sau trăite cu o anxietate și o suferință intensă. 6. Evitarea, anticiparea anxioasă sau suferința perturbă în mod serios obiceiurile individului, activitățile sale profesionale sau școlare, activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și o suferință intensă. 6. Evitarea, anticiparea anxioasă sau suferința perturbă în mod serios obiceiurile individului, activitățile sale profesionale sau școlare, activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și nu conștientizează evitările subtile („Datorită explicațiilor voastre, am înțeles că citesc întotdeauna în metro pentru a nu întâlni privirile oamenilor, și nu doar pentru a nu mă plictisi”). Cognițiile Dimensiunea cognitivă a fobiei sociale este dominată, în principal, de anxietatea de evaluare. In orice circumstanță socială, pacientul este convins că: 1. va fi observat atent, 2. va fi judecat în mod negativ, 3. va fi respins sau va fi ridiculizat. Insă tulburările stimei de sine sunt cvasi constante și antrenează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prin distanțare și neîncredere, în loc de a încerca s-o „reîncălzească”) sau presupusă (un „bună ziua” mai rece decât de obicei, un reproș inofensiv sunt suficiente pentru a le „dovedi” că nu mai sunt apreciați). Diagnostic diferențial și comorbiditate Unele simptome ale anxietății sociale pot fi regăsite în numeroase tablouri clinice, cum ar fi unele stări depresive și majoritatea celorlalte tulburări anxioase. Decizia de a le trata în mod specific este determinată de analiza funcțională. In unele cazuri, frecvente, o fobie socială se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se expune unor situații pentru a atenua panica, și apoi pentru a atenua sentimentul de rușine). Tratamentul fobiei este indispensabil în cadrul programului de prevenire a recidivelor. In sfârșit, unii pacienți schizofreni sau cu tulburare borderline prezintă unele semne clare de anxietate socială invalidantă, care nu este întotdeauna însoțită de interpretări delirante. Si în aceste cazuri, travaliul prudent și progresiv (datorită fragilității emoționale și a tulburărilor cognitive) asupra anxietății sociale pare a fi favorabil evoluției acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sfârșit, unii pacienți schizofreni sau cu tulburare borderline prezintă unele semne clare de anxietate socială invalidantă, care nu este întotdeauna însoțită de interpretări delirante. Si în aceste cazuri, travaliul prudent și progresiv (datorită fragilității emoționale și a tulburărilor cognitive) asupra anxietății sociale pare a fi favorabil evoluției acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice benigne ale anxietății sociale sunt frecvente: timiditatea (inhibarea față de orice situație „inedită”) afectează 40 până la 60% din populația generală, și tracul (anxietatea de performanță) afectează cel puțin
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care nu este întotdeauna însoțită de interpretări delirante. Si în aceste cazuri, travaliul prudent și progresiv (datorită fragilității emoționale și a tulburărilor cognitive) asupra anxietății sociale pare a fi favorabil evoluției acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice benigne ale anxietății sociale sunt frecvente: timiditatea (inhibarea față de orice situație „inedită”) afectează 40 până la 60% din populația generală, și tracul (anxietatea de performanță) afectează cel puțin 30% dintre subiecți. In ceea ce privește fobia socială propriu zisă, un studiu recent constată o prevalență
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și a tulburărilor cognitive) asupra anxietății sociale pare a fi favorabil evoluției acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice benigne ale anxietății sociale sunt frecvente: timiditatea (inhibarea față de orice situație „inedită”) afectează 40 până la 60% din populația generală, și tracul (anxietatea de performanță) afectează cel puțin 30% dintre subiecți. In ceea ce privește fobia socială propriu zisă, un studiu recent constată o prevalență de 4,7% raportată la întreaga viață (2,6% pentru bărbați și 6,6% pentru femei). Un studiu francez
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ci: „De ce persistă tulburarea mea?”. Adică întrebarea referitoare la menținerea tulburării trebuie pusă la fel de mult, dacă nu cumva mai mult, decât cea în legătură cu originile ei. Interogarea pacientului pentru a clarifica motivul pentru care acesta nu reușește să se debaraseze de anxietatea socială înseamnă a-l aduce în situația de a reflecta asupra erorilor sale strategice în legătură cu boala (evitări, cogniții disfuncționale, etc.). 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Atunci când vine la consultație la cabinet, Isabelle are vârsta de 32 de ani. Ea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
când; dar și-a limitat în mod voluntar existența la viața de familie și la partidele de pescuit. Fratele meu mai mare este destul de timid, dar nu așa cum sunt eu în prezent. Am o soră mai mică foarte anxioasă, dar anxietatea sa nu are legătură, în mod special, cu viața socială, ea este genul „hiperstresată în legătură cu orice lucru”, cum singură se caracterizează. Acasă, vorbeam destul de puțin. Tatăl meu întreținea o atmosferă ușor glumeață care consta în a trata totul cu ușurință
