6,394 matches
-
, revistă apărută, bilunar și din al doilea an de existență lunar, la Priboeni (Muscel) între 15 aprilie 1911 și iunie 1916 și la Câmpulung din ianuarie 1923 până în februarie 1926. Este o publicație de popularizare, îngrijită de un comitet de preoți și
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
a articolului Mari lucrări publice literare de Mario Roques, datorată lui Petre V. Haneș, care mai semnează câteva note despre editarea Fabulelor lui Grigore Alexandrescu și prezentări ale edițiilor Poezii populare de Vasile Alecsandri și Basme de Petre Ispirescu, recent apărute, întregesc sumarul revistei. T.H.
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
Muncește la negru, scriind romane apropriate de alții (Jacob Popper, Silviu Podină). A debutat cu un articol în „Revista elevilor” (1948). Un volum, Mecanicul și alți oameni de azi, purtând semnătura sa și a lui Francisc Munteanu și cuprinzând schițe apărute inițial în „Viața românească” (1950), cu care autorii debutau editorial în 1951, nu a intrat în librării, fiind dat la topit. Prima carte difuzată a lui P., culegerea Povestiri (1955), relevă un prozator cu peniță sigură, cu spirit de observație
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
dat la topit. Prima carte difuzată a lui P., culegerea Povestiri (1955), relevă un prozator cu peniță sigură, cu spirit de observație, cu simțul umorului și vocație satirică. Cum el însuși o specifică în Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, roman apărut postum, în 1998, scriitorul nu a publicat înainte de 1990 „nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-1946”; dacă ar fi făcut-o, „ar fi însemnat să mintă cu bună știință”, și „nu era în stare”. A murit într-
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
pretutindeni. Declarându-se „monarhici din convingere”, „tradiționaliști prin educație și cultură”, „susținători numai ai ideilor sănătoase, a concepțiilor clare în arta” și „propovăduitori ai Frumosului, unit numai cu Binele”, ei își definesc în continuare un program susținut de bilanțul numerelor apărute: „La această revista, noi ne-am propus să apărăm eternele principii ale artei clasice, care este una în toate timpurile. Am deschis rubrici pentru toate specialitățile artei; am gasit colaboratori, de mână întâia, care pot face cinste cu articolele lor
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
atitudini caracteristice. Însemnările din „Binele public” și le-a înmănuncheat în culegerea Observări sociale și morale (1881). Sunt meditații, copleșite de poncife, asupra nestatorniciei destinului, asupra familiei și societății, a sărăciei și bogăției, a fericirii. În fiziologiile lui (ciclul Tipuri apărute din „Literatorul”), R. configurează în tușe repezi, nervoase, profiluri sugestive (parvenitul, cocheta ș.a.m.d.). Este în această pictură de caractere o pornire pătimașă, disimulată îndeobște sub scepticism ironic, divulgată în accentele de sarcasm. Schițele și nuvelele, alunecând spre melodramă
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
RÂNDUNICA, revistă de literatură și folclor apărută la Iași, lunar, din ianuarie până în decembrie 1893, sub direcția Elenei Sevastos. Orientarea publicației, în care se disting câteva dintre ideile „Contemporanului”, o încadrează în mișcarea feministă a vremii. Ca urmare, în coloanele R., deschise numai colaboratoarelor, ocupă un loc
RANDUNICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289132_a_290461]
-
povești n-am putut da pe lângă fondul - care e nealterat - forma așa cum am auzit-o; am căutat să le scriu totuși în felul cum le spun povestitorii.” Folcloristul se apropie în colecția alcătuită încă din 1913, rămasă în manuscris și apărută postum, Literatură populară, volumul I: Cântece și descântece ale poporului (1986), de exigențe ale cercetării moderne a creației populare, îndeosebi prin atenția acordată culegerii mai multor variante ale unui cântec, aspect chiar teoretizat („S-au trecut atâtea variante pentru a
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
realitate. Un volum antologic, Poeme (1967), cuprinde și câteva inedite. În istoriografia literară R. rămâne în primul rând prin studiul Eminescu și cultura franceză, din care publicase fragmente, sub titlul Ecouri franceze în opera lui Eminescu, în revista „Îndreptar”. Lucrarea, apărută postum, în 1976, analizează cu rigoare și onestitate ecourile franceze în opera poetului. Termenul folosit este „ecouri”, și nu influențe ale culturii și literaturii franceze, „ceea ce nu va exclude adesea constatarea unor înrâuriri directe”. Autorul este preocupat să își justifice
