11,785 matches
-
un adevărat ritual de spălare a mâinilor, având un rol simbolic: de a îndepărta de pe degetele celor care se apropiau de mine orice urmă de realitate, de a-i dezinfecta de adevărul prozaic de toate zilele pentru a-i face apți să pătrundă în metafizica promisiunilor mele. Ceva asemănător îmi cerea, probabil, și Francisc care mă privea atent și răbdător. M-a lăsat să-mi săpunesc de mai multe ori mâinile și tot de atâtea ori să mi le limpezesc până ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
că romancierul semiolog Eco seduce așteptarea cititorului doar prin recursul la informații esoterico-misterice? Preocuparea sa fundamentală e aceea de a găsi o schemă romanescă (foarte apropiată de schemele romanelor polițiste!) prin intermediul căreia să pompeze În receptor un șuvoi de cunoștințe, apte de a fi receptate imediat, fără un efort intelectual evident. Plezirul textului vine, În acest caz, dintr-o strategie a semiologului și nu din profunzimea romancierului. Cu toate acestea, este admirabilă ideea Complotului Universal, pus la cale de Templieri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
studiul „Momentul 1910 în istoria artei românești“, op. cit., pp. 9-29), an ce constituie, în opinia sa, „un adevărat moment istoric în evoluția artei noastre, un punct clar de definire răspicată în conștiința critică a unei rupturi, a unei noi sensibilități apte să impună un alt orizont de receptare a valorilor”. Momentul e reprezentat de sciziunea creată cu ocazia Expoziției „Tinerimii Artistice” între „grupul seniorial” refractar față de inovația postimpresionaistă și „îndrăznelile artistice ale noii generații”. Sînt citate și alte puncte de schimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
librăriei franceze ca filtru al noutății artistice asupra tinerilor „moderni” din Micul Paris. Capitolul III. Publicistica literară preavangardistă a tînărului Ion Vinea: nn promotor critic al postsimbolismului Nu există, în această etapă, nici un centru de autoritate critică al noilor orientări apt să trieze corespunzător o producție literară eterogenă: faptul devine alarmant chiar pentru unii simboliști. N. Iorga, G. Ibrăileanu, M. Dragomirescu, Ilarie Chendi, Ion Trivale erau, în forme diferite, adepți ai tradiționalismului ruralizant și/sau adversari ai modernității „înstrăinate”. Apologet declarativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
an XXXIII, nr. 11100, 9 iunie 1920 („Vînătoare de cuvinte“), respinge diagnoza unora dintre „cei mai de talent doftori ai criticii” cu privire la „vocabularul sărac” al literaturii române, pledînd nu pentru importul facil de cuvinte, ci pentru o limbă/sintaxă organică aptă să exprime firesc sensuri noi: „Omul chinuit de năvala ideilor și a imaginilor noi are să găsească și materialul plastic pentru exprimare și are să descopere chiar în limba întrebuințată raporturi sintactice ducînd la înțelesuri proaspete. (...) Cuvîntul nou ori cuvîntul uitat învie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Românie „în delir”, cu „destinul Chinei și populația Franței”, se consolează cu prezumata superioritate culturală a românilor față de a celorlalte națiuni balcanice: „Cultura noastră populară este comună Sud-Estului Europei. (...) Meritul nostru față de celelalte popoare balcanice este că sîntem cei mai apți pentru formele spiritului. Căci în Balcani, românul este cel mai puțin țăran. Dacă n-am creat în cultură, ea ne priește totuși. Tot restul Balcanilor pare a dovedi o neprielnicie în cultură care îi justifică renumele periferic” (Emil Cioran, Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care le folosim, mijloace ce vor servi la crearea unei reciprocități de valori locale”. Într-un articol din numărul 12, Ilarie Voronca aduce însă și un vibrant elogiu limbii române, pe care - ușor naiv și exaltat - o consideră cea mai aptă să exprime sensibilitatea poetică (ultra)modernă: „Din toate limbile europene, limba românească mi se pare cea mai adînc înzestrată cu un material sensibil sufletului actual. Esențialmente poetică. (...) Ce imbecil a spus că literatura și arta românească nu trebuie înglobate încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