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în ceilalți decât judecătorii implacabili sau disprețuitori. Alte informații obținute Comorbiditate psihiatrică și somatică Isabelle a prezentat un episod depresiv autentificat în perioada de post-partum după nașterea primului său copil. Ea prezintă criteriile diagnostice ale unei distimii, cât și o anxietate generalizată subsindromică dar nu și stres post-traumatic (în ciuda abuzurilor sexuale din copilărie și poate datorită celor cinci ani de terapie analitică). Ea suferă de un astm echilibrat, pe care îl tratează inhalând corticoizi, cât și de numeroase alergii. Teoria personală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoției, cognițiile și comportamentele în situația respectivă, și după dispariția acesteia (izolare, gânduri obsedante, autopedepsire...). Sarcini de îndeplinit Terapeutul cele Isabellei să citească cu atenție (să sublinieze pasajele care se referă la pacient, să-și noteze întrebările) un text cu privire la anxietăți și fobii. El cere Isabellei să completeze un tabel de auto-observare. De exemplu, în timpul săptămânii, ea notează situațiile sociale care declanșează o anxietate socială notabilă; ea urmărește apoi gândurile care îi vin în minte și ce comportamente determină acestea. El
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu atenție (să sublinieze pasajele care se referă la pacient, să-și noteze întrebările) un text cu privire la anxietăți și fobii. El cere Isabellei să completeze un tabel de auto-observare. De exemplu, în timpul săptămânii, ea notează situațiile sociale care declanșează o anxietate socială notabilă; ea urmărește apoi gândurile care îi vin în minte și ce comportamente determină acestea. El poate, de asemenea, să-i ceară să facă o listă cu evitările sale situaționale și cu evitările subtile. Feedback La sfârșitul consultației, terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
capitolele pe care aceasta le-a citit. Isabelle îl întreabă: „Cazul meu este curabil? Te vindeci total de o fobie? Si dacă nu reușesc să fac exercițiile? Dacă nu fac nimic, problema mea se va agrava? Se poate muri de anxietate? etc.” Terapeutul recuperează chestionarele și reia împreună cu Isabelle auto-observările. Informare Terapeutul îi explică Isabellei modul în care funcționează terapiile cognitiv-comportamentale. Ideea constă în a ajuta, pe cât posibil, pacientul să devină expert în legătură cu propria sa tulburare în scopul unei participări susținute
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe cât posibil, pacientul să devină expert în legătură cu propria sa tulburare în scopul unei participări susținute din partea sa la faza inițială a tratamentului („deblocare” a situației patologice) dar și în ceea ce privește o mai bună înțelegere a reacțiilor în cazul unor „reveniri ale anxietății” în faza menținerii. Sarcini de îndeplinit Terapeutul și Isabelle construiesc împreună o primă listă de exerciții de pregătit pentru ședință și o primă listă de sarcini de îndeplinit între ședințe. Terapeutul îi cere Isabellei să-și continue lecturile și să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe scurt, unele întâmplări personale (descrierea week-end-ului, a unui film pe care tocmai l-a văzut sau a unei cărți pe care tocmai a citit-o, a ultimei vacanțe, a unei amintiri din copilărie, a psihologiei părinților.... - Să vorbească despre anxietatea sa socială manifestată în diferite circumstanțe și față de diferiți interlocutori (comming out în legătură cu propria sa vulnerabilitate). - Să-și mărturisească limitele (terapeutul pune întrebări dificile, utilizând o enciclopedie sau un ziar). Efectuate în timpul terapiei de grup: - Să se demachieze și să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
val face să plutească un dop, apoi observați-l cum scade, cum se ridică din nou, etc.; dacă nu vă speriați, veți pluti fără probleme. Pacienta efectuează exercițiul timp de o jumătate de oră și resimte o diminuare clară a anxietății subiective. Ea iese afară și se plimbă prin cartier (în timp ce terapeutul îl primește pe pacientul următor) având sarcina de a privi câteva momente în ochi trecătorii. Ea revine apoi la cabinet pentru o scurtă dare de seamă: totul s-a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ipoteze; - după: bilanț al pertinenței cognițiilor automate și alternative, flexibilizarea credințelor. Un exemplu de mod de lucru în timpul unei ședințe de expunere Exercițiu In timpul unei ședințe, Isabelle este invitată de către terapeut să se antreneze pentru a putea vorbi despre anxietatea sa socială în diferite circumstanțe și cu diferiți interlocutori. Exercițiul este important deoarece: - Isabelle nu vorbește niciodată despre tulburarea sa și încearcă să o ascundă; - aceste disimulări consumă multă energie și amplifică nivelul global al anxietății și insecurității; - ele reprezintă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]