390,674 matches
-
mahalaua fiind deopotrivă sat și oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
nebun. Dorurile-n pârgă Cui să i le-adun? Am plecat de-acasă Alungat de rău. Unde-mi ești, pădure A lui Dumnezeu? Dealurile mele De la Amărăști Se-oglindesc În stele. Suflete, trăiești? Gându-mi tot aleargă Peste munți și ape. Cu cât mai departe-s, Casa-i mai aproape. Herodot a scris cândva Că străbunii noștri, tracii, N-ar avea asemănare De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească Nicicum voia nu le-a fost. Zeii
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
mine și În nevăzut? Doamne, fă să crape Omul ce-a turbat. Doamne, fă să piară Gându-nverșunat. Hoarde roșii Încă Sunt la răsărit. Unde ești tu, Doamne Iar ne-ai părăsit? Fă ca să dispară Hoții și-agresorii. Fie-le-mpotrivă Apa, cerul, norii. Tu le știi pe toate, Știi și ruga-mi mare Fă ca tot ce mișcă Să le stea În cale. Toți poeții lumii Fie se viseze. Fă ca versu-mi, Doamne, Să te-nmiresmeze.
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții trec la bară concluzii li se văd epoleții: idioți bârfe confuzii. CURKA curka demnă nu se-ncurcă e un semn de-al celui spurcă onomatopeele se bârfesc Într-un ecou Vaca paște și dă lapte boul Marii
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
duc să mă scald În jeratice PUNCT ! MARIA celei trimisă din cer a venit ca o lumânare eternă de departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă; Eu la un pas de șaptezeci de toamne eu scoteam apă dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; oază speranței semăna cu o bătrână ce devenea zâna dintre crevase. lumânare plăpândă, intră-mi În casă. iată, am dat cu mătura, am văruit. vreau să Începem În doi o viață frumoasă
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol și pieptul larg deschis, Nu fu lăsat pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de dușmani sau aliați, Dar
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
ă r u t ș i d i r i g i n t e l e . C u catalogul sub braț. Nu arăta fioros. Dar... D i r e c t o r u l , Vo inea ș i apo i directorul adjunct, B u d i c ă , odihnească-se-n pace, ne-au ținut c u v â n t a r e a d e deschidere a noului an și special pentru noi , cei de clasele a
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
Mircea Handoca "La moartea lui Eminescu, trei primi miniștri au însoțit convoiul funerar până la locul de veci. La moartea petrecută peste țări și ape, a celui mai mare om de cultură român din veacul XX nu l-a putut însoți Ťdecât tăcerea, în sânul obștei saleť"... Const. Noica, Urma pașilor săi Scriitorului și savantului i-au fost consacrate, în ultimele șapte decenii - în țară
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Tot mai rămâne un gând secret, că poate voi reuși vreodată. Când o să mor, o să mor cu gândul că o să fac lucrul acesta În lumea cealălaltă, În care mă voi duce. (Tace deodată. Se aude melancolic și trist susurul unei ape de munte) Mă uit la lume de sus, parcă aș sta mereu pe un munte de unde aș privi lumea În zare... Mă gândesc la truda și la menirea sculptorului. (vocea Îi devine deodată Încețoșată, impersonală) Să sculptăm lumea, să sculptăm
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
mediul oltenesc al Amărăștilor mei. Personajele sunt aceleași, precum și poreclele care se pare că sunt destul de comune În Oltenia. La fel și atmosfera de mister și pace pe care o inspiră locurile cu dealuri și văi, prin care curge o apă limpede, bucuria copiilor locului. Este trist Însă că spre deosebire de Ploiești, casa lui Sorescu este bine păzită de un lacăt mare și nimeni nu poate să o viziteze. Nici urmă de Casă Memoriala sau ceva asemănător. Este adevărat că o comună
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
a zice pâs! Nu deranjau pe nimeni și nu erau deranjați. ...Și crematoriul fumega Îndestulat! * * * Întâmplător, În ziua aceea mâncarea a venit la timp. Am servit-o pe marginea patului. Nu exista o sală de mese. Meniul era același: ceaiul, apa maronie, ușor călduță, și pâine cu margarină. M-a surprins că aveam o felie În plus față de meniul servit la Leagănul de Copii, iar eu mă săturasem deja când mi-am terminat porția cu care eram obișnuită. Pesemne că totul
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
ELENĂ ROXANA NEDELCU Coordonator:S.L. DR.ING. LILIANA VERESTIUC Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Hidrogelul este o entitate materială cu structura tridimensională formată din polimeri hidrofili și apa, aceasta din urmă reprezentând mai mult de 20 % din greutatea hidrogelului. Lucrarea prezintă caracteristicile mecanice și de umflare în mediu apos ale unor hidrogeluri pe bază de pHEMA. Hidrogelurile sub formă de film sau bară au fost obținute prin reticulare
HIDROGELURI RETICULATE PE BAZ? DE POLI(HIDROXI-ETIL- METACRILAT)-pHEMA by ELENA ROXANA NEDELCU () [Corola-journal/Science/84135_a_85460]
-
După îndepărtarea urmelor de monomeri nereacționați eșantioanele obținute au fost supuse unor teste de umflare în mediu apos la diferite valori ale pH- ului. S-a studiat astfel una dintre caracteristicile cele mai importante ale hidrogelurilor- capacitatea de a îngloba apă fie sub forma legată, fie liberă în ochiurile rețelei reticulate. Rezultatele obținute au arătat grade de umflare cuprinse între 270 - 1000 % și proprietăți mecanice care permit utilizarea acestor hidrogeluri în ingineria tisulara și că sisteme de eliberare controlată a medicamentelor
