26,529 matches
-
1966 au avut o serie de precedente. În 1906-1907, cinci gospodării din Axente Sever adoptă (cu ajutorul unui inginer italian, folosit, se pare, în scopuri similare la Șeica Mare) un sistem interfamilial de aducțiune a apei potabile în curți, de pe dealul apropiat. Instalația nu era prevăzută cu nici un dispozitiv de filtrare a apei; în 1957, cele cinci familii își aduc apa curentă în locuințe fără vreun sprijin din afară. Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Severtc "Figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și practica existentă atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia; (inter)comunicarea experienței sale în domeniul economiei sociale trebuie stimulată și sprijinită în cadrulUE, cu accent specific pe țările integrate și pe cele care doresc să se integreze în viitorul apropiat. 26. Comunitățile locale trebuie recunoscute ca parteneri activi și legitimi în elaborarea planurilor, structurilor și politicilor de dezvoltare economicălocală. Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și discriminaretc "Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și discriminare" Deși toate problemele menționate mai sus trimit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de teren arabil în totalul terenului agricol în cadrul comunei de care aparține satul; „mărime oraș apropiat” este valoarea logaritmată a populației orașului de peste 30.000 locuitori, care se află. Stocul de educație este măsurat prin EDSTOCK, izolarea satului prin ISOLATE, dezvoltarea fondului locativ prin QBUILDING, conform specificărilor descrise în Sandu, 2003, p. 259. Pentru „dezvoltarea județului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ai școlilor profesionale și de ucenici; - plecarea accentuată a tineretului din mediul rural este specifică satelor ardelenești; - deficitul de ocupare salarială prin navetism rural-urban a favorizat plecarea temporară mai ales în satele din Moldova și din Transilvania; - mărimea celui mai apropiat oraș a contat ca factor de diferențiere a propensiunii de migrație mai ales pentru satele din sudul țării și din Transilvania; a contat însă diferit, pentru că în sudul țării plecările rurale temporare în străinătate au fost făcute în special din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
uman al unei comunități este estimat atât prin stocul de educație, cât și prin caracteristici ale ocupării (agricolă/neagricolă, salarială/nesalarială). Gradul de izolare a satului este presupus a fi cu atât mai mare cu cât distanța față de cel mai apropiat oraș este mai mare, iar satul este de tip periferic (pe teritoriul său nu se află sediul primăriei). Izolarea în sine este o estimare indirectă a capitalului relațional intercomunitar. Cu cât satul este mai izolat, cu atât este mai probabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
recensământ RPL-INS, 2002. Responsabilitatea calculelor ne revine în întregime. În analiză au fost reținute numai satele din mediul rural cu peste 19 locuitori (12.402). După eliminarea cazurilor pentru care nu am dispus de măsuri ale distanței față de cel mai apropiat oraș, în calculul pentru factorială au rămas 12.092 cazuri. Factorul generat prin PCA-VARIMAX explică 58% din variația din matricea de date. Gradul de izolare pare să fie condiționarea fundamentală pentru stocurile de capital uman și biologic (vital) existente la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apropierea unui drum modernizat sporesc considerabil șansele de dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea satului în zone de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă specifică zonelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a satelor* în funcție de localizare, 2002" * Pentru calcule a fost utilizată varianta DEVSAT 2002 redusă, fără variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
erori de raportare de către comunități, dar și cu ambiguități marcate de interpretare. Dintre cele opt criterii ale grilei, cinci sunt explicit corelate cu distanța ca factor de accesibilitate la diferite servicii comunitare. În mod particular contează distanța față de cel mai apropiat oraș de cel puțin 5.000 locuitori (criteriile 4, 5, 6). Rezultă că sărăcia estimată prin grila FRDS este asociată preponderent cu accesibilitatea la bunuri și servicii publice (electricitate,servicii de sănătate, servicii școlare, servicii de transport și comunicare, servicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