publică din URSS, aflat într-un „turneu de propagandă prin Europa”: „Rafinăriile teatrului d-stră nu ne interesează. Ceea ce căutăm este un teatru social, un teatru moral, epoca noastră reclamă un teatru de idei, de contact cu massele, un teatru revoluționar, apt să antreneze poporul. Teatrul nu-i o formă de expresiune literară și nu autorul face teatrul (...) Arta nu este individuală. (...) Teatrul care profesează sub forma cea mai avansată principiile și tendințele vremurilor actuale este acela al lui Meyerhold”. Contimporanul semnalează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să nu devii victimă? ― Poate că și Inchiziția are o misiune filosofică în lume... ― E o ironie? ― Doar pe jumătate... problema e dacă trebuie să treci prin iad ca să pori prețui cu adevărat ce i se opune... ― Adică dacă suntem apți de fericire fără să fi cunoscut suferința, asta vrei să spui? ― Din ce-am visat azi-noapte, concluzia, mai ales, m-a pus pe gânduri... Zăceam în zăpadă, undeva, într-o pădure, cu piciorul stâng rupt de un pin înghețat, doborât
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
subțiri, pentru care noțiunea de patrimoniu păstra o importanță reală. Biserica catolică, dintotdeauna reticentă față de sexualitatea din afara căsătoriei, a Întâmpinat cu entuziasm această evoluție spre căsătoria din dragoste, mai conformă cu teoriile sale („El a creat Bărbatul și Femeia”), mai aptă să constituie un prim pas către acea civilizație a păcii, fidelității și iubirii ce constituia țelul ei natural. Partidul comunist, singura forță spirituală care putea rivaliza În acei ani cu Biserica catolică, lupta pentru obiective aproape identice. Așadar, cu unanimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din satul ridicat pe malul lacului abia se auzeau, amestecate cu boarea ușoară ce adia dinspre Miazănoapte. Unu se apropie cu pași nesiguri de Nunatuk și se apucă să gungurească. După o vreme, reuși să spună câteva vorbe: - Ma’ea, ‘apte. Omăt, ‘apte. Și Unu? Și Unu? - tot Întreba el, privind cu jind la gemenii care sugeau de zor la țâțele femeii mele. Se urcă pe burta lui Nunatuk, străduindu-se să-și facă loc Între Marea și Omăt. - Și Unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ridicat pe malul lacului abia se auzeau, amestecate cu boarea ușoară ce adia dinspre Miazănoapte. Unu se apropie cu pași nesiguri de Nunatuk și se apucă să gungurească. După o vreme, reuși să spună câteva vorbe: - Ma’ea, ‘apte. Omăt, ‘apte. Și Unu? Și Unu? - tot Întreba el, privind cu jind la gemenii care sugeau de zor la țâțele femeii mele. Se urcă pe burta lui Nunatuk, străduindu-se să-și facă loc Între Marea și Omăt. - Și Unu! Și Unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Însă, nu de cea pusă la cale de noi. Runa se apropie și-l trase pe fiu-său deoparte. Unu se apucă să cârâie și să dea din picioare. - Unu v’ea la Ma’ea și Omăt! Unu v’ea ‘apte cu Ma’ea și Omăt. Of, of! Când se supăra, Își găsea totdeauna cuvintele trebuincioase. Am privit-o pe Nunatuk. Femeia mea. Cea care se schimba sub ochii mei. Cea care știa să-mi țină de cald. Urâta uriașă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
socotea că fusese o greșeală când m‑au transferat „la etaj”, sau că eram sortit Îngrijirii bolnavilor cronici. A fost Încredințat că voi reuși - și deci va trebui - să promovez clasa. Într‑un fel sau altul, a apreciat că sunt apt să mă Întorc la viață. Mă Întreb ce s‑ar alege din medicină dacă doctorii ar respinge astfel de intuiții. Doctorul Bakst, asemenea unui iscusit cercetaș indian din secolul trecut, și‑a lipit urechea de șină și a auzit locomotiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a teoriei. Mai mult decât atât, profesorul Calomfir va scrie de azi înainte cărți care se vor citi cu plăcere. Întrevăzu lipsa fundamentală a volumelor Logicii Lucrului: nu aveau improvizație, vitalitate. Le va renega fără supărare. Era încă tânăr, încă apt de muncă. Vorbele îi fură întrerupte de o săgeată care i se înfipse în gât. Calomfir holbă ochii, horcăi „con-clu-zi-a”... și se prăbuși pe spate cu scaun cu tot. Apucase să vadă în public pe individul cu ochi alungiți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sau alta de observa(ie. Ceea ce nu trebuie s( lipseasc( din proiectul cercet(rîi sînt etapele necesare realiz(rîi observa(iei, chiar dac( uneori ele au doar un caracter orientativ. Dup( H. Peretz, acestea ar fi (n num(r de (apte: leg(tură cercet(torului cu mediul studiat; intrarea (n mediu; stabilirea cercet(torului (n mediul studiat; dezvoltarea rela(iilor; culegerea de date; redactarea notelor; codificarea (i prezentarea rezultatelor. "Observa(ia direct( impune o rela(ie social( cu mediul studiat; aceast
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
eveniment particular. Chestionata în legătură cu perioada (colarit((îi, o femeie din mediul rural de optzeci de ani poate s( ofere o expunere a unei ore obi(nuite, derulată în școala primar( din satul s(u ("(n fiecare diminea(( plecăm la ora (apte...") său s( evoce o zi anume, de exemplu aceea (n care (nv(((toarea a primit vizită unui inspector primar (i a dat o turnur( particular( orelor ("în ziua aceea, mi-aduc bine aminte, ne-a înșiruit pe toți..."). Chestionarul (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