HIDROGELURI RETICULATE PE BAZ? DE POLI(HIDROXI-ETIL- METACRILAT)-pHEMA by ELENA ROXANA NEDELCU () [Corola-journal/Science/84135_a_85460]
-
uniunea divină, ce va constitui calea supremă către Dumnezeul Indescriptibil? Unii învățați dionisieni, Janet Williams fiind unul dintre ei, susțin că aceasta ar fi un alt nivel al negației dionisiene; către această discuție ne vom întoarce acum (Adam B. Cleaveland, Apo(cata)phatic interplay. An analysis of the role of apophatic Theology and the interplay between Apophatic and cataphatic theologies In Pseudo Dionysius’ Mystical Theology, 2005, p. 11; articol disponibil la adresa web http://pomomusings.com/wp content/writing/Apophatic.pdf, accesat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
bioceramic neresorbabil, format din particule de hidroxiapatita ( Că 10(PO4)6(OH)2), amestecate cu o fază de fosfat de calciu sticlă. A fost ales acest material, deoarece se cunoaște că este biocompatibil, prezintă un proces minim de “intrare la apă” în contact cu această și s-a evidențiat a prezența rezistență la compresiune, asemănătoare cu osul cortical. Lucrarea a fost realizată cu succes în forme ceramice ( 125μm-250μ) printr-un proces de turnare în formă. Cu aceleasi forme ceramice s-a
FABRICAREA AUTOMATA A IMPLANTURILOR OBISNUITE DE OS FOLOSIND REALIZAREA DE PROTOTIPURI RAPIDE by ELENA IRINA PASCU () [Corola-journal/Science/84136_a_85461]
-
acolo un transplant de viață, obișnuit de altfel, Între noi, pentru că eu și Poetul am mai făcut uneori exerciții de sinceritate. Și simt, prin tot ceea ce există acolo, fără o ordine precisă, cum clipă se transformă În eternitate după modelul apelor care se retrag pe firul timpului lor În adâncuri și formează cercuri concentrice Împotriva uitării. „Mi-am propus să adun În acest volum sentimentele mele cele mai firești, trăite de-a lungul multor ani, deci foarte dezlânate. Aș putea spune
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
aureola care m-a Învăluit și pe mine când am aflat ca.... „A venit ca o lumânare eternă De departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă, EU la un pas de șaptezeci de toamne eu Scoteam apă sfințită dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; ...................................................... Am să te botez Maria, bine-ai venit! Și lumânarea venită din cer s-a așezat În palmă icoanei Maria-sfințită. De atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat Și stăm
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
meditație și creație. Este un microcosmos obscen, incredibil de neînsemnat pe harta lumii, fiindcă frământărilor personajelor sale nu le răspunde decât moartea, care vine să curme o existență scursă năvalnic, fără plăcere, fără timp de aprofundare și de Înțelegere, ca apa printr-un robinet pe care nu Îl mai oprește nimeni.foto: Corina Păcurar Iulia Mădălina Ștreangă este olimpică la limba și literatura română și la chimie.
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
a sădit în ochi, tot așa va trebui să fi insuflat Dumnezeu și în firea omului ceva înrudit cu Sine, pentru ca prin aceasta omul să ajungă să-L dorească pe Dumnezeu. Doar și firea celor necuvântătoare, fie că trăiesc în apă sau în aer, toate au fost structurate conform felului de viață pentru care au fost zidite, încât potrivit conformației și a felului propriu de viață, fiecare să-și găsească mediul corespunzător de viețuire, unele în aer, altele în apă. De
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
în apă sau în aer, toate au fost structurate conform felului de viață pentru care au fost zidite, încât potrivit conformației și a felului propriu de viață, fiecare să-și găsească mediul corespunzător de viețuire, unele în aer, altele în apă. De aceea și omul, care a fost zidit pentru a se putea bucura de bunurile dumnezeiești, trebuia să aibă sădită în el o înrudire firească cu Cel din care se împărtășește. De aceea a și fost înzestrat cu viață, cu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Își Înfige trompa În albul lui”, sau perspectiva din care tânăra Orjen „s-a apropiat și l-a privit și a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori-sabie”. Dimensiunea organico-scabroasă În care sunt reliefate toate stările și trăirile personajelor nu poate duce nicidecum lectorul mai departe de zona trivialului sau a respingătorului. Punctul slab al romanului rezidă tocmai În aceea că expresivitatea textului se
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
cred, pe la nămiezi. Marea era foarte liniștită și retrasă de la Țărm cam cu un sfert de milă decît În mod obișnuit. O corabie eșuase aproape la o milă de mine. M-am dezbrăcat În pielea goală și am intrat În apă”. Urmează pasaje În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou orice reprezentări onirice. Nici cea de-a treia parte a romanului nu face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele Îndrăgostite vin din viitor” modelează viziuni
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le este refuzat acestor oameni, căci ar
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le este refuzat acestor oameni, căci ar
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]