2,714 matches
-
la stabilirea bilanțului preterapeutic sau la cazurile în care nu se pot efectua explorările precedente. Rămâne totuși examinarea de elecție în tratamentul endovascular al leziunilor de aortă. Angio CT și angio RM au o sensibilitate inferioară angiografiei în ceea ce privește examinarea ramurilor aortei, a aspectului originii coronarelor, a unor artere renale accesorii cu calibru redus, precum și în descoperirea unei stenoze vasculare asociate (prezentă în 10-41% dintre cazuri). Asocierea angio-CT cu angiografia pare a fi algoritmul cel mai fericit în stabilirea bilanțului preterapeutic. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
stadiul IVa [1, 5, 10, 18, 20, 25, 54, 60, 61, 78]. Calea de abord este sternotomia totală mediană, sau cervicosternotomie totală mediană cu deschiderea largă a cavităților pleurale bilateral [36]. Tumorectomia reducțională este indicată în invazia de structuri vitale: aortă, trahee, cord, vase pulmonare mari, nerv recurent. Țesutul restant se va marca cu clipsuri radioopace. Mortalitatea operatorie este mică, indiferent dacă este un timom malign sau benign. Lewis (1987 - citat de Shields) la 227 timoame are o mortalitate de 3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
intervenții chirurgicale în antecedente, ce desființează planurile fasciale; - existenței unui cancer tiroidian cu invazie de mediastin anterior;- existenței unei guși cervico-mediastinale antero-laterale la dreapta traheei, ce poate fi în regiunea superioară în compartimentul visceral, iar în regiunea inferioară anterior de aorta ascendentă [81]. În mod normal, gușa coboară în mediastin în planul traheal, în spatele marilor vase, poate fi situată între trahee și esofag sau posterior de esofag, sau poate coborî până la diafragm. Coborârea în mediastin se produce cel mai frecvent în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
paratiroide III) și sunt situate pe fața posterioară a polului inferior tiroidian. Topografia paratiroidei mediastinale Glandele paratiroide se găsesc cel mai frecvent în următoarele teritorii [12, 13, 15, 38]:- mediastinul anterior, în relație cu timusul;- mediastinul visceral, superior, la nivelul aortei ascendente, arcului aortic și ramurilor sale;- mediastinul posterior, în relație cu esofagul;- mediastinul visceral, în regiunea mijlocie. Paratiroidele III pot fi găsite ectopic în ligamentul tiro-timic, polul superior timic, în lobii timici, în spațiul dintre timus și marile vase, pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mijlocie. Paratiroidele III pot fi găsite ectopic în ligamentul tiro-timic, polul superior timic, în lobii timici, în spațiul dintre timus și marile vase, pe pericard, pe vena cavă superioară, pe trunchiul venos brahiocefalic drept sau stâng, pe fața antero-laterală a aortei, la originea trunchiului arterial brahiocefalic, la originea arterei carotide comune stângi sau la nivelul ligamentului arterial, în interiorul arcului aortic, la nivelul arterei pulmonare stângă, pe linia de reflexie pleurală, intrapericardic. Paratiroidele IV pot fi găsite ectopic în spațiul retroesofagian, paraesofagian
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
din mesodermul intermediar în regiunea toracolombară, pe laturile coloanei vertebrale, sunt mesonefrosul și canalul mesonefretic (Wolff). Mesonefrosul este reprezentat de 30-40 perechi de tubuli, diferențiați în unități excretorii ce se aseamănă cu nefronii (capătul medial formează cu ramuri arteriale din aorta dorsală un corpuscul renal) și se deschid lateral direct în canalele mesonefretice; aceste canale proliferează și coboară caudal spre cloacă. Unitățile excretorii mesonefretice funcționează în săptămânile 6-10, după care regresează și dispar (1, 5). Metanefrosul Rinichiul definitiv sau metanefrosul se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
implică, probabil, țesutul conjunctiv din întregul organism; în sprijinul acestei ipoteze este adusă asociația cu sindromul Marfan, precum și apariția prolapsului de valvulă mitrală în contextul altor boli ereditare, ca, de exemplu, ADPKD (3, 14, 15, 21, 26). 5. Anevrismul de aortă Definit drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale structurilor peretelui arterial, dar menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
