4,707 matches
-
sunt Limba românească în Serbia din volumul lui Ioan S. Nenițescu, De la românii din Turcia europeană și Orașul Bursa, Valahia moravă (sau Mezericul valah) de T.T. Burada, Țara țopilor, o analiză interesantă a unei comunități din ținutul Câmpenilor, în Munții Apuseni, în care se aduc argumente scoase din Magnum Etimologicum Romaniae al lui B.P. Hasdeu și din istoricul bizantin Constantin Porfirogentul, îi aparține lui Rubin Patița. Alte note și însemnări de voiaj, toate scrise cu spirit de observație, conținând aplicate comentarii
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Planard și „Scara mâței” a lui Alecsandri, Gr. Pleșoianu și La Harpe, Ion Breazu, Timotei Cipariu și Italia, Ion Horia Rădulescu, Modelul francez al comediei „Cinovnicul și modista” de V. Alecsandri, Emil Turdeanu, „Oscar of Alva” de Lord Byron. Izvoare apusene și reflexe românești). Sunt de menționat și lucrările ce se referă la influențe și contribuții străine privind mișcarea culturală românească (D. Popovici, Studii franco-române, I. Horia Rădulescu, Repertoriul teatrului francez la București în prima jumătate a secolului al XIX-lea
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
atmosferă, destinată să creeze și să întrețină veselia petrecerilor populare. Răspândită pe întreg teritoriul carpato-dunărean, specia apare, cu totul sporadic, și la istroromâni, în timp ce la aromâni și meglenoromâni nu este semnalată. Ariile de mare intensitate a prezenței acesteia (Maramureșul, Munții Apuseni, Țara Hațegului, Țara Bârsei, Bucovina) coincid, în general, cu acelea în care muzica de joc conservă forme arhaice. Aici melodiile jocurilor populare, executate adesea numai la fluier, se cereau întărite de s. Atestată documentar de Samuil Micu în 1780, apoi
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
la 1866 (Zeletin, 1925/1991, p. 48-99). Scurt inventar al schimbărilor declanșate de procesul de modernizare Începuturile revoluției burgheze în România semnifică transformări în structura social-economică, politică și culturală a societății agricole primitive, declanșate de un agent social nou - burghezia apuseană - și apoi desăvârșite împreună cu „nou-născuta” burghezie românească. Expresia condensată a acestor schimbări este dată de construcția mercantilismului în societatea românească. Cele mai spectaculoase transformări mercantiliste generate de programul pașoptist sunt Unirea Principatelor, Reforma Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolului al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului sistem social: cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolului al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului sistem social: cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor produse manufacturate la prețuri scăzute (Zeletin, 1925/1991, p. 64). Rezultatul este spectaculos: în circa trei decenii proprietarii funciari sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici în „forța centrală” - „oligarhie liberală”, centralizare administrativă, birocrație și militarism, în condițiile ruinării vechii clase stăpânitoare (Zeletin, 1925/1991, p. 94 și urm.). Veriga lipsă în mecanismul social al modernizării societății românești era clasa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și superstiții. Socrate a fost condamnat la vremea sa pentru că și-a învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau bun trebuie să aibă un înțeles identic pentru toți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
explicație alternativ propus de Frank este acela al relației „metropolă-satelit”. „Acest tip de relații își au originea în perioada colonială, când cuceritorii au implantat noi orașe în lumea a treia cu scopul de a facilita transferul surplusului economic spre țările apusene. Orașele naționale au devenit, astfel, orașe-satelit ale metropolei occidentale. Aceste orașe-satelit devin, la rându-le, un fel de metropole coloniale pentru orașele provinciale, care, la rândul lor, au orașe locale ca sateliți. (So, 1990, p. 96). A.G. Frank enunță, astfel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Fund II (Phase II apl - 20 milioane de dolari, 2001). Cu un buget de 1,3 miliarde, a promovat peste 5 000 de proiecte de dezvoltare în toată lumea. IFAD a finanțat în 1998, în România, Proiectul de dezvoltare a Munților Apuseni, în valoare totală de 31,5 milioane de dolari, cuprinzând 40 de comune montane, cu aproximativ 24 000 de familii cu un venit anual pe gospodărie de 550 de dolari (mult sub media venitului național pe cap de locuitor care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru ca, prin cursul său dintr-o dată amplificat, să-l dreneze treptat. Pe măsura golirii acestui lac, se retrag și apele din interiorul lanțului carpatic, unde se formează cursuri de ape căutând apusul, ca și cele de pe versantul vestic al Carpaților Apuseni. Pe măsura golirii lacului panonic, se conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o exploatare de suprafață a aurului. Iar Oltul a fost în Evul mediu românesc râul care furniza, din nisipurile sale, prin țiganii zlătari, mult aur ce intra prin tradiție, în caseta doamnei Domnitorului 25. Iar în limbajul aurarilor din Munții Apuseni, unde mineritul roman a fost foarte activ, prin lută (lat. lutum) se desemnează planul înclinat pe lângă șteamp folosit pentru spălat minereul aurifer zdrobit, oricum o temă ce merită adâncită. Argeșul apare mai întîi între afluenții Istrului indicați de Herodot ca
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