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
la Teatrul Național din București, altele difuzate la Radio), cercetase epoca elisabethană (de mai mulți ani ținea cursuri și seminarii consacrate acestei perioade la Universitatea din Cernăuți), iar istoria Angliei renascentiste îi era bine cunoscută. Pornea aici de la un studiu apărut, tot în 1936, în „Revista Fundațiilor Regale”, cu un titlu, Shakespeare printre noi, ce pare să îl anticipeze, aproape cu trei decenii, pe cel al lui Jan Kott, Shakespeare, contemporanul nostru. Cercetarea e o sinteză la care participă și biografismul
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Portret)), Em. Ciomac, Radu Gyr. La rubrică „Anchetă noastră” (21/1935) răspund scriitorii N.N. Condeescu, Nichifor Crainic, E. Lovinescu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, V. Ciocâlteu, Paul I. Papadopol. Revista abundă în recenzii și semnalări de cărți recent apărute ale unor autori precum Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Eugen Jebeleanu, Panait Istrati, Perpessicius, Ion Pillat, V. Voiculescu, Petru Comarnescu, Ilarie Voronca. Sunt cultivate valorile literaturii române
MUNCA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288277_a_289606]
-
Codrea (Epicureism), Petre Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba poartă, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească. De asemenea, nu sunt neglijate cronicile muzicale și dramatice. Traducerile aparțin lui Pimen Constantinescu. M.Pp.
MUNŢII APUSENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
Kant în Elveția și Franța, dar și a momentului pe care l-a reprezentat pe plan european modelul Jean-Jacques Rousseau, cu atât de difuze și fertile influențe - La Solitudine de J.-J. Rousseau (1950), Solitude et contradictions de Jean-Jacques Rousseau (apărută postum, în 1975). Aceste cercetări sunt învederate și de volumul Permanențe franceze, editat în țară, și care voia să atragă atenția asupra unora dintre cele mai fertile momente din literatura franceză. Lucrarea se înscrie în rândul celor mai bune întreprinderi
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
Izbucnirea războiului pare să îl determine a încredința tiparului, în 1915, trei volumașe deodată: Poezii, Ritmuri și rime și Rugăciune în codru. Nu a putut să le adauge un al patrulea, conținând traducerea comediei în versuri Cucuta de Émile Augier, apărută prea târziu, în 1916, în revista „Drum drept”. În 1920 părăsește catedra universitară pentru a deveni inspector general al muzeelor, dar revine în învățământ în 1926, ca profesor la Școala de Belle Arte din Iași, de unde se transferă în 1940
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
panouri ce denotă sensibilitate și forță, secvențial intrând în cadru atât peisajul în care se desfășoară vilegiatura turiștilor fideli farmecului marin, cât și mediul familial, cu ritmurile și întâmplările lui. Cartea de amintiri Călătoria, scrisă între 1995 și 2000, dar apărută postum, în 2003, conține o rememorare a coșmarului trăit în închisorile comuniste, acolo unde valorile umane deveniseră niște simple numere, iar instanțele supreme erau ura și nedreptatea. N. a împărțit aceeași celulă cu femei de notorietate în viața politică, culturală
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
ale tunelului subcutanat. Calea transmurală intestinală este incriminată în 25-30 % din cazuri. Contaminarea peritoneală se poate face fie prin traversarea peretelui intestinal, în caz de constipație, diverticuloză colică sau boli inflamatorii intestinale, fie printr-o leziune intestinală produsă de cateter, apărută precoce sau la distanță de implantarea acestuia. Manifestările clinice sunt: dureri abdominale, tulburări digestive, febră, frisoane. La examenul obiectiv abdomenul este sensibil la palpare, difuz, rar cu apărare musculară. Dializatul efluent este tulbure. Examenele de laborator evidențiază leucocitoză sangvină și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Prezente (1968). După 1944 este director al Teatrului Național din București (1946), ministru al Artelor (1946-1948), prim-locțiitor al ministrului Culturii (1955-1958), președinte al Comitetului Radiodifuziunii Române (1958-1965). A fost căsătorit cu scriitoarea Sărina Cassvan. Mai multe schițe și povestiri apărute, incepand cu 1913, în „Revista copiilor și a tinerimii”, publicație la care a lucrat și că redactor, P. le-a reprodus în volumele Pentru zilele de vacanță (1922), În lumea copiilor (1923) și Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
