3,161 matches
-
era, după părerea unor teoreticieni politici greci, aproximativ numărul potrivit pentru un polis bun, pentru un oraș-stat care se autoguvernează. Cu toate acestea, corpul cetățenesc din Atena era mult mai cuprinzător avînd poate în jur de șaizeci de mii la apogeul democrației ateniene, în anul 450 î.H. "Consecința", observa un specialist, "a fost că Atena avea pur și simplu prea mulți cetățeni pentru a funcționa cum trebuie ca un polis" . Un secol mai tîrziu, ca urmare a emigrării, deceselor cauzate
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vitalitate, de la potența sexuală până la orice gen de transformare. Mobilizează și produce contopire, dând intensitate și concentrare sexelor pentru a da impuls și energie în crearea unei noi vieți. Toate acestea sub flacăra incandescentă a roșului adult, vital. Ajuns la apogeul energetic, treptat, în drumul său spre elevare, se transformă, se desprinde pe nesimțite, ca o punte, în ORANGE-ul ce caută drumul spre jovialul GALBEN luminos și transparent. El ne face să simțim căldură și intimitate, satisfacție și veselie, optimism
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Georges Auguste Escoffier (1847- 1935), autorul celebrului Ghid culinar (1903). În acest volum (despre care s-a afirmat că ar fi Noul Testament al bucătăriei franceze, în timp ce scrierile lui Carême ar constitui Vechiul Testament), numărul sosurilor ajunge la peste 350. Escoffier reprezintă apogeul marii bucătării franceze și ajungerea sa la rang de știință. După cum însuși marele gastronom a afirmat: „Bucătăria, deși rămâne o artă, va deveni o știință; formulele sale, care sunt deseori empirice, vor trebui să se supună unei metode care să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lor. Cei care au rămas dintre insulari, tot Herodot o spune, au fost asimilați. În acest timp, puterea grecilor se concentrează la Atena a cărei strălucire avea să se întindă spre Crimeea, Pontul Euxin dobrogean și spre Gibraltar, ajungând la apogeu în secolul lui Pericle, (495 - 429 î.Chr.), strategul democrat, susținător al culturii și realizator al civilizației la zenit, încât secolul său i-a preluat numele. A fost un secol solar, cu școli de gândire acromatică, inițiatică, școli de arte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care arheologia le va scoate la iveală, uimindu-ne: orașe, inscripții, obiecte, opere de artă, palate regale etc. Dinastiile se succed. Civilizația suie până la întoarcerea în istorie cu o cultură care a luminat pe toate meridianele lumii. După acest apogeu va veni declinul. Poate au contribuit și expansiunile, impulsurile ancestrale ale deplasărilor spre alte zări. Universalitatea religiei dogmatizată de Mahomed a creat un alt mod de a gândi și acționa. În 629 Mahomed ia în stăpânire Mecca, iar în 632
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care a luat ca model și academia medicală din persanul Gondi-Shapur, cucerit de arabi (637 - 651). De acum, până în Andaluzia iberică, arabii vor edifica asemenea spitale, unele pe lângă moschei și toate cu biblioteci și cadre de grade și specializări diferite APOGEUL MEDICINII ARABE în prima perioadă a medicinii arabe (750 - 900), pe fondul vechilor tradiții ale triburilor islamice migratoare se adaugă prioritar influențe grecești și romano - bizantine prin Nestorieni și înțelepți atenieni în exil. Cum pacienții erau spitalizați pe sexe, personalul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Exponent al medicinii arabe, evreul Maïmonide este un exemplu al confluenței și interacțiunii medicinii arabe cu cea iudaică, caracteristică sfârșitului de Ev Mediu. El poate fi considerat în egală măsură și ca reprezentant al medicinii arabe din perioada sa de apogeu. Maïmonide a scris în arabă 12 cărți de medicină și a fost tradus în ebraică de discipolul său Samuel Ib Tibbon. Pentru el cercetarea și observarea nu erau pe prim plan. în schimb tradiția religioasă era riguroasă și se considera
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din Evul Mediu de după anul 1000 este cea din portul sudic italian SALERNO, un fel de Universitas Medicorum. Sprijinită de stat, înglobează și școala medie de sănătate din localitate și ajunge Cetate hippocratică (Civitas hippocratica), în sec. XII - XIII atingând apogeul. Poziția geografică de răspântie a drumurilor comerciale a avantajat-o. Fondatorii ei au fost un italian din Roma, un grec, un arab și un evreu. Precizăm că în Salerno funcționa din sec.VII un spital mânăstiresc cu școală de medicină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