6). Rezultă că sărăcia estimată prin grila FRDS este asociată preponderent cu accesibilitatea la bunuri și servicii publice (electricitate,servicii de sănătate, servicii școlare, servicii de transport și comunicare, servicii comerciale). Deși nu se înregistrează decât distanța până la cel mai apropiat oraș, este foarte probabil că în spatele valorilor pe care le au acești indicatori se află încă alte două tipuri de distanțe: de la majoritatea gospodăriilor din sat la locul unde funcționează instituția sau serviciul de referință și distanța de la satul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
IV și/sau V-VIII fac mai mult de o oră până la școală folosind mijloacele de transport obișnuit. 4. Pentru a ajunge la un doctor, majoritatea locuitorilor au nevoie de mai mult de două ore. 5. Distanța față de cel mai apropiat oraș cu mai mult de 50.000 locuitori este mai mare de 25 km. 6. Nu există nici un mijloc de transport în comun (privat sau de stat) care să treacă cel puțin o dată pe zi prin sat sau care are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
faptul că tind să fie mai depărtate și în raport cu drumurile europene și cu centrul de județ. Regăsim în datele analizate ideea formulată anterior a sărăciei comunitare ca expresie a combinării mai multor distanțe - față de centrul comunei, față de orașul cel mai apropiat, față de orașele mari, față de drumurile moderne, de circulație europeană și, de asemenea, față de centrul județului. Dintre toate distanțele menționate, cele mai importante sunt cele de la sat la oraș și de la sat la centrul comunei. Dacă satul se află la o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Nevoia de reconstruire a țesutului social asociativ, a spațiului dintre familie, stat și întreprinderea economică a fost extrem de mare ca urmare a distorsiunilor sociale pe care le-a indus comunismul. În democrațiile consolidate, mișcări sociale de tipul comunitarismului sau orientări apropiate de developmentalism constituie vectori esențiali de promovare a DEVCOM. Centrarea nu pe capital social sau pe capital uman, ci pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în contextul proceselor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tip anomic a mediului social. Constatările anterioare indică o puternică structurare a celor trei tipuri de naționalism în viața socială românească, o semnificativă asociere a lor cu ideologii de tip diferit. Rezultă că naționalismul identitar moderat este o ideologie apropiată unei culturi a deschiderii, iar naționalismul de excludere este în bună măsură un reflex al unei stări de anomie socială și este asociat ideologiilor violente. Ecoul politic al orientărilor naționale este relativ redus (tabelul 30). PNL are susținători în principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Aide devenea una din studentele perfecte. Râdea, mânca și bea cot la cot cu băieții. Nimeni nu o întrecea. Avea o minte ascuțită și o folosea ca pe un brici. Ca între camarazi. Doar profesorul rămânea cumva în afara cercului, deși apropiat, părea totuși distant. Între Profesor și Aide se născuse o relație specială. Și el, și ea își etalau cunoștințele ca într-un spectacol, fiecare încerca să profite la maximum de mintea celuilalt, chiar se simțeau geloziile intelectuale dintre ei, dar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
întreb pe Silvia, care merge în față, la câțiva metri, nu mă pot ține după ea, este înaltă și extrem de rapidă pentru vârsta ei, de ce ți-ai ales cea mai îndepărtată biserică din Sydney, ea zice că este cea mai apropiată, alții se duc o jumătate de zi cu mașina, și mașina aleargă ca sateliții, alții străbat 600 de kilometri până la biserica lor, depinde ce preot i-a vrăjit. Nu mai întreb nimic, de abia mă țin după Silvia, se întoarce
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
muncitorească. Trăiască republica și proletarii, spunea prietenul meu când se îmbăta, și se îmbăta de fiecare dată când mergea într-o fabrică, treceau prin secții ca vântul prin luminiș, apoi făceau o excursie tehnică la cabană, nu la cea mai apropiată cabană, din spirit de solidaritate cu familia tovarășului, acolo erau așteptați de fetițele de protocol, unele mai mișto ca altele. Strădaniile lor aduseseră cincinalul la patru ani și jumătate. Nu voiau să-l coboare mai jos, fiindcă una dintre ele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Dacă e să dau în gropi de prost ce sunt, măcar știu că asta e. Se trezi singur, vorbea la pereți, prea intrase în pielea personajului, așa că Zinzin se dusese la ale ei, umorul lui negru, luat din cea mai apropiată realitate o durea. Un sentiment de neliniște îl cuprinse din ce în ce mai apăsat, simțea un fel de greutate în coșul pieptului, o apăsare, un junghi. O să crăp naibii, se gândea cu îngrijorare. Trebuie să ies din casă sau să mă sinucid. Ar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