f(cînd apel la diferitele sale sensuri, (n special vederea (i auzul; facultatea de a memoră diferite propriet((i ale situa(iei; o oarecare abilitate de a lua rapid (i clar notițele (i, (n fine, o cultur( general( (i sociologic( apt( de interpretare a datelor culese (i de reprezentare a lor (ntr-un raport final. Observa(ia este deci o situa(ie care reclam( simultan capacit((i de sociabilitate, aten(ie, memorie (i interpretare. Obiectivul s(u final este de a oferi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
individ, casei, str(zii, institu(iilor (i, (n sfîr(it, situa(iei specifice a personalului domestic tr(ind la patronii lor. Iat( ghidul de observa(ie consacrat str(zilor. Universitatea Pennsylvania Condi(ia negrilor din Philadelphia Circumscrip(ia num(rul (apte Ghid pentru str(zi Stradă: se completează stradă Decembrie 1896. Numărul anchetatorului: 1. Caracterul general? 2. L(rgimea? 3. Tipul de (osea? 4. Linie de tramvai? 5. Caracterul caselor? 6. Etajele? 7. Materiale din care sînt construite casele? 8. Propor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
castă, că îndoielile lui, acum vedea, erau ridicole. El însuși observă acest lucru ciudat. În loc ca întîmplarea cu Georgeta să-i fi deșteptat cinismul viril, să-l fi făcut mai pozitiv în plăceri, dimpotrivă, îi limpezise spiritul, îl făcuse mai apt pentru dragoste. Se hotărî să scrie numaidecât Otiliei. Luă o hârtie și așternu aceste cuvinte: " Dragă Otilia, Plecarea ta neașteptată, hoțească a zdruncinat în mine, la început, toate credințele. Aveam o rațiune în viață și îmi îndeplineam datoria cu sfințenie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
face o muncă constructivă, de tristețea în care se află când vede că numele românesc nu răsună nicăieri în cultura universală. Era capabil de sforțări supraomenești. Georgeta îi ținea mâna pe umăr, încîntată că un bărbat o crede, în sfârșit, aptă de convorbiri serioase. Era o fată destul de sprintenă la minte și cu multe lecturi, de un caracter, însă, vag literar și artistic, în limba franceză. Avea replica promptă, și generalului îi plăcea să stea de vorbă cu ea. Dar nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
este comună sud-estului Europei. Elementele ei diferențiale nu alcătuiesc o originalitate izbitoare. Muzica și poezia noastră populară n-au reușit să atragă atenția lumii ca un fenomen profund original. Meritul nostru față de celelalte popoare balcanice este că sîntem cei mai apți pentru formele spiritului. Căci în Balcani, românul este cel mai puțin țăran. Dacă n-am creat în cultură, ea ne priește totuși. Tot restul Balcanului pare a dovedi o neprielnicie în cultură, care îi justifică renumele periferic. O revoluție națională
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
călărie strâmți, cu veste vinete, cu legături roșii, cu jachete galbene, cu pălării largi și cu câte două lanțuri de orologii. Secele fețe de maimuță râdeau râsul cel amar al desfrânaților sceptici, într-un convoi care numai râsul nu era apt de a-l escita. Rătăcit, în neputință de - a-mi da cont de ceea ce cugetam și simțeam, urmării convoiul până la biserică. Mulțimea se grămădea la ușă și-năuntru. Eu pătrunsei izbind cu coatele fără cruțare în toți ce-mi sta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
copii trăiesc În aceeași cameră, câteodată și alte persoane...” 5. În 1945, 68% din populația evreiască nu primea o alimentație suficientă, iar 51% nu dispunea de Îmbrăcăminte minim necesară 1. Problemele de sănătate făceau ca, după război, 32% dintre evreii apți de lucru să prezinte incapacitate temporară de muncă, din aceștia 5,3% suferind de maladii circulatorii, 4% de boli ale aparatului digestiv, 4,8% de tuberculoză, 3,5% de boli neuropsihice, 2,1% de rahitism, 2,1% de boli renale
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Cu el, banalul devine excepțional. Și el se și gîndește în fiece clipă la asta. Chiar și în mijlocul tumultului de pe cîmpurile de luptă, un Napoleon sau un Cezar se vor gîndi întotdeauna la spectacolul pe care-l dau, la formule apte să-l fixeze în mintea tuturor. Celebrul "Soldați, de la înălțimea acestor piramide vă contemplă patruzeci de veacuri" învăluie prezența armatei franceze în Egipt într-o aură de eternitate. Filosoful grec Gorgias ne învață că prin logica seducției (rămîne deschisă analiza
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]