profunde cu atât dezvoltarea medicinei este mai previzibilă. Poate aici aflăm și reușitele medicilor din Secolul Luminilor în lupta cu bolile care îl asaltează. BOLI ȘI REUȘITE MEDICALE Variola ia cu asalt Parisul (1719) și continentul (1774). Pesta cunoaște un apogeu la Londra (1720) și un altul la Marsilia (1721); febra galbenă neurogenă e studiată și descrisă de Hughes (1715); Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier de Sauvages descrie tifosul exantematic (1776); Cotugno studiază sciatica (1764); Heberden descrie angina pectorală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îN EVUL MEDIU 51 La răspântia dintre ere 51 Se apropie Evul Mediu 52 Bizanțul creștin - Bizanțul medical 54 Medici cercetători în Evul Mediu răsăritean 57 Declinul Bizanțului și al medicinii bizantine 59 MEDICINA ISLAMULUI 61 Originile medicinii arabe 63 Apogeul medicinii arabe 64 EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ 69 MEDICINA ÎN ASIA ANTICĂ 77 1. India Antică 77 Concepția medicală 78 2. Medicina în China de altădată 80 3. Medicina japoneză 84 Concluzii la Asia medicală 86 MEDICINA MEDIEVALĂ OCCIDENTALĂ (SPRE
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acest lucru în ultima scenă, toți trei, în urma intervenției Berenicei, care pleacă, hotărâtă să trăiască cu durerea, și-i imploră pe cei doi bărbați să o imite. Catastrofa a fost evitată la timp, în momentul în care pateticul era la apogeu. În ciuda diferențelor majore dintre tragedia antică și tragedia clasică, clasicismul conservă un anumit număr de condiții formulate de Aristotel pentru ca personajul să fie demn de a intra într-o tragedie. Trebuie, vom vedea, ca o anume distanță să o despartă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și-a făcut încă debutul pe scenă: "Je ne voudrais pas écrire ou je voudrais être Shakespeare ou Schiller!"70Astfel începe o nouă fascinație pentru literaturile nordului, în timp ce până atunci, în Europa, numai țările latine, cu marile lor perioade de apogeu, Renașterea italiană, Secolul de Aur spaniol, Clasicismul francez, jucaseră rolul de far. După Anglia și Germania, mai târziu, va urma rândul Rusiei. 5.1. Influența străină Doamnei de Staël îi revine meritul de a fi introdus în Franța literatura germană
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl naște atunci pe Homer. În fine, odată cu creștinismul, când omul se descoperă dublu, trup și suflet intim amestecate, încep timpurile moderne. Apar atunci atât spiritul de examinare, cât și sentimentul de melancolie, necunoscute anticilor. Dramatică, poezia modernă, care atinge apogeul cu Shakespeare, "acest zeu al teatrului", amestecă, ținând seama de dubla natură a omului, grotescul și sublimul. "Trupul, cum scrie Hugo în Prefața la Cromwell, joacă aici un rol ca și sufletul; iar oamenii și evenimentele, puși în joc de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
explicativă, care evidențiază forța nocivă a alterității, devenind un sistem de interpretare istorică (de la conspirațiile Satanei și ale agenților săi evrei, eretici, vrăjitoare, leproși, la cele laicizate tot evrei, francmasoni, iezuiți, ruși), complex al cetății asediate care și-a atins apogeul în totalitarism (de la iacobini la Stalin).398 Imaginarul, consideră același autor român, învinge chiar și geografia, deoarece nu există granițe naturale decât în imaginar, în "imaginarul geopolitic". Determinismul geografic poate favoriza conceptul de frontieră, cu sens profund simbolic, dar semnificația
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un disc al lunii, un șarpe, Chaac (zeul apei la mayași), hieroglife (care așteaptă un Champollion al scrierii maya), Bolontiku (zeul nopții), o ceremonie de pedepsire, un T. (simbolul zeului vîntului), vulturi păstrând încă urme de albastru și roșu (la apogeul său orașul era colorat), zeul porumbului (venerat de toate triburile din Mexic pentru motive lesne de înțeles, dacă ne gândim că și azi porumbul deține un loc esențial în hrana locuitorilor de aici)... Cea mai înaltă piramidă e cea deasupra
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Siena într-o noapte cu lună s-a convins că Evul mediu e încă viu. Și aici la Chichen-Itza timpul este echivoc. Ai impresia că te despart milenii de civilizația care a lăsat aceste ruine. Și totuși, ea era la apogeu când în Europa statuile antice putrezeau în pământ. Inițial, pe toate cele patru laturi ale piramidei au existat trepte care permiteau accesul spre vârf. Acum, accesul nu mai e posibil decât pe două laturi. Ruinele s-au sălbăticit în parte