să aprofundeze cele patru discipline matematice ale elinilor (aritmetica, geometria, muzica și astronomia). În secolul al V-lea, Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit. Ce s-a întâmplat cu învățământul public rămas printre ruine? Barbarii au detronat ultimul împărat apusean, au devastat Germania, Galia, Spania și Italia și au construit regate în aproape toate regiunile mediteraneene. Dar, odată așezați, s-au pomenit cufundați într-un ocean de civilizație și cultură greco-latină. Prinții burgunzi, vizigoți, ostrogoți și vandali din secolul al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paideutic elin: creștinismul. Barbarii, care păreau să-l protejeze, n-au schițat nici un gest: erau deja creștinați. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. În acest mod impardonabil, stupid și anacronic aprecia E.E. Cairns, un reprezentant al Bisericii Apusene, în 1981, catastrofa deciziei din 525 a basileului bizantin (vezi Earlie E. Cairns, Christianity Through the Centuries, Acadamie Books, Michigan, 1981; trad. rom. în 1992 de BEE International, Dallas - în textul publicat de Societatea Misionară Română - SRL cu permisiunea BEE
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
răspândirea monasticismului prin intermediul pelerinilor occidentali care îl vizitau pe vremea exilurilor sale repetate la Alexandria. Era o personalitate care impresiona și a atras admirația unor scriitori de prestigiu, precum Ieronim, Augustin și Ambrozie, care i-au răspândit ideile în Europa Apuseană. Benedict din Nursia (480-542) a jucat un rol capital în întreaga civilizație medievală și, în primul rând, în istoria monahismului. Este autorul vestitei Reguli benedictine. S-a născut la Nursia, dar a studiat la Roma, cunoscând modul de viață viciat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aveau dreptul să mănânce oricât de mult pește, dar carne de vită sau porc numai în zilele prestabilite. Studiul în bibliotecă era și el normat strict. În jurul anului 1000, Regula benedictină s-a generalizat, fiind aplicată aproape în toate mănăstirile apusene. Dar era un curriculum autentic? 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christitc "7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi" Putem considera aceste reglementări ale vieții monastice, așa cum am anticipat, forme și tipuri de curricula educaționale? Ce legătură exista
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Face școala generală în satul natal (1957-1964), urmează Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej (1964-1968) și Facultatea de Biologie-Geografie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1973. Obține tot aici doctoratul în geografie (1980), cu monografia Munții Apuseni. Între 1973 și 1981 este geograf la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din București. Din 1988 devine cadru didactic al Facultății de Geografie a Universității clujene, promovând până la gradul de profesor (1993). Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1973
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
alert, cu descrieri de peisaj, dar și cu frecvente comentarii culturale ce dau farmec relatărilor. Omul de știință este mereu dublat de un reporter dinamic și de un prozator care poate interesa. Și paginile din Chei și defilee din Munții Apuseni (1988) pot fi citite ca niște note de călătorie. Fire romantică, P. rămâne poet și aici, dar natura lui lirică se desfășoară mai cu seamă autonom, în versurile din Arcul voltaic (1986), Jocul cu umbra (1994), Starea de labirint (1995
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
la formula unor pseudopsalmi (Știu) ori la notația sentimentală, într-o delicată și grațioasă caligrafie imagistică (Ziua lacrimei), ca și la pastelul ingenios și rafinat. SCRIERI: Întâlniri cu peștera, Cluj-Napoca, 1979; Arcul voltaic, București, 1986; Chei și defilee în Munții Apuseni, Cluj-Napoca, 1988; Jocul cu umbra, Cluj-Napoca, 1994; Starea de labirint, Cluj-Napoca, 1995; Geografia turismului românesc, Cluj-Napoca, 1997; Floarea de rouă, Cluj-Napoca, 1998; Între Carpați și Pirinei, București, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Jocul cu umbra”, „Unitatea națională” (Cluj-Napoca), 1994, 58
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 261; Dicț. scriit. rom., III, 809-810; Petraș, Panorama, 539; Popa, Ist. lit., II, 1123; Stelian Vasilescu, Oameni din Bihor, Oradea, 2002, 387-388; Ion Buzași, Istoria faptului literar, RL, 2003, 25; Ion Mărgineanu, Oameni din Munții Apuseni, Alba Iulia, 2003, 270-271. S.I.
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
versiunea germană, în care se accentuează cruzimea, demonismul și inumanitatea eroului, prin descrierea unor suplicii și atrocități, corespunde și mentalității medievale occidentale, unde predomină ideea morții asociată cu imaginea tiranului sadic. Larga difuzare a povestirii germane în Europa Centrală și Apuseană s-a datorat atât legăturilor ecleziastice din mediul catolic, cât și celor comerciale întreținute de sași cu centrul Europei, dar și relațiilor politice ale Curții de la Buda. Popularitatea textului german este asigurată și de o serie de broșuri, tipărite în
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate”, JL, 1990, 44; Iuliu Pârvu, „Poeme-nserate”, ST, 1990, 11-12; Adrian Țion, „Voievodul melancoliei” din Munții Apuseni, TR, 1995, 46-47; Ulici, Lit. rom., I, 304-305; Poantă, Dicț. poeți, 173-175; Dicț. scriit. rom., IV, 28-29; Iuliana Alexa, A fi sau a nu fi original, RL, 2003, 13. Ct.C.
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
Oștile totuși durabil ne intră în lupte,/ rosturile ni se răresc în zadar,/ între înfrângeri bătălii se câștigă/ în amurgul nostru intermediar” (Investiție în alb). Dar în Orizontul regăsirilor (1976), „volum submediocru” (Dana Dumitriu), ideologia național-comunistă se discerne ușor (Munții Apuseni, străbunii, Horea, eroii, lupta pentru patrie etc.), surprinzând însă violența acesteia: „Lumină decisiv de clară-aștept,/ pedepsitoare și înălțătoare,/ spectralul său augur de monument / care ucide spre eternizare” (Vârstă de răscruce). Placheta Râul târziu (1981), dincolo de un ciclu întru totul comunist
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]