organism; în sprijinul acestei ipoteze este adusă asociația cu sindromul Marfan, precum și apariția prolapsului de valvulă mitrală în contextul altor boli ereditare, ca, de exemplu, ADPKD (3, 14, 15, 21, 26). 5. Anevrismul de aortă Definit drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale structurilor peretelui arterial, dar menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale structurilor peretelui arterial, dar menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă (saculare, fuziforme) și dimensiune (riscul de ruptură fiind corelat cu mărimea). 6. Anevrismul arterelor intracerebrale, tip berry Acest tip de anevrism (3
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.; hernii diafragmatice sau ale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.; hernii diafragmatice sau ale peretelui abdominal; hematopoietice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
2%), incompetența tricuspidei (15 vs 4%), incompetența aortică (8 vs 1%) și prolpasul valvei tricuspide (6 vs 0%). în literatură sunt citate și asocieri mai rare (cardiomiopatia dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, fibroelastoza endocardică, bicuspidia sigmoidelor aortice, coarctația de aortă, stenoze arteriale), a căror filiație patogenică este mai greu de explicat și acceptat. O mențiune specială merită creșterea masei ventriculare stângi, adesea disproporționată cu hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (16, 17). în ceea ce privește anomaliile vasculare extracerebrale, se citează: dilatații
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai greu de explicat și acceptat. O mențiune specială merită creșterea masei ventriculare stângi, adesea disproporționată cu hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (16, 17). în ceea ce privește anomaliile vasculare extracerebrale, se citează: dilatații ale rădăcinii aortice, anevrisme și disecții ale aortei toracice sau abdominale, anevrisme ale arterelor coronare. A) DIAGNOSTIC Afectarea valvulară Incidența afectării valvulare a fost inițial estimată a fi sub 10% de către Gabow et al. (1984), care își intitulau totuși sugestiv articolul: ADPKD more than a renal disease. Ulterior
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și/sau dureri toracice anterioare atipice, auscultația cordului putând depista sufluri sistolice mitrale sau tricuspidiene, de obicei protosistolice, mai rar holosistolice sau cu aspectul clasic al bolii Barlow (click suflu telesistolic). Se pot decela, de asemenea, sufluri diastolice (în focarul aortei), sugerând incompetența sigmoidelor aortei. Ecocardiografia (mai ales asociată cu examinarea Doppler-continuu și Doppler-color) confirmă afectarea valvulară (inclusiv în cazuri clinic asimptomatice), putând releva și cuantifica: prolapsul valvelor atrio-ventriculare sau/și regurgitare la nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
anterioare atipice, auscultația cordului putând depista sufluri sistolice mitrale sau tricuspidiene, de obicei protosistolice, mai rar holosistolice sau cu aspectul clasic al bolii Barlow (click suflu telesistolic). Se pot decela, de asemenea, sufluri diastolice (în focarul aortei), sugerând incompetența sigmoidelor aortei. Ecocardiografia (mai ales asociată cu examinarea Doppler-continuu și Doppler-color) confirmă afectarea valvulară (inclusiv în cazuri clinic asimptomatice), putând releva și cuantifica: prolapsul valvelor atrio-ventriculare sau/și regurgitare la nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât la tricuspidă); incompetența diastolică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
afectarea valvulară (inclusiv în cazuri clinic asimptomatice), putând releva și cuantifica: prolapsul valvelor atrio-ventriculare sau/și regurgitare la nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât la tricuspidă); incompetența diastolică a valvelor aortice (eventual, consecutiv unei afectări anulo-ectaziante a rădăcinii aortei). Afectarea poate fi uneori plurivalvulară. S-a semnalat, de asemenea, prezența de mixoame atriale în a căror patogenie pot fi incriminate alterări ale colagenului, constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă Creșterea masei ventriculare stângi în ADPKD este adesea disproporționată față de hipertensiunea și valvulopatiile cărora li se asociază (11, 17). Această observație a fost confirmată de Saggar-Malik et al. (1994), care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
putea fi un mecanism posibil al morții subite prin cord observată la unii bolnavi cu ADPKD. De aceea, evaluarea creșterii masei ventriculare este importantă la acești bolnavi, deoarece are o certă implicare prognostică. Afectarea aortică în afară de afectarea anulo-ectaziantă a rădăcinii aortei (10% din cazuri după Leier et al. 1984), la bolnavii cu ADPKD se pot dezvolta anevrisme ale aortei toracice sau abdominale datorită hipertensiunii și alterării țesutului conjunctiv. Incidența acestor anevrisme ar atinge un nivel de peste 7 ori mai mare decât
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evaluarea creșterii masei ventriculare este importantă la acești bolnavi, deoarece are o certă implicare prognostică. Afectarea aortică în afară de afectarea anulo-ectaziantă a rădăcinii aortei (10% din cazuri după Leier et al. 1984), la bolnavii cu ADPKD se pot dezvolta anevrisme ale aortei toracice sau abdominale datorită hipertensiunii și alterării țesutului conjunctiv. Incidența acestor anevrisme ar atinge un nivel de peste 7 ori mai mare decât șansa asocierii fortuite (2), ajungând în unele statistici la 10% din cazuri (Chapman și Hilson, 1980). Torra et
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Incidența acestor anevrisme ar atinge un nivel de peste 7 ori mai mare decât șansa asocierii fortuite (2), ajungând în unele statistici la 10% din cazuri (Chapman și Hilson, 1980). Torra et al. (1996) au realizat recent un studiu sonografic al aortei abdominale la 139 pacienți cu ADPKD și un lot martor comparabil. Autorii nu au găsit la bolnavii cu ADPKD nici creșterea diametrului aortic, și nici o prevalență mai mare a anevrismelor aortei abdominale comparativ cu lotul de control, la orice vârstă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al. (1996) au realizat recent un studiu sonografic al aortei abdominale la 139 pacienți cu ADPKD și un lot martor comparabil. Autorii nu au găsit la bolnavii cu ADPKD nici creșterea diametrului aortic, și nici o prevalență mai mare a anevrismelor aortei abdominale comparativ cu lotul de control, la orice vârstă. Cazurile raportate de alți autori ar putea fi consecința faptului că pacienții vârstnici cu ADPKD au ateroscleroză, hipertensiune și sunt supuși terapiei de supleere renală 1 (la populația vârstnică, anevrismele de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
abdominale comparativ cu lotul de control, la orice vârstă. Cazurile raportate de alți autori ar putea fi consecința faptului că pacienții vârstnici cu ADPKD au ateroscleroză, hipertensiune și sunt supuși terapiei de supleere renală 1 (la populația vârstnică, anevrismele de aortă abdominală au o prevalență de 4-5%). Cu toate că rezultatele studiului condus de Torra et al. pun în discuție prezența anevrismelor aortice ca o caracteristică frecventă ADPKD, autorii cred că numai un studiu multicentric amplu ar putea defini frecvența reală a acestei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de Torra et al. pun în discuție prezența anevrismelor aortice ca o caracteristică frecventă ADPKD, autorii cred că numai un studiu multicentric amplu ar putea defini frecvența reală a acestei entități la pacienții cu ADPKD (13). După Torres (1998), anevrismele aortei toracice ar avea o agregare familială și este rezonabil screeningul rudelor de gradul I ale bolnavilor cu ADPKD și asemenea anevrisme (14). Se crede că un grup definit de pacienți cu ADPKD au un risc crescut de malformații vasculare, inclusiv
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
avea o agregare familială și este rezonabil screeningul rudelor de gradul I ale bolnavilor cu ADPKD și asemenea anevrisme (14). Se crede că un grup definit de pacienți cu ADPKD au un risc crescut de malformații vasculare, inclusiv anevrisme ale aortei abdominale (13). în aceste condiții, evaluarea periodică (eco și/sau RMN) ar fi utilă, iar o depășire a diametrului aortei peste 55-60 mm ar impune o acțiune chirurgicală. B) CONSIDERAȚII PATOGENICE Leziunile histopatologice constatate atât la nivel valvular (degenerescența mixomatoasă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]