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Conacul, în încremenirea parcului dinainte, părea de sticlă. Am privit statuia din mijlocul heleșteului: aerul din jurul ei făcea valuri. Bronzul era încins aproape la roșu. Azi-noapte am auzit din nou de dedesubt zgomotele unei voluptuoase agonii. De data asta, la apogeu, femeia a strigat răgușit: Victor! Victor! și coincidența asta m-a tulburat mai mult decât toate încolăcirile de trupuri din imaginația mea. Asta s-a-ntîmplat după ce aseară am întîrziat puțin la masă, prea încîntat de drumul prin pădure ca să nu mă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
este universală și necruțătoare. Dacă m-aș sinucide astăzi, acum, dacă aș comite acum această inutilitate (pentru că, oricum, doar o codiță cenușie, de șobolan, va mai fi viața mea până la punctul final), aș spune că la șaptesprezece ani a fost apogeul vieții mele, acel mezzo del cămin, în care a trebuit să cunosc mașinăria greoaie, butaforică, obscenă, mașina de tocat carne făcută din carne a lume-infern-purgatoriu-paradisului sau a spațiu-timp-creier-sexului, și a trebuit să presimt sfârșitul creșterii. Atunci am fost în vârf
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ca o mănușă. Dacă ar fi încercat o abordare ocolită, aș fi devenit bănuitor. Iar pe Lee l-a trimis pe urmele lui Georgie imediat după ce Lee l-a stâlcit în bătaie. Oare spera ca mânia lui Lee să atingă apogeul când va da cu ochii de ucigașul Daliei? Oare știa de colecția lui de fetișuri furate din morminte și spera că asta o să ne scoată din minți? Spera ca Georgie să se arunce într-o confruntare - o confruntare care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să se închidă complet. M-am ascuns după o împletitură de nuiele năpădită de plante agățătoare, m-am ghemuit și am tras cu urechea. Am auzit gemete în crescendo, scârțâit de arcuri, mârâieli de bărbat. Gemetele ei de plăcere atinseră apogeul, dar erau teatrale, mult mai acute decât atunci când o făcea cu mine. Militarul icni din toți rărunchii, zgomotele se mai domoliră, după care Madeleine vorbi cu un accent fals: — Păcat că n-au radio. Acolo de unde vin eu, toate motelurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Crăciun nu e adevărat, mă entuziasmam atât de tare în Ajunul Crăciunului, că mama trebuia să-mi facă o baie rece ca să-ncerce să mă calmeze: nu sunt sigur că s-a mai ridicat ceva la un asemenea nivel de apogeu al plăcerii deosebite - nici măcar sexul. Sentimentul pe care-l aveam când îmi întindeam dimineața devreme degetele de la picioare la capul patului și simțeam foșnind greutatea nefamiliară care fusese lăsată acolo în mod misterios în timpul nopții era atât de fantastic că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
un gest spre Bund și spre Nantao și se urcă În cabină. Stătea liniștit, cînd sergentul Uchida Își făcu loc printre soldații plictisiți și Începu să-l Înjure urlînd. Stînd lîngă soldați, Jim așteptă ca sergentul Uchida să ajungă la apogeul tiradei sale, cînd va trebui să ia o decizie. Bineînțeles, sergentul cercetă linia aglomerată a orizontului de clădiri cu apartamente și depozite, apoi arătă la Întîmplare spre o stradă cu piatră cubică, cu o linie de tramvai abandonată. Neimpresionat, șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
prin dezgusturi carnale și-au tras ochelarii unui anotimp congelat în care gerul ucide inexistenta clipă a unui hazard suferind, De care baricada a timpului am întrezărit trupul hăituit al umbrelor. Și câtă agonie în desprinderea unui sentiment ars înainte de apogeul dedublărilor carnale. O nouă răutăciune de voci traversa prin SPĂRTURILE CERULUI, starea de liniște a CONCEPTULUI și EL FLĂMÂND de banalități suferinde. Da suferința contestă țipătul glacial al DELIRULUI până în subconștientul muribund al învinsului. Eu știu o viață plină cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
universului la o noapte de ger, îmi surâde El și Ea, poemul de timp născut din înseratele vieți de boeme și amestecat în tăcerile calme de Sorți. O unduire răcnește, Un ochi mă vinde, un ochi rămâne calm în atingerea apogeului ucis, nu e nici o înserare neagră și nici un BOEM Zidit în margini de cer și cuvânt. Lacrima din mine mă arde, mă minte prin ceruri de gând... și-mi cere în durere RENAȘTEREA Tălpile timpului se descompuse spre un hazard
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
în sărutările aerului. Parcă mi s a oprit respirația și setea mea e o altfel de sete. Somnul meu devine un altfel de somn. Versurile mele devin mult mai sigure pe ele. Singurătatea din mine se pare că va învinge apogeul dorințelor prin carnea și trupul meu. Numai oasele mele rămân macerate de umbrele timpului ce mi-au sacrificat dragostea. Inima mea nu mai bate decât pentru un singur om. Dacă ar ști s-ar preface în acea cheie fermecătoare și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]