el însuși. Documentându-se în arhiva familiilor Pillat și Brătianu și în biblioteci, a dus la bun sfârșit o muncă de mare dificultate filologică și de erudiție, oferind cititorilor o remarcabilă ediție și poate cel mai fidel portret al poetului. Apărută inițial în șase volume (1983-1994), la care s-a adăugat al șaptelea, cuprinzând corespondența lui Ion Pillat (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor), ediția completă va fi reluată - revizuită, adăugită și necenzurată - începând din 2000. Dar P. surprinde cu un volum de
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
artefacte, produse ale colectivității umane. Școala, arta, armata, statul, religia nu se „nasc” precum fenomenele naturii, ci altfel. Oamenii le fac, orientați de anumite finalități. Și chiar dacă am considera că ele sunt produse în aceeași manieră ca fenomenele naturii, odată apărute, menținerea lor este un obiect al deciziei umane. Colectivitatea își pune mereu întrebări de genul: este acest fenomen bun sau rău? Trebuie el menținut, eliminat sau modificat? Persistența fenomenelor sociale, spre deosebire de cea a fenomenelor naturale, este într-o anumită măsură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
etc. sau tipurile de colectivități care compun respectiva societate. Pentru exemplificare voi folosi Indicele de Acumulare Culturală elaborat de Carneiro și Tobias. Ideea de la care se pornește este aceea că cultura estecumulativă. Există o serie de trăsături culturale care, odată apărute, nu mai dispar, ci sunt conservate. Pentru a distinge trăsăturile culturale cumulative de cele necumulative, Carneiro și Tobias au utilizat o procedură empirică: analiza scalară Gutman. Prin această procedură ei au descoperit faptul că un mare număr de trăsături culturale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
utilizat o procedură empirică: analiza scalară Gutman. Prin această procedură ei au descoperit faptul că un mare număr de trăsături culturale manifestă regularități evoluționiste considerabile: ele apar în cele mai multe dintre societăți la aproximativ același nivel general de dezvoltare și, odată apărute, tind să fie menținute indiferent. Procedura de măsurare agradului de evoluție este simplă. Odată determinate trăsăturile cumulative, prezența sau absența lor este identificată în cazul fiecărei societăți în parte. Societățile care prezintă un număr egal de trăsături sunt considerate că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare. Ea nu include evenimentele legate de istoria biologică, developmentală și socioculturală a subiectului. Modelul retroactiv Modelul Modelul inițial In anul 1981, Fontaine și Ylieff au propus un model de analiză funcțională care să permită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
socială este una dintre tulburările anxioase cu cele mai dăunătoare consecințe, deoarece alterează accesul la beneficiile relațiilor interpersonale indispensabile oricărei ființe umane. Această supraviețuire sub formă de „viață de mâna a doua” are un impact material, atestat de diferitele studii apărute, asupra relațiilor sentimentale, amicale (intime și superficiale), sociale în sensul larg al cuvântului (vecini, vânzători, viață asociativă) și profesionale. Explorarea tuturor acestor probleme împreună cu pacientul permite utilizare primelor elemente în cadrul efortului terapeutic de reconstrucție progresivă a legăturilor sociale. Forme clinice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe una dintre cumpărăturile mele (nu mi se mai întâmplă așa ceva, atât de multă atenție acord acestui lucru). Această teamă nu m-a mai părăsit nici până în prezent. Am mereu impresia că se agravează pe zi ce trece... Elemente anamnezice apărute ulterior Isabelle mărturisește în timpul terapiei că a fost, de mai multe ori (de 5 pâna la 10 ori), la vârsta de zece ani, victima unor abuzuri sexuale din partea unui verișor care avea aproximativ cincisprezece ani. Păstra în legătură cu aceste abuzuri o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deci mai ușor de acum înainte să deosebim anxietatea generalizată de alte tulburări anxioase, fapt care contribuie în aceeași măsură la confirmarea validității sale, a consecvenței manifestărilor sale și, mai ales, la stabilirea tratamentului său. Mulți autori au subliniat consecințele apărute ca urmarea a numeroaselor schimbări operate în ceea ce privește definirea tulburării de anxietate generalizată, neglijând în același timp implicațiile clinice față de implicațiile în ceea ce privește cercetarea. In ceea ce-i privește pe terapeuți, se constată că este dificil ca aceștia să se regăsească în literatura
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]