șatre. Urmau apoi tratative îndelungate. Într-o primă etapă era o mangimos 1urmată de o băv2 și i pakiv 3. Pețitul se făcea și el în două etape. Cei trimiși să îndeplinească această misiune de onoare erau aleși dintre rudele apropiate ale mirelui pentru a îndeplini acea cerință ce se cheamă pakivale 4, un prim contact cu familia miresei, timp în care se stabilea întâlnirea cu părinții mirelui. Părinții băiatului aduceau părinților fetei o ploscă învelită într-un șal roșu, de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a-i adresa mamei lui Vișinel câteva întrebări. I se acceptă intervenția: - Te cheamă Rafira, nu? - Da, așa mă cheamă, doamnă! - Uită-te bine la mine, mă mai cunoști!? - De unde să vă cunosc, doamnă? - Din maternitate, ții minte, aveam paturile apropiate... când... Nu mai continuă. Rafira îi luă vorba din gură: - Eheee, e mult timp de atunci, cucoană... - Așa e! Totuși, te rog să-ți amintești... Copiii noștri au venit pe lume doar la câteva minute diferență unul față de celălalt. Și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Română din Viena. Câtă vreme am fost nepotul său favorit, m-a consiliat și sprijinit de la distanță în multe ocazii când eram în impas, aspecte pe care le voi relata pe parcurs. Colonelul Mișu Sasu, cum îl cunoșteau cei mai apropiați, era ca un mit al familiei, căci toți ne adunam în jurul său când venea acasă cu cadouri din străinătate pentru rudele și vecinii curioși. Păcat că din Primăria Vama nu s-a gândit cineva să-1 propună, înainte de anul 1989, pentru
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
găsea pe bunica într-o stare paroxistică de agitație, ocupându-se de procurarea costumului popular format din: cizme din piele, ițari, cămașă de tort, chimir cusut cu mărgele, bundiță cu dihor și căciulă de astrahan, toate împrumutate de la o rudă apropiată, Nelucu lui Arcadie Baltag, un băietan mai mare decât mine cu doi ani. La școală, în pauzele dintre ore, cei mai mulți dintre băieți eram foarte activi în diverse jocuri nostime, care astăzi au dispărut ca prin farmec. Leuca, însemna învârtirea unui
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
faptul că era un răzvrătit politic al sorții, era un talentat meseriaș, foarte priceput în specialitatea tinichigerie, lipind prin cositorire metalele cu apă tare îțipirig), cositor și un fier înroșit în foc, învățând mai mulți ucenici arta tăblăritului, cei mai apropiați fiindu-i Mașinuță și Miți-Mihai Lupuleac zis Paulencu, colegul de clasă pe care-l înjur ori de câte ori plouă la Vama, implicit în holul meu de la intrarea în locuință. Tata m-a luat de mic la stadion, atât la meciurile de fotbal
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de a îndulci surghiunul amar și lipsa căldurii unui cămin de familie normal, așa cum fusese până la fractura sufletească provocată de Securitatea comunistă. Nu am primit mângâiere, în toți cei patru ani de detenție executați de tata, decât de la două rude apropiate, bunicul Nițucă și tanti Jeni, în rest toți mă acuzau că eram ulițarnic și neastâmpărat. Mai ales mama, care mă lua în primire la școală, în pauzele dintre ore, să-mi reproșeze cu catalogul în mână unele note mai mici
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pregătirii artistice în gimnastica artistică feminină și, în general, pregătirea artistică este neglijată în cadrul antrenamentului sportiv al gimnastelor, rolul prioritar fiind acordat pregătirii tehnice și fizice. În condițiile actuale, în care gimnastele prezintă în concurs exerciții de valoare de dificultate apropiată, departajarea acestora se realizează prin corectitudinea, expresivitatea, perfecțiunea execuțiilor. Așadar, pregătirea artistică nu trebuie neglijată în pregătirea gimnastelor, întrucât contribuie în mod hotărâtor la obținerea rezultatelor superioare în competiții. Liușnea (Bostan) Diana Nicoleta 5 CUPRINS CAPITOLUL I ELABORAREA MODELULUI EXPERIMENTAL
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]