2,986 matches
-
lichidului pericardic ne oferă elemente importante de diagnostic etiologic: - aspectul lichidului pericardic: - seros: insuficiență cardiacă, mixedem, alergică; - sero-sanguinolent: pericadită acută idiopatică, pericardite virale, pericardita TBC, sindromul postinfarct miocardic (Dressler), uremie, boli de colagen; - hemoragic: neoplasme, post-traumatic, supradozarea anticoagulantelor, TBC, anevrism aortic rupt, alte etiologii după puncționări multiple; - exsudativ (cu conținut de proteine peste 3 g%): TBC, neoplasm, post-rontgenterapie; - exudat purulent: bacteriană, TBC, fungică; - lăptos: chilopericard; - colesterol: mixedem. Forme etiologice de pericardită acută exudativă Numeroase afecțiuni pot sta la baza pericarditei acute
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
09-0,10 secunde după zgomotul II. Corespunde umplerii ventriculare rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă. Frecvent se realizează o circulație colaterală toraco-abdominală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
endocardita cu hemoculturi negative [10]. FACTORII PREDISPOZANȚI Aproape toate bolile cardiace pot favoriza apariția endocarditei infecțioase. În 60-80% din cazuri este o complicație a bolilor valvulare reumatismale. Infecția se localizează cel mai frecvent la nivelul valvei mitrale, urmată de valvele aortice sau pe ambele valve [20]. Clasificarea și terminologia endocarditei infecțioase (recomandări ESC 2004) Clasificată în funcție de: - activitate: activă și vindecată - recurență: recurentă, dacă simptomele reapar în mai puțin de un an după eradicare sau operație; persistentă, dacă eradicarea nu s-a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
exemplu, diagnosticul diferențial al febrei) - circumstanțe speciale: endocardita apărută pe protezele valvulare (precoce, dacă apare la un an după înlocuirea valvei, în caz contrar, tardivă), endocardita cauzată de pacemaker și endocardita la pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral, sindromul Marfan
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral, sindromul Marfan; 4. proteze valvulare cardiace [10]. TABLOU CLINIC Intervalul între bacteriemie și instalarea simptomelor în endocardita infecțioasă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral, sindromul Marfan; 4. proteze valvulare cardiace [10]. TABLOU CLINIC Intervalul între bacteriemie și instalarea simptomelor în endocardita infecțioasă este scurt. Simptomele clinice apar în majoritatea cazurilor în prima săptămână după evenimentul declanșator [20]. DEBUTUL Poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de lungă durată produc suferința miocardului. Alți pacienți pot prezenta un sindrom clinic similar, dar fără modificări ale funcției miocardice. Unii dintre acești pacienți prezintă o solicitare mecanică bruscă a cordului normal care depășește capacitatea miocardului - crize hipertensive, ruptura cuspei aortice, embolia pulmonară masivă. Insuficiența cardiacă, în condițiile unei funcții miocardice normale, poate apărea și în situații cronice în care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorată unei anomalii mecanice cum ar fi stenoza tricuspidiană și/sau mitrală, pericardita constrictivă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stângă sau dreaptă); 2. Diagnosticul etiologic al IC - adică precizerea cardiopatiei cauzale, a bolii cardiace care a ajuns în stadiu decompensat (cauza determinantă): a. afecțiuni cardiace primare (miocardite, cardiopatie ischemică); b. afecțiuni cu supraîncărcare sistolică (de presiune) a inimii: stenoza aortică, pulmonară, coarctația aortei, HTA; c. afecțiuni cu supraîncărcarea diastolică - de volum sau de umplere - a inimii (insuficiențe valvulare, șunturi intra-extracardiace); d. afecțiuni cu reducerea umplerii diastolice: pericardite cronice, tulburări de ritm cu frecvență rapidă (prin scurtarea diastolei). 3. Depistarea factorilor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la copiii și adulții tineri sănătoși, pericardita constrictivă, regurgitarea mitrală sau tricuspidiană sau șunturile stânga - dreapta; - pulsul alternant: ritm regulat cu contracții alternative puternice și slabe; apare în insuficiența cardiacă secundară unei rezistențe crescute la ejecția ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot de galop protodiastolic (S3), semnifică o afectare miocardică avansată; - accentuarea P2 și a suflurilor sistolice: dezvoltarea IVS - presiune crescută în artera pulmonară, se accentuează P2; suflurile sistolice sunt secundare datorită regurgitărilor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
antiaritmică); -insuficiența cardiacă în anomalii sau pericardită constrictivă preoperator pentru stabilirea hemodinamicii centrale și a morfologiei coronariene; -insuficiența cardiacă refractară la terapie, când se decide un transplant cardiac [10]. H. BOLILE AORTEI Principalele sindroame ale aortei sunt reprezentate de: anevrismele aortice, disecția de aortă, boala arterială aterotrombotică, ocluzia arterială acută și cronică, sindroamele aortoarteriale, infecțiile bacteriene ale aortei și tumorile primare aortice [1, 12]. Sub denumirea de bolile aortei sunt grupate o serie de afecțiuni care implică cele două părți anatomic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
terapie, când se decide un transplant cardiac [10]. H. BOLILE AORTEI Principalele sindroame ale aortei sunt reprezentate de: anevrismele aortice, disecția de aortă, boala arterială aterotrombotică, ocluzia arterială acută și cronică, sindroamele aortoarteriale, infecțiile bacteriene ale aortei și tumorile primare aortice [1, 12]. Sub denumirea de bolile aortei sunt grupate o serie de afecțiuni care implică cele două părți anatomic distincte ale aortei: aorta toracică și aorta abdominală. La rândul ei, aorta toracică este subîmpărțită în trei segmente: aorta ascendentă, arcul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
segmentul suprarenal și respectiv cel infrarenal (delimitare anatomică în funcție de emergența arterelor renale) [1, 12, 30]. Aorta ascendentă are aproximativ 5 cm lungime, având și ea două segmente diferite: segmentul inferior denumit și rădăcina aortei care se întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5 cm lungime. Bazele valvulelor aortice sunt implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
1, 12, 30]. Aorta ascendentă are aproximativ 5 cm lungime, având și ea două segmente diferite: segmentul inferior denumit și rădăcina aortei care se întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5 cm lungime. Bazele valvulelor aortice sunt implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la nivelul arcului aortic. În mod normal, rădăcina aortei este situată în sacul pericardic iar aorta ascendentă este situată pe linia mediană. Arcul aortic este locul de emergență al arterelor membrelor superioare, gâtului și respectiv principalelor colaterale ale acestora. El este situat înaintea traheei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la nivelul arcului aortic. În mod normal, rădăcina aortei este situată în sacul pericardic iar aorta ascendentă este situată pe linia mediană. Arcul aortic este locul de emergență al arterelor membrelor superioare, gâtului și respectiv principalelor colaterale ale acestora. El este situat înaintea traheei, ulterior având un traiect spre posterior, în stânga traheei și a esofagului. Bifurcația arterei pulmonare și artera pulmonară dreaptă sunt situate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
emergență al arterelor membrelor superioare, gâtului și respectiv principalelor colaterale ale acestora. El este situat înaintea traheei, ulterior având un traiect spre posterior, în stânga traheei și a esofagului. Bifurcația arterei pulmonare și artera pulmonară dreaptă sunt situate inferior față de arcul aortic. Aorta descendentă începe din mediastinul posterior, în stânga coloanei vertebrale, în porțiunea inferioară fiind situată posterior față de esofag, și străbătând diafragmul la nivelul vertebrei toracice XII. Nivelul la care arcul aortic se unește cu aorta descendentă poartă denumirea de istm aortic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulmonare și artera pulmonară dreaptă sunt situate inferior față de arcul aortic. Aorta descendentă începe din mediastinul posterior, în stânga coloanei vertebrale, în porțiunea inferioară fiind situată posterior față de esofag, și străbătând diafragmul la nivelul vertebrei toracice XII. Nivelul la care arcul aortic se unește cu aorta descendentă poartă denumirea de istm aortic și are importanță deosebită deoarece la acest nivel aorta este relativ vulnerabilă la traumatisme (fiind relativ mobilă) și totodată, datorită faptului că la acest nivel se localizează coarctația de aortă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortic. Aorta descendentă începe din mediastinul posterior, în stânga coloanei vertebrale, în porțiunea inferioară fiind situată posterior față de esofag, și străbătând diafragmul la nivelul vertebrei toracice XII. Nivelul la care arcul aortic se unește cu aorta descendentă poartă denumirea de istm aortic și are importanță deosebită deoarece la acest nivel aorta este relativ vulnerabilă la traumatisme (fiind relativ mobilă) și totodată, datorită faptului că la acest nivel se localizează coarctația de aortă. Aorta abdominală continuă aorta toracică, având ca ramuri principale arterele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
abordabilă examenului obiectiv, astfel încât palparea poate să pună în evidență doar anevrisme abdominale sau ale aortei ascendente (cazuri excepționale), iar auscultația nu este patologică decât în cazurile stenozei aortei sau a ramurilor sale principale, uneori în cazul unor insuficiențe valvulare aortice secundare patologiei aortei ascendente [18]. Cele mai simple și disponibile metode de explorare paraclinică imagistică a aortei sunt: radiografia toracică simplă sau cu substanță de contrast intraesofagiană, în diferite incidențe (posteroanterioară, laterală, oblică anterioară stângă), radioscopia toracică; examinările imagistice moderne
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
grupate la rândul lor în neinvazive: ecocardiografie transtoracică (TTE), ecocardiografie transesofagiană (TEE), computer tomografie (CT), rezonanță magnetică nucleară (RMN, imagerie prin rezonanță magnetică - IRM), respectiv invazive: aortografie convențională sau cu substracție digitală utilizând substanță de contrast, ultrasonografie intravasculară [10]. ANEVRISMELE AORTICE Anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbați și mai ales la vârstă adultă. Cauzele cele mai frecvente sunt: ateroscleroza, luesul și necroza medio-chistică [10, 20]. Termenul de anevrism aortic reprezintă o dilatație patologică a lumenului aortic care implică unul sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rândul lor în neinvazive: ecocardiografie transtoracică (TTE), ecocardiografie transesofagiană (TEE), computer tomografie (CT), rezonanță magnetică nucleară (RMN, imagerie prin rezonanță magnetică - IRM), respectiv invazive: aortografie convențională sau cu substracție digitală utilizând substanță de contrast, ultrasonografie intravasculară [10]. ANEVRISMELE AORTICE Anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbați și mai ales la vârstă adultă. Cauzele cele mai frecvente sunt: ateroscleroza, luesul și necroza medio-chistică [10, 20]. Termenul de anevrism aortic reprezintă o dilatație patologică a lumenului aortic care implică unul sau mai multe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu substracție digitală utilizând substanță de contrast, ultrasonografie intravasculară [10]. ANEVRISMELE AORTICE Anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbați și mai ales la vârstă adultă. Cauzele cele mai frecvente sunt: ateroscleroza, luesul și necroza medio-chistică [10, 20]. Termenul de anevrism aortic reprezintă o dilatație patologică a lumenului aortic care implică unul sau mai multe segmente. Un criteriu relativ răspândit de apreciere a existenței anevrismului aortic îl constituie punerea în evidență a unui segment aortic cu un diametru de cel puțin 1
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ultrasonografie intravasculară [10]. ANEVRISMELE AORTICE Anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbați și mai ales la vârstă adultă. Cauzele cele mai frecvente sunt: ateroscleroza, luesul și necroza medio-chistică [10, 20]. Termenul de anevrism aortic reprezintă o dilatație patologică a lumenului aortic care implică unul sau mai multe segmente. Un criteriu relativ răspândit de apreciere a existenței anevrismului aortic îl constituie punerea în evidență a unui segment aortic cu un diametru de cel puțin 1,5 ori mai mare decât diametrul